KorAP: Find »[drukola/base=cestiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...103 >

2,563 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

patrie, cari să-și facă din specula sângelui, a hotarelor, a cetățeniei române un mijloc de existență zilnică, un mijloc de câștig. [1 septembrie 1881] {EminescuOpXII 319} ["CATĂ SĂ SPUNEM... Cată să spunem câteva cuvinte asupra metodului de cercetare a cestiunii etnologice și sociale pe care l-am urmat, precum și asupra formei date acestor studii. Adversarii noștri sunt naivi când cred că, prin diversiuni ce n-au a face nimic cu obiectul în sine, sunt în stare a ne abate din

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de institute filantropice, de medici speciali în privire-ne. Să presupunem că așa ar fi. Că autorul acestor șiruri e nebun, e bun de legat și de dus la Mărcuța. Rămâne mai puțin adevărat ceea ce-a zis? Asta-i cestiunea. Daca ceea ce-a zis autorul e adevărat, ceea ce a zis importă, nu cine a zis. Daca un nebun multiplică două cifre corect este quoțientul neadevărat pentru că cel ce-a calculat are idei fixe sau halucinațiuni? Daca un nebun constată

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și în alte țări clasele lucrătoare nu sunt bogate; pentru ele e adevărat axiomul stabilit de Turgot că nu vor câștiga decât minimul necesităților lor. Dar acolo populația e prea mare în raport cu întinderea statului, în raport cu puterea de producțiune a pământului. Cestiunea socială e acolo înainte de toate agrară și o rezolvă întrucîtva capitalul industrial, care caută a plasa munca țării suprapopulate în țări nepopulate. Dar la noi cestiunea socială e o cestiune de parazitism. Plebe grecească, bulgărească. jidovească, căreia [îi] e rușine

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
acolo populația e prea mare în raport cu întinderea statului, în raport cu puterea de producțiune a pământului. Cestiunea socială e acolo înainte de toate agrară și o rezolvă întrucîtva capitalul industrial, care caută a plasa munca țării suprapopulate în țări nepopulate. Dar la noi cestiunea socială e o cestiune de parazitism. Plebe grecească, bulgărească. jidovească, căreia [îi] e rușine de muncă sau care nu știe și nu poate munci, s-au încuibat deasupra poporului nostru și-l stoarce până la sânge. Și ce plebe? Comună, mult

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
mare în raport cu întinderea statului, în raport cu puterea de producțiune a pământului. Cestiunea socială e acolo înainte de toate agrară și o rezolvă întrucîtva capitalul industrial, care caută a plasa munca țării suprapopulate în țări nepopulate. Dar la noi cestiunea socială e o cestiune de parazitism. Plebe grecească, bulgărească. jidovească, căreia [îi] e rușine de muncă sau care nu știe și nu poate munci, s-au încuibat deasupra poporului nostru și-l stoarce până la sânge. Și ce plebe? Comună, mult mai puțin inteligentă decât

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și bunăstarea poporului nostru, ce ne răspund acești arhistrăini? Că suntem socialiști. Ei, cari în adevăr sunt socialiști când n-au slujbe, dar foarte regaliști când sunt în pensii reversibile și în cumul, nici nu înțeleg însemnătatea teoretică a cuvântului. Cestiunea e fără contestare socială: am fi socialiști însă numai atunci când am propune o soluțiune socialistă. Departe de noi asta. Din contra, soluțiunea ce-o propunem nu poate fi decât conservatoare, reacționară chiar. Clasele muncitoare trebuiesc scăpate de {EminescuOpXII 324} paraziți

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
din țară, iar străinii imigrează; că rasa română degenerează în urma esploatării la care e supusă. Mizeria, produsă prin greutăți publice, parte dă naștere la deosebite boale, parte favorizează răspândirea lor. Cartea d-lui A. V. Millo e mai puțin voluminoasă, cestiuni demografice nu sunt atinse aci, dar s-arată clar și după o zilnică esperiență efectul dezastros pe care l-au avut legile nouă și organizația liberală asupra populațiunilor noastre rurale. Din această din urmă lucrare estragem și azi o parte

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
populațiunilor noastre e rea, cea morală e aproape și mai rea. Cu toate acestea amândouă sunt într-o strânsă legătură și merită o egală atenție și egală solicitudine, [5 septembrie 1881] ["DE LA VENIREA... De la venirea d-lui Conta la ministeriu cestiunea instrucției au început a se dezbate din nou. Constatăm, că, începînd cu ministrul și sfârșind cu foile, cestiunea a oscilat mai mult pe terenul administrației școalelor; despre instrucție a fost prea puțin vorba; cestiunile de principiu n-au fost tratate

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
strânsă legătură și merită o egală atenție și egală solicitudine, [5 septembrie 1881] ["DE LA VENIREA... De la venirea d-lui Conta la ministeriu cestiunea instrucției au început a se dezbate din nou. Constatăm, că, începînd cu ministrul și sfârșind cu foile, cestiunea a oscilat mai mult pe terenul administrației școalelor; despre instrucție a fost prea puțin vorba; cestiunile de principiu n-au fost tratate decât în unele numere ale "Timpului". Asprimea măsurilor prevăzute în proiectul Conta, cari aveau de scop a sili

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
venirea d-lui Conta la ministeriu cestiunea instrucției au început a se dezbate din nou. Constatăm, că, începînd cu ministrul și sfârșind cu foile, cestiunea a oscilat mai mult pe terenul administrației școalelor; despre instrucție a fost prea puțin vorba; cestiunile de principiu n-au fost tratate decât în unele numere ale "Timpului". Asprimea măsurilor prevăzute în proiectul Conta, cari aveau de scop a sili corpul profesoral la o strictă împlinire a datoriilor, măsuri în esență administrative, au fost mai cu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-l dea " Romînul" partidei sale, căci ea urmează așa și fără îndemnul foii. Și azi cele mai multe numiri în justiție sunt dictate de interese de partid, abstracție făcând de meritele ori de știința candidaților. Numindu-se o persoană nu se pune cestiunea daca ar fi un bun și drept judecător, ci daca e roșu. Cine voiește însă inamovibilitatea are în vedere totodată și condițiile ei organice acela vrea o lege care, abstracție făcând de opiniile politice ale candidaților, să confere posturile de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cererile patriarhilor ca Poarta să înceapă o acțiune diplomatică au devenit tot mai stăruitoare și guvernul imperial nu poate rămânea indiferent față cu lipsa și pierderile mari la cari sunt expuse necontenit institutele religioase de către guvernul român. Rezolvarea {EminescuOpXII 332} cestiunei nu se mai poate amâna. Au trecut mulți ani de când Conferința din Paris a regulat marele proces al justiției internaționale. Și Congresul din Berlin a sancționat acest principiu. Deci guvernul imperial crede că nu rămâne altă cale de hotărât decât

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
numi arbitrarii săi, precum și de a determina locul și timpul tribunalului arbitral. [13 septembrie 1881] ["MEȘTER ÎN FALSIFICARE... Meșter în falsificare de calcule financiare, pișicher când e vorba de a apăra pe Stroussberg, sublim când redactorii apără "cea mai populară cestiune", câștigând cu ea milioane, "Pseudo - românul " grecului C. A. Rosetti se crede special și în ale instrucției. Astfel în numărul de azi propune ca în cărțile de citire, pe lângă... istorioarele morale ce sunt menite a forma prin exemple inima elevului

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Greciei, cu alte cuvinte de-a nu crea un dualism de limbă și de aspirațiuni inamice. Acesta este însă rezultatul pe care-l va ajunge d. Gambetta dacă ar ajunge a compromite Franța în dificultățile al căror preludiu a fost cestiunea Dulciniului. Se crede în genere, între politicianii superficiali cari se 'nvîrtesc împrejurul guvernanților noștri, că dincolo de frontierele Greciei actuale există elini gata a primi cu brațele deschise batalioanele regelui George. Aceasta este o eroare deplină și această eroare falsifică din

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
să trezească atenția? Și Congresul de la Berlin, care n-a voit nici măcar să examineze memoriul remis cu acest scop, n-a dovedit oare o prea mare nepăsare pentru interese cari au, ca și altele, rațiunea lor de a fi? După cestiunea numărului, să trecem la aceea a originii; și aci suntem puțin în domenul problemelor, pentru că patru sisteme ni se prezintă. După unul, macedoromânii se coboară din vechii traci, cari au primit de la colonii romani uzul limbei latine; după altul, ar

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
semnificațiune reală? În privirea limbii, grecii zic: kuțovlah și român formează două dialecte cu fotul deosebite; puneți pe-un macedoromân față c-un român și nu se vor înțelege; iar unul din cei dendîi, voind să publice o broșură asupra cestiunii naționale, au scris-o grecește, nu românește. A scris grecește în adevăr, dar el au voit a fi înțeles și de greci și de conaționalii săi. Macedoromânii au avut un jurnal, "Frățilia întru dreptate", care se publica în limba cuțovlahă

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
lesne de recunoscut în textul macedoromân și cuvintele culese din întîmplare, ca adunare, noștri, politici, sunt o dovadă; cât despre verb, această țâțână împrejurul căreia se 'nvîrtesc toate limbile, el e identic, în moduri, în timpi, în conjugări Rămâne acum cestiunea cultului și a școalelor. Fără îndoială că macedoromânii merg la biserici grece, unde și leturghia se face grecește, dar cuvântul e simplu nu au biserici românești. Sprijinite de greci, funcționari ai Porții, și de turci, cari, fără cuvânt, se tem

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
se susțin de cătră comune și prin daruri voluntare, la cari s-adaugă 60 000 de franci provenind de la Ministeriul de Instrucție Publică din România. Acum un an școalele române existente s-au îndoit. Aceasta este în rezumat foarte scurt cestiunea macedoromânilor. Românii, despărțiți de ei prin Bulgaria, nu gândesc, se 'nțelege, la vro anexiune. Dar nu este natural ca să se gândească, ca și alții, de a stabili o legătură mai intimă între ei și populațiile pe cari le privesc ca

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-i mai încap nici comunele rurale, administrația e mai rea decât oricând. Așteptăm să-i vedem revenind iar la mărirea comunelor în spiritul reformei cabinetului Catargiu. Tot în spiritul programei roșie vor să introducă electivitatea magistraturii. Ei bine, iată o cestiune mare de principiu unde conservatorii se deosibesc de radicali. Cum stau însă de pe acum lucrurile? Partea cea mai inteligentă, cea mai integră din partidul roșu chiar e contra electivității; poate chiar ministrul actual al justiției. Care va fi rezultatul? Ideea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
hrăniți, și astăzi vede acele fiziognomii binișor rotunzate prin ferestrele zidirilor marilor ramuri de administrație ale statului, pe la drumuri de fier, pe la regie, pretutindenea, acela va înțelege de ce pentru roșii politica nu este o afacere publică, ci privatisimă, urgentă, o cestiune de viață și de moarte. Degetul și l-ar fi lăsat un roșu să i se muște, mâna să i se taie, numai în pita lui Vodă să încapă. Politica era deci pentru ei ceea ce n-a putut fi pentru

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și de moarte. Degetul și l-ar fi lăsat un roșu să i se muște, mâna să i se taie, numai în pita lui Vodă să încapă. Politica era deci pentru ei ceea ce n-a putut fi pentru conservatori, o cestiune de stomac. Pe de altă parte e lesne de lămurit de ce lupta conservatorilor în contra partidului roșu este ingrată. A lupta cu idei contrarie e ușor dacă ești cu adevărul; a lupta însă cu corupția, cu apucăturile, e mult mai greu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
interesele naționale ale țării, au fost nu numai sorgintea fantaziilor despre constituirea unui nou partid, ci totodată, obiectul oarecăror manopere diplomatice din partea bizantinilor de la putere. De câte ori un conservator s-ar fi părut a avea opinii deosebite în cutare sau cutare cestiune el era încurajat, i se atașau ambasadori anume cari să-l întărească în dizidența lui, i se propunea un portofoliu pentru realizarea ideilor lui. Astfel demagogul d. C. A. Rosetti se arăta gata a oferi, în aparență, sprijinul său proiectelor

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
un partid cu instincte legale și capabil de-a guverna. [26 septembrie 1881] ["BROȘURA D-LUI G. MÎRZESCU... Broșura d-lui G. Mîrzescu intitulată Câteva observațiuni asupra legislațiunii și organizării judiciare ne îndeamnă să ne mai întoarcem câteva monente la cestiunea aceasta. Deputatul colegiului III de Iași recapitulează multe din considerațiile aduse în aceste coloane, le întemeiază însă pe citate din mari jurisconsulți. Astfel maimuțăriile comise bunăoară de la 1864 încoace de cătră oameni pretinși serioși și de stat află în broșura

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ca și în cea medicală, fizico - mecanică, farmaceutică. Ea se cere ca un drept ce ar rezulta din Constituțiune, care declară că toate puterile statului emană de la națiune. Puterea judecătorească fiind una din puterile statului, trebuie să emane de la națiune. Cestiunea emanării de la națiune nu este însă o cestiune de electivitate. Puterea judecătorească emană de la națiune în înțelesul că în hotărârile ei nu se ia după voința arbitrară a șefului statului, nu după voința judecătorilor, ci aplică voința națională, codificată în

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Ea se cere ca un drept ce ar rezulta din Constituțiune, care declară că toate puterile statului emană de la națiune. Puterea judecătorească fiind una din puterile statului, trebuie să emane de la națiune. Cestiunea emanării de la națiune nu este însă o cestiune de electivitate. Puterea judecătorească emană de la națiune în înțelesul că în hotărârile ei nu se ia după voința arbitrară a șefului statului, nu după voința judecătorilor, ci aplică voința națională, codificată în legi. Daca cei ce execută legile ar trebui

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]