2,837 matches
-
Maria. Aici și-au aflat adăpost la început 12 călugări (prin similitudine cu cei 12 apostoli al Mântuitorului). Între 1843-1846, lângă acest sfânt lăcaș egumenii Paisie și Ioasaf au mai ridicat o biserică, clădire mare, reprezentativă pentru stilul bizantin. În chiliile mănăstirii Sinaia a fost găzduit adesea principele și apoi rege al României Carol I. Cucerit de frumusețea locurilor, regele Carol I și-a ridicat aici castelul Peleș (inaugurat în 1883), care a devenit reședința de vară a familiei regale. Tedeumurile
Agenda2004-4-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/281995_a_283324]
-
lume. Legenda spune că a fost înființată de doi călugări plecați de la Cozia pentru a găsi liniștea pe celălalt versant al muntelui, în gura unei văi scurte și abrupte. Aici și-au cioplit, probabil în câțiva ani de muncă, o chilie care există și astăzi și impresionează pe oricine care îi trece pragul. Mănăstirea dispune în prezent de trei biserici, una dintre ele fiind diferită, deoarece este amenajată într-o sală de mese la parterul unei clădiri, cu locuințe și camere
Agenda2004-52-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283215_a_284544]
-
de Râmnic, Varlaam, mitropolitul Țării Românești. Așezământul a fost o copie a mănăstirii Cozia-Veche, fiind refăcut de Gherasim Timus (1894-1911), însă biserica veche a fost mistuită de flăcări în 1932, scăpând din calea incendiului doar casa lui Gherasim Timus și chiliile din vale. Întregul ansamblu a fost refăcut în 1933, în jurul mănăstirii păstrându-se numeroase chilii săpate în piatră, iar în incinta ei se află două peșteri unde pustnicii se izolau de lume. Biserica nouă sau Biserica cea mare a fost
Agenda2004-52-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283215_a_284544]
-
refăcut de Gherasim Timus (1894-1911), însă biserica veche a fost mistuită de flăcări în 1932, scăpând din calea incendiului doar casa lui Gherasim Timus și chiliile din vale. Întregul ansamblu a fost refăcut în 1933, în jurul mănăstirii păstrându-se numeroase chilii săpate în piatră, iar în incinta ei se află două peșteri unde pustnicii se izolau de lume. Biserica nouă sau Biserica cea mare a fost ridicată între anii 1897-1901 de însuși Gherasim Timus, având hramul Schimbarea la Față. Biserica are două niveluri
Agenda2004-52-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283215_a_284544]
-
semețul turn al clopotniței, dincolo de care se înalță mlădioasă spre cer și biserica, până nu demult cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Vechiul așezământ monahal a supraviețuit până la începutul secolului al XIX-lea, când călugării au fost izgoniți, chiliile distruse, iar averea prădată de stăpânirea străină. Încă din 1991, lemnul fusese adunat, iar în 1993 s-a sfințit piatra de temelie și s-a început ridicarea noii biserici, sub supravegherea părintelui Gheorghe Urda. Din 1994, Filofteia Oltean a fost
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]
-
ilegal peste graniță în 1956 de călugărul Andrei Scrima, la plecarea lui definitivă spre India. În afara lecturilor din creația sa „mistico-dușmănoasă” la întrunirile de cenaclu din casele prietenilor sau simpatizanților (Alexandru Mironescu, Barbu Slătineanu, Dinu Pillat, Constantin Joja, Nicolae Radian, chilia starețului Sofian Boghiu de la Plumbuita.), este acuzat pentru lectura unor cărți interzise ale scriitorilor exilați, aduse pe căi ocolite din Occident: La tentation d’exister (Ispita de a exista) de Emil Cioran și Fôret interdite (tradusă după ’89: Noaptea de
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
gratuit la una din pensiunile locale. ( D. B.) Cazare la mănăstiri Mănăstirile din Bucovina sunt vizitate anual de circa 10 000-12 000 de turiști, iar datorită acestui flux mare de vizitatori o parte dintre acestea oferă și găzduire peste noapte în chiliile proprii. Lăcașurile sfinte care cazează peste noapte turiști percep un tarif de 30 de lei pentru o singură persoană. Totodată, mănăstirile din Bucovina au instituit o taxă de intrare de 4 lei și o taxă pentru aparatele de fotografiat, de
Agenda2005-37-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284193_a_285522]
-
cuviincioasele noastre de măicuțe, si tinere și mai în vîrstă, totdeauna minunîndu-mă de frumusețea și de corectitudinea absolută a graiului lor. Deși cele mai multe nu frecventaseră școli înalte. Citînd zi de zi și seara de seară, iar uneori și noaptea, în chiliile lor văruite, unde Ucigă-l toaca încearcă să pătrundă măcar în subconștientul, și-așa încărcat, al logodnicelor Bunului Isus. Nu pot să afirm cu o deplină sinceritate că aș fi un credincios de rutină. Cinstit să fiu, mă copleșește totdeauna
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
bancă în fața unui corcoduș înflorit, pentru a regăsi „frumusețea locului”, ignorată de cei de dinainte, prin praful drumului, înainte, pe „subcupola- craniului-de-ceară”, la o piață pe unde nu e nici cea mai mică urmă a trecerii vreunui om, printr-o chilie, cu aventura trecerii pe lumea cealaltă, hăituit pînă pe malul prăpastiei, în plămîni, unde e locul întîlnirii morților, pe o linie dreaptă sau pe un drum ocolit, spînzurat de frînghiile clocotelor, la coliba bunicului, trăgînd pe nas ori injectîndu-și substanțe
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
din județul Buzău, monument istoric datând din secolul al XVI-lea. Mănăstirea Rătești din Buzău este închisă în acest moment din cauza alunecărilor de teren, iar călugărițele acestui lăcaș de cult au fost evacuate încă din luna iulie după ce stăreția și chiliile au fost distruse. Situația gravă a acestui valoros monument spiritual a fost adusă la cunoștința autorităților încă de acum trei luni, când pe fondul ploilor abundente, viața călugărițelor a fost pusă în pericol. La sfârșitul anului trecut, Mănăstirea Rătești a
George Scutaru (PNL), scrisoare pentru Victor Ponta. "Mănăstirea Rătești trebuie salvată" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21917_a_23242]
-
senzația caracteristică de înstrăinare lucie, dată de neputința de a-și găsi locul și de a pricepe ce Dumnezeu caută acolo. Perplexitatea aceasta îi provoacă reacții de copil răsfățat: zdruncinăturile camionului îl irită, lipsa cafelei matinale îl debusolează, sforăitul colegilor de chilie îi provoacă traume cazone, mîncarea pe sponci îl descumpănește, iar neplăcerile date de telefonul mobil îl revoltă. Pe scurt, lumea athonită îl chinuie prin disconfort, asprimea condițiilor trezindu-i năbădăi existențiale. Și ca orice estet care nu are apetență pentru
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
puternică fibră de angajare politică. Un om făcut să trăiască în mijlocul lumii celei trecătoare, dar care alege calea retragerii din ea. Să ne închipuim un călugăr al cărui temperament îl predispune la viața agitată a cetății și nu la tihna chiliilor de chinovie. Ce poate fi mai paradoxal? O treime din Anania are stofă de lider înnăscut, altă treime are evlavia omului bisericii și ultima treime sensibilitatea firii de scriitor. Dintr-o așa corcire sucită s-a născut o personalitate aparte
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
locuri în care a adiat întotdeauna spiritul! - Aici, mi se spunea, și-a compus Milton cîteva cînturi din Paradisul pierdut, aici a venit Lamartine să-și termine povestea idilelor napolitane, iar mai departe puteți vedea, risipite prin vîlcelele înverzite, sfintele chilii săpate de prietenii Sfîntului Francisc. Uneori, încercînd să uit de ale mele, luam o carte și o deschideam la întîmplare. Și astfel, într-un amurg cum nu există altul pe pămînt, am făcut cunoștință cu Also sprach Zarathustra 1), și
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
biografie - urmele destinului sînt căutate cu încăpățînare. Fiecare amănunt biografic capătă greutate, este suprasaturat de semnificații, accidentalul, gratuitul nu interesează. Imaginarul este dominat de marile locuri comune culturale: Cu un mic efort, mă pot închipui într-o mănăstire abandonată, cu chiliile goale, sau într-o bibliotecă părăsită, unde doar eu mai privesc peticul de cer care-mi amintește frunzele albicioase ale măslinilor bătrîni din Grecia și zidul din fața ferestrelor." Mănăstire, bibliotecă, Grecia, stereotipii culturale în care autorul se situează confortabil, el
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
Pe de altă parte, mulți istorici încearcă să explice de ce a atacat cetatea Chilia și automat Țara Românească Ștefan cel Mare, atunci când Vlad Țepeș era în plin război cu turcii. Mai toți spun că domnitorul moldovean a vrut să salveze Chilia din mâna turcilor. Nu este adevărat! Chilia era atacată de pe mare de către turci, iar de pe uscat de Ștefan cel Mare. Era de fapt o conlucrare a celor două armate, moldoveană și otomană, împotriva lui Vlad Țepeș”, susține Marius Diaconescu, lector
Mihai Viteazu a fugit, după Călugăreni. Istoria reală vs. filmele lui Nicolaescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80429_a_81754]
-
urîțeniei decît teratologic ațițata, îi reflectă firea mai mult cugetătoare decît violent vizionara: "dai peste dărîmături ziduri cojite și moloz/ ești parcă/ într-o biserică dezafectata/ sînt fete jupuite de-apostoli printre/ inscripții cotidiene și porcarii mulțime/ iar mai departe chilii puștii/ smocuri de iarbă și trei găini pocite/ aure moi păzind doar bolovăni/ o sală de spectacole cu scaune stricate/ un fel de scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de fier cu semne/ chirilice alături de/ scrijelituri barbare./ Printr-
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
amurgului ce-nspină/ Dulci odrasle prin tulpină,/ Și trimite fruct prin țară/ Zei iar apei să răsară./ Lasă, Doamne, să se vadă/ Ochiui tînăr de cascadă/ Să mă spele, să mă-mpartă/ Lacrimă de dor ce iartă/ Și mă vor dalbă chilie - /Anii lui purtați de glie./ Lasă, Doamne, să m-afume/ Curcubeu uitat de lume - / Lasă, Doamne, să mă-nspume/ Ochiul Tău de prunc prin lume” (Sub lumină se coace iertarea). Nu lipsește coarda meditativă, cu sunet intelectualizat, aforistic: „Cuvîntul care m-
Un poet naivist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4786_a_6111]
-
oceanului... A necunoscutului, cunoscut... Nu-ți mai rămâne decât să-l vezi pe Goya, socotit azi a fi înțeles abia în secolul XXI. Un fel de reporter al epocii. Figurile lui se căznesc parcă să iasă din beznă... Călugărul în chilia întunecată spre care se îndreaptă un fascicol de lumină. Figuri grotești din cauza urâțeniei interioare a caracterelor. Singurul chip frumos: o fată blondă, citind, aproape adormită pe-o carte... Gri... negru... cărămiziu... Ca pământul Spaniei. Luna e în scădere prielnică ritualului
Londra, Paris, Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6596_a_7921]
-
minunata lume dispărută”. Oximoronul din titlu, gentlemanul bolșevic, justifică destinul lui Ion Scutelnicu, altădată afemeiat și barbar, reinventat, în noul regim, ca filantrop și familist. În „Muzeul Comunismului” creat de Ion-Johnny tronează lucrările artistului-martir Emil Faure-Buliga, iar „Gioconda” muzeului este „Chilia artistului”, un cristal în care se vede „un schelet uman chircit în poziție uterină” - nimeni altul decât produsul Blocului-Goebbels, ce extirpase, cu tot cu apartament, elementul dușmănos de odinioară. Ideea e că arta, manipulată profesionist, modifică prin spectacol ideologii și aruncă în
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
Cronicar Rugați-vă pentru fratele Nicolae! Aș fi vrut să-l cunosc pe Nicu Steinhardt. În chilia lui de la Rohia am poposit într-o vară frumoasă și liniștită. M-am uitat de jur împrejur, în camera mică, austeră și, totuși, de o căldură aparte. Simțeam ceva foarte uman, primitor, o căldură care îmi invada tot corpul, într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
care solemnitatea retragerii s-ar fi cuvenit să-și impună glacialitatea. Mi s-a părut asta la fel de ciudat ca atunci, la Florența, cînd priveam tulburată culorile luminoase, pline de optimism din "Buna Vestire", pictată de Beato Angelico pe pereții unei chilii din biserica San Marco. Aceeași profundă umanitate, explozivă și caldă, într-un spațiu al rugăciunii. Undeva, Nicu Steinhardt ținea o fotografie de la înmormîntarea lui Noica. M-am apropiat ușor, i-am recunoscut pe Liiceanu, pe Pleșu... m-am încărcat magic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
grea osteneală vor fi biruiți<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 103. footnote>. Lupta cu gândurile de curvie este foarte puternică. În acest sens, Cuviosul Isaia Pustnicul spune limpede: De se seamănă în tine plăcerea curviei, când șezi în chilia ta, ia seama și opune-te gândului tău ca să nu te răpească. Silește-te să-ți aduci aminte de Dumnezeu, că El ia aminte la tine, și că de cugeți ceva în inima ta, toate sunt descoperite înaintea Lui<footnote
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vreme de șapte ani, m-a ușurat Dumnezeu de ele. Acestei ispite îi pune capăt rugăciunea neîncetată, urmată de plâns. Iar tulburarea ți-o amintesc dracii din pizmă și dacă le-ar sta în putință te-ar alunga și din chilia ta. Dar Dumnezeu nu le îngăduie să pună stăpânire pe tine. De aceea nici nu au putere. Dumnezeu te-ar putea ușura degrabă, dar în acest caz nu ai putea să te împotrivești nici altei patimi<footnote Sfinții Varsanufie și
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
din Sadoveanu (ciobani sculpturali printre picioarele cărora se vede panorama munților, haiduci moderni și călugări plesnind de sănătate). E greu de uitat părintele Ghermănuță, care aduce apă de la izvor în comănacul său de tinichea, mai ales după strașnicul chef din chilia în care-și invită oaspetele. Bătălia Pisicuței cu musca e o mostră de epopee burlescă. Măcar acest pasaj merită a fi reprodus pentru a-i refamiliariza pe cititori cu proza lui Hogaș: Nu mă putui totuși opri de a nu
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
teroare securistă Mănăstirea este un lăcaș de pioșenie în care se calcă cu umilință și smerenie, dar ceea ce s-a întâmplat 10 ani mai târziu, în noaptea de 22 aprilie 1959, este în total dezacord cu această percepție. În modesta chilie a maicii Patricia, stareță la acea vreme la mănăstirea Gai-Arad, a năvălit un grup de securiști pentru a o aresta. Monahia este acuzată de „uneltire împotriva ordinii sociale a R. P. R.” și târâtă alături de alți monahi prin anchete, sub
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]