4,913 matches
-
din Strada Doamnei glorifică decentralizarea, spune că ea se va realiza prin votarea proiectului depus în Cameră de reversibilul și venerabilul deputat, d. C. A. Rosetti, și că, în vederea unui viitor atât de trandafiriu, consiliile să ia pildă de la guvernul cinstit al patrioților, care n-a făcut nici o nouă datorie, n-a creat nici un nou impozit. Vai de bietele județe care-ar urma modelul ce li se dă de către guvernul central al patrioților! În patru ani și jumătate ei au urcat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o face opoziției în genere, c-ar fi scornind știri false despre neînțelegeri în ministeriu, de vreme ce asemenea neînțelegeri nu pot exista pentru că nu sânt chestii mari la mijloc. Într-adevăr nu mai e pe tapet darea în judecată a oamenilor cinstiți și canonizarea scabroaselor afaceri, nici răzbelul fără zapis și chezășie sau rechizițiile Warszawski-Chirițopol-Mihălescu, nici rectificarea Basarabiei în minus, nici anexarea Dobrogei, cu Arab-Tabia cu tot, nici categoriile propuse de redacția "Romînului" pentru împămîntănire, sau răscumpărarea, cea mai "populară" cestiune din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a face avere; individe cari s-au cultivat în atmosfera mefitică a unei gazete demagogice și toți aciia cari au un interes material la răsturnarea unui guvern se adună și fac gură; iar în asemenea adunări pungașii acuză pe oamenii cinstiți, venituri fără patrie certă invoacă cu ton melodramatic numele sfinte din trecutul țării și opinia publică se formează, se stabilește un curent puternic înlăuntru de care îngheață nu sufletul, dar în orice caz încrederea oricărui om onest în viitorul țării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stative și de războaie din țară. Această încetare a industriei de casă precum și a meseriilor, reducerea românului la rolul de salahor agricol cine-o plătește? Tot românul; în cazul nostru o plătește pentru onoarea de-a fi fost prieten cu cinstitul Stroussberg și cu Ambron, făcătorul de minuni. Dar ce-i pasă d-lui Brătianu de țăran! D-nia lui știe de la descoperitorul melcilor simpatici că un conte de talia d-sale cată să fie om mare și limbi la cumpăna Europei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Rooring-Camp își aduc aminte că au nevoie de biserică, de școli, de Justiție; Rooring-Camp înflorește ca prin minune și devine o colonie de oameni cumsecade. Dar iată că copilul moare. Zi cu zi colonia recade în vechile ei obiceiuri, cinstitele așezăminte se reumplu de ctitori; jocurile de hazard, omorurile, scabroasele afaceri, c-un cuvânt toată practica unui regim al virtuții reîncepe. Tot astfel în mijlocul unei generații pline de eroii nopții de la 11 fevruarie, plină de virtuțile Mihăleștilor, își deschisese ochii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
evident că d-sa a ridicat neștiința la rangul de titlu de recomandație. Orice ignorant ambițios [î]i poate cere d-lui Brătianu o laudă egală. Când, în chiar Camera roșie, unii membri ai partidului guvernant, oameni poate simpli, dar cinstiți, se-ntreabă cu mirare de unde amicii apropiați ai d-lui Brătianu sau protejații de aproape ai d-lui C. A. Rosetti, cari până alaltăieri n-aveau nimic, au astăzi, după câțiva ani de guvernare, averi mari, e evident că, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lăsat să cadă colțul vălului pe scabroasele afaceri a cărăturilor făcute până dincolo de Balcani; nu noi am răscumpărat drumurile de fier plătind 60 procente pe hârtii ce făceau numai 20 procente, nu noi ne-am îmbogățit din afacerea aceasta ca cinstitele Caradale de toată mâna, nici ne-am creat noi vrodată lefuri de 30 - 40 de mii de franci ca aceleași Caradale, Costinești, Stătești ș. a.; nu noi am făcut la Ploiești cinstita Republică, nici n-am fost puși în slujbă pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu noi ne-am îmbogățit din afacerea aceasta ca cinstitele Caradale de toată mâna, nici ne-am creat noi vrodată lefuri de 30 - 40 de mii de franci ca aceleași Caradale, Costinești, Stătești ș. a.; nu noi am făcut la Ploiești cinstita Republică, nici n-am fost puși în slujbă pentru acest merit, nici am scris poezii asupra "șarlei", nici am luat medalia Bene-merenti, nici n-am scris broșură despre Spionul prusian, nici am numit pe M. Sa agent al d-lui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un oraș întreg de străini se colonizează în țara noastră. Aceste orașe în migrațiune vor forma pe supușii fideli ai lui Carol II, pe expresia geografică a României actuale. Și acei oameni vor fi mai învățați decât Costineștii și mai cinstiți decât Mihăleștii, numai una nu vor mai fi... români. Acum veți fi înțelegînd și d-voastră, credem, de ce-am zis că, daca Domnul e convins de corupțiunea oamenilor cu cari se servă, face neapărat o distincțiune între viitorul țării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e evident că d-sa a {EminescuOpXI 472} ridicat ignoranța, cea mai neagră ignoranță, la rangul de titlu de recomandație pentru a înainta în viața publică. Când în chiar Camera roșie unii membri ai partidului guvernant, oameni poate simpli dar cinstiți, cari n-ar merita poate să fie pe scara socială pe care se află, dar cari n-au furat încă pe nimenea, se-ntreabă cu mirare: de unde amicii apropiați ai d-lui Brătianu, protejații de aproape ai d-lui C.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe nimenea, se-ntreabă cu mirare: de unde amicii apropiați ai d-lui Brătianu, protejații de aproape ai d-lui C. A. Rosetti au făcut averi în 3-4 ani de zile de unde n-aveau nimic, când acești oameni, simpli poate, dar cinstiți se declară în grevă contra unui sistem care ridică și îmbogățește pe pungași, atunci d. Brătianu va concede că a ridicat malonestitatea la rangul de titlu de merit pentru înaintare în societatea română. Când un om bănuit de crime care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la "Dilema"), preluînd chestiunea documentării în industrie, ca probă de atașament la noul canon estetic, îl întreabă, pur și simplu, pe junele pictor încolțit: ce semnificație au turnătorii în conștiința dumitale? La care Pil recunoaște că, da, sînt niște oameni cinstiți, că muncesc la acest uriaș edificiu care se numește Republica noastră și că sînt gata să particip și eu la această clădire mare. Cine ar fi putut răspunde mai bine? Și cum orice critică, nu? trebuia să fie urmată de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de tablă, acolo... Halal, zic pentru mine, între atîția boși mafioți, n-a reușit bietul Dionisos să-și încropească măcar un șopron pentru Dacia lui dezafectată. Și ce bun era, prin anii șaptezeci, în "Însemnările unui nebun"! Ce fețe fac cinstitele fețe pedeseriste cînd aud de Regele Mihai! De tot hazul. Pînă și "blînduțul" Meleșcanu, obișnuit cu mimica senină, diplomatică, invitat să-și spună prețioasa-i părere despre revenirea monarhului, uită că e filmat și face o față de oglindă din aia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-l găsi făcînd "pază" în expoziția noastră de pictură de la Mall. De ce nu? Asta-i e meseria. Pînă deschide gura. Cum o deschide, o mitralieră începe să clămpăne și să împroaște cu gloanțe oarbe: mizerabila situație generală, bogătanii vs oamenii cinstiți dar muritori de foame, mai bine era..., dezordinea etc. etc. Și, în finalul tiradei îndîrjitului păgubos... de pe Concorde, bănuita replică: Dom' le, ce-aș mai ieși eu la drumu' mare... Și-i iau vorba din gură: Cu mitraliera, nu? Da
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Așa că, alături de atîția alții în ciuda veșnic încruntatei butelii cu venin de sub lombroziana calotă dați-mi voie să mă bucur că țara trăiește acum un moment irepetabil și că, în sfîrșit, jubilația-mi (bine temperată) are justificată motivație. 8 martie Candoarea cinstitelor fețe. E interesant (pînă la un punct; de unde totul devine previzibil și deci plictisitor), de văzut cum reacționează pesediștii la una din soluțiile... radicale ale noii guvernări, cea privind rechemarea ambasadorilor. (Unii din ei moțăind dincolo, cum moțăiau aici, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ministru Ungureanu, lăsîndu-ne să credem că mediul... diplomatic (în care s-au mișcat domniile lor atîta vreme) ar fi unul mai aseptic decît cel olandez. Sau norvegian, de ce nu. Iar marota la modă a momentului le și dă celor două cinstite fețe schima nevinovată a profesionistului de carieră, contrariat de lipsa de nuanțe a noii remanieri. Care ține să opereze, vezi doamne, otova, fără să aibă în vedere și titulescienele eminențe cenușii ale celor trimiși în țări civilizate. Să facă, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bunului pămînt. (Cel pe care, prin pregătirea lui, avusese, o viață, grijă să-l ude.) Odăile fabulosului Miki erau pline-ochi cu nu mai puțin fabuloasa lui colecție de tablouri, semnate de vîrfuri ale picturii ieșene, mai toate pășind, în vreme, cinstitul prag și bucurîndu-se de ospitalitatea șeicului cu mustăcioară Clark Gable. Sub sclipirile calde ale dauritelor rame, lumea ad hoc a lui Miki îi includea deopotrivă fără fandosite discriminări pe literați, matematicieni, actori, sportivi, agronomi, compozitori, pivniceri, economiști, voiajori. Doamne și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oferindu-se, fără slip, eventualilor rătăcitori prin hăul său.. Evident, n-ar fi fost o soluie mai fericită umplînd spațiul cu Sălașa, dar, oricum, din moment ce tot ne frăsuim că nu avem audiență internațională, poanta vidului nu rezolvă prea mult. O cinstită simeză cu fotografie pentru că, între provocările de ultimă oră, fotografia ocupă un loc extrem de revendicativ ar fi fost de o mie de ori mai fericită. Dar care fotografie? Supraevaluîndu-și orgoliile, soluțiile foto la zi încearcă și, din păcate, de n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
informativă urma a li se preciza că „ei pot și au datoria, ca patrioți, să ajute oricând organele Ministerului Afacerilor Interne, să sesizeze și să informeze atunci când este vorba de descoperirea dușmanului, așa cum trebuie să facă orice om al muncii cinstit din țara noastră”. În urma înmulțirii ciocnirilor dintre directorii regionali ai M.A.I. și prim-secretarii regionali de partid, în ședința Biroului Politic din 1 iunie 1954 Gheorghiu-Dej exprimă, fără nici un echivoc, viziunea sa asupra relațiilor dintre Partid și Securitate: „Când
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
prevenind strecurarea „elementelor dușmănoase”. De asemenea, trebuia efectuată „o verificare amănunțită” a candidaților și emis un aviz negativ „candidaților compromiși și cu manifestări dușmănoase”. O altă indicație se referea la plasarea în cadrul comisiilor electorale de informatori verificați, care „în mod cinstit și la timp să informeze organele Securității asupra neajunsurilor constatate în legătură cu pregătirea și efectuarea alegerilor”. Această operațiune trebuia executată „cu cea mai mare grijă și prudență, numai acolo unde este posibil și fără a se forța sub nici o formă”. Tot
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
P.C.R. Oltenia, apoi ca instructor al Direcției Organizatorice a C.C. P.M.R. și, prin activitatea sa, a dat dovadă de devotament pentru Partid. Din 1948 până în prezent muncește în cadrul verificării ca președinte de comisie, la Ministerul de Interne. Este un tovarăș cinstit, sincer și cu experiență de muncă politică. Nivelul său politic este în dezvoltare. 25 februarie 1950 SECTORUL DE VERIFICARE /ss/ Rogojinschii Al. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. - Secția Administrativ-Politică, dosar nr. 23/1950, f. 4-5. 10. 1950 iunie 24
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
întărirea regimului de democrație populară în țara noastră. Tov. Serghei Niconov a preluat acest serviciu în condițiuni grele, când la posturile principale erau elemente dușmane. Fostul director general al serviciului, Stupineanu, încercase și chiar reușise să compromită pe unii tovarășii cinstiți, trimiși de partid în acest serviciu și să ridice în posturi de conducere o serie de bandiți din vechiul S.S.I., făcând eforturi să îndrepte acest serviciu contra Partidului și a regimului democratic. Aceste greutăți care le-a găsit la preluarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
au luptat cu aceste manifestări negative, din cercetările de până acum reiese că aceasta n-a fost o preocupare a tovarășilor de răspundere, atât pe linie de partid cât și pe linie profesională. Tov. Serghei Niconov, deși este un tovarăș cinstit, devotat partidului și care a muncit foarte mult, el nu a avut și nu are o concepție partinică serioasă în munca de conducere a serviciului. Se conduce mai mult după sentimente și nu după legile necruțătoare ale luptei de clasă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
așa zisele cadouri sau recompense, pentru a se stimula unii tovarășii ce se evidențiau deosebit în muncă. Aceste premii erau obiecte de valoare, aduse din Occident. Dacă acest principiu s-ar fi respectat, ar fi constituit un stimulent pentru elementele cinstite și devotate, în realizarea grelelor sarcini ale serviciului. Dar așa cum a fost practicat acest sistem, în cadrul serviciului, a dus la denaturare precum și la abuzuri. În loc să fie premiate și recompensate elementele merituoase, pe baza unei hotărâri a colectivului de conducere, în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în a cărui componență formal intră și direcția cadrelor și conducerea de partid, în realitate aceste premii se dădeau de către șefii direcțiilor respective, care au denaturat principiul, creându-și din aceasta un mijloc de popularitate ieftină, de corupere a oamenilor cinstiți, de acoperire a propriilor greșeli. Chiar și problema decorărilor a fost denaturată în cadrul acestui serviciu. Lipsa de principialitate a tov. Serghei Niconov s-a confirmat încă o dată în legătură cu cazul Calica. Cu toate că acesta a fost exclus la verificarea din partid pentru
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]