3,278 matches
-
va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și Îl abandonează Într o pădure, la scorbura unui lemn borțos, gândind că va muri În scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat Aflatul. Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e Aflatul , plătește o sută de galbeni ciobanilor În schimbul băiatului si Îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
scorbura unui lemn borțos, gândind că va muri În scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat Aflatul. Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e Aflatul , plătește o sută de galbeni ciobanilor În schimbul băiatului si Îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să-l trezească, citesc scrisoarea În care boierul ordona să fie ucis. Supărați pe faptul că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a pus pe unul să fugă ziua și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă frumusețea fratelui ei și să se Îndrăgostească, a orbit-o. Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut Într-o altă variantă, un cioban, care a chiorât-o, zvârlind cu baligă În ea. Soarele rămâne mereu același, egal cu sine Însuși, fără nici un fel de devenire. Luna, dimpotrivă, este un astru a cărui viață e supusă legii universale a devenirii, a nașterii și a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să asculte cum cântă 80 un ciobănaș. Acesta Îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, Împăratul dă sfoară În țară că o va da numai aceluia care-i va ghici semnele de pe trup. Un cioban spuse că fata are soarele-n piept, luna-n spate și doi luceferi În cei doi umeri. Un boier răspunse că așa ar fi zis și el. Împăratul Îi pune pe amândoi Într-o cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
semnele de pe trup. Un cioban spuse că fata are soarele-n piept, luna-n spate și doi luceferi În cei doi umeri. Un boier răspunse că așa ar fi zis și el. Împăratul Îi pune pe amândoi Într-o cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele, Îi răspunde celuilalt că-și ronțăie nasul, așa că boierul, făcând la fel, se prezintă desfigurat În fața Împăratului și iese din competiție. În basmul Prințesa și porcarul, o fată de Împărat vrea să se mărite doar cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
degradări, rezultate prin schimbarea identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, În urma unei relații de impunere Între două personaje, Împinge umanul spre sub-uman, spre animalic, vegetal ori mineral), sunt proiectate pe un timp limitat. Un cioban păștea oile În basmul Ioan Voinicu. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, Îl Îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, În locul păsării a venit o zână, care-i spune
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
creșterea oilor, putem spune că s-a practicat un păstorit pendulator <footnote Pentru problema păstoritului transhumant vezi: Traian Hersani, Probleme de sociologie pastorală, București, 1941, p. 226 și urm. footnote>, cu stâni pe munții apropiați, arendați pentru o vară, cu ciobani angajați să păzească oile. Stăpânul stânii, cel care organiza stâna, putea fi stăpânul oilor, dar, de cele mai multe ori, stăpânul întregea stâna cu oile altor locuitori ai satului. Faptul că arenda an de an locurile de pășunat, munții și văile, a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>. Organizarea păstoritului transhumant ar fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să se fi chemat: Drumul Oilor, Vadul Oilor, Drumul ciobanilor, al păcurarilor sau altceva care să amintească de practicarea păstoritului transhumant, așa cum avem toponime legate de creșterea celorlalte animale. Agricultura montană, cultivarea plantelor, deși redusă ca pondere în economia satului, nu a lipsit din ocupațiile fiecărei familii. Pe lângă fiecare casă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
substanță, la temperatură constantă. lt · M = Lt unde M este masa molară a substanței. Fig. 1.7. Diagrama de variație a temperaturii în timp în procesul de topire 1.1.3.3. Starea solidă magnetică Conform datelor transmise din antichitate, ciobanii din Asia Mică, din apropierea orașului Magnesia, au observat că unele bucăți de fier găsite sunt atrase una de alta. Bucățile de minereu de fier magnetic (Fe3O4) au o magnetizare remanentă foarte puternică și sunt magneți permanenți naturali. Minereul de fier
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Dacă ar fi vrut să fie consecvent În ideea că limba moldovenească este altceva decît limba română, ar fi putut lua drept model Cuvîntelnic orfografic moldovenesc pentru școala Înșepătoare nijloșie necomplectă și nijloșie sub condușerea și redacția lui I. A. Cioban, Întărit de Com. Nor. de Învățămînt a RASS Moldovenești, În a cărui introducere se afirmă o idee comună cu a lui Vasile Stati: . Pentru a Împăca această contradicție, Vasile Stati face apel uneori la cuvinte cu circulație redusă chiar În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
doar ca un fel de dicționar explicativ. Dacă am face și celelalte corijări ale textului citat, după cuvintele și formele prezentate de dicționarul-ficționar, ne-am afla, probabil, nu prea departe de limba folosită În Cuvîntelnicul orfografic al lui I. A. Cioban din anii ’30, unde se vorbea despre cuvintele șelea, care nu s tare răspîndite, sfătoase ori tьar năzcoșite de oameni. Dar autorul dicționarului avea nevoie să fie Înțeles, iar atunci a scris moldovenește În limba română. Numai În momentul cînd
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
copiii Radului este astăzi decodabilă numai pentru că Radu circulă exclusiv ca nume de persoană, altfel fiind ieșită din uz. Dacă Înlocuim Radu cu Ciobanu, Croitoru sau orice nume care circulă și cu valoare de apelativ, lucrurile se schimbă: sintagma copiii ciobanului trimite la altă realitate decît copiii lui Ciobanu, hotărîtoare fiind poziția articolului. Mai important este aici caracterul tradițional al numelor de persoane, văzute din perspectiva legăturilor ce se stabilesc În timp Între colectivitatea umană și numele pe care membrii colectivității
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
2013 locuitori, ruteni, de relig. gr. or.27. După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc., păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Culiță Tărâță, stăpână pe 57.000 de hectare din domeniul public al statului [...] ați mai citit la noi în revistă pe vremea cârnățarului de Remeș (AC, 11, martie 2008, p.19) În Europa, Romania este asimilată cu Hagi, nu cu ciobanul de GIGI (www.sport.ro, 2006) Îl vedeți pe ciobanul de Becali într-un mediu rafinat ?!!! Credeți că s-ar simți bine cu un Picasso pe perete ??!!! (www.academiaderas.ro, 2006) În exemple ca emoistul de X (AD; sintagmă referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
public al statului [...] ați mai citit la noi în revistă pe vremea cârnățarului de Remeș (AC, 11, martie 2008, p.19) În Europa, Romania este asimilată cu Hagi, nu cu ciobanul de GIGI (www.sport.ro, 2006) Îl vedeți pe ciobanul de Becali într-un mediu rafinat ?!!! Credeți că s-ar simți bine cu un Picasso pe perete ??!!! (www.academiaderas.ro, 2006) În exemple ca emoistul de X (AD; sintagmă referitoare la curentul Emo, de dată recentă în rândul adolescenților, care
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
găsește litera „h”: Hrana se prepară la bucătărie. Hârtia se vinde la librărie. La Herculane sunt băi pentru bolnavi. Hotelul Ceahlău are multe etaje. Hanoracul lui Haralambie este nou. Halatul mamei are cordon. Haita de lupi atacă oamenii. Câinele unui cioban se numea Hector. 35 123. Scrieți numele obictelor: 124. Transcrieți textul: Mătușa Anișoarei Anișoara așteaptă pe mătușa ei. Vine de la Iași. Sosește la ora șase. Nu știe dacă o va mai cunoaște. Dar iată că mașina sosește. Ea pășește ușor
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
sol și plante, mai ales în locuri unde au fost îngropate animale moarte prin această boală. Animalele se contaminează păscând iarba cu spori cărbunoși, iar la om, infecție extrem de rară astăzi, este de cele mai multe ori de origine animală (profesiile expuse: ciobani, măcelari, tăbăcari). 9.4.2. ANATOMIE PATOLOGICA Pătruns în piele, bacilul generează o reacție inflamatorie dermică profundă datorită căreia pielea se detașează și ulterior se necrozează. În jurul leziunii inițiale se produce un important edem în al cărui lichid se constată
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
lacrimi amintire în paginile revistei de față. Vom uita vreodată cabana Negoiu, urcușul pe crestele Munților Făgăraș, aventurile din Bucegi, cărările tăinuite ale Ceahlăului sau popasul odihnitor de la Izvorul Muntelui? Dar primejdioasele treceri pe acele punți suspendate sau prin Strunga Ciobanului? Elevii cu care am fost acolo, oameni azi cu responsabilități majore, trăiesc acele amintiri de parcă s-ar fi petrecut ieri faptele. Așa și în multe alte feluri se consolidează prietenii adevărate, rezistente peste vremuri, între cei aflați la catedră și
O VIAȚĂ DE OM AŞA CUM A FOST EA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
curte, nemontat, și care are înscris pe el, anul 1669, a fost numit "Buciumul lui Duca Vodă", pentru că avea când era montat un sunet ce se auzea în îndepărtare. Tradiția spune că, acest clopot s-ar fi aflat la un cioban din Dorna, care, după ce i s-a luat clopotul, și-ar fi părăsit turma și, ar fi venit și el la Cetățuia. Auzindu-l sunând, a rămas paralizat. De atuncea i s-a mai spus "Clopotul ciobanului", a fost coborât
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
aflat la un cioban din Dorna, care, după ce i s-a luat clopotul, și-ar fi părăsit turma și, ar fi venit și el la Cetățuia. Auzindu-l sunând, a rămas paralizat. De atuncea i s-a mai spus "Clopotul ciobanului", a fost coborât în curte și n-a mai fost montat ca să i se audă sunetul. În biserică se află reînhumat Duca Vodă, ctitorul ei. În această mănăstire a fost instalată, în anul 1682, o tigografie în care se tipăreau
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a domnitorului Petru Șchiopul. Petru Șchiopul a domnit mai Întâi, în Muntenia (1560-1568), dar a fost mazilit și întemnițat de turci, după care, prin intervenția și banii mamei sale, Doamna Chiajna (fiica lui Petru Rareș și soț ia lui Mircea Ciobanul), a fost eliberat și a ajuns în două rânduri pe tronul Moldovei (1574 1579 și 1582-1591). Încă din anul 1579, Petru Șchiopul a zidit mai pe vale o bisericuță (mănăstire), dar care s-a dărâmat nu după mult timp, în urma
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
se mai ridică-n cale." ( Al. Vlahuță-"România pitorească"). Din jnepenii culcați de vânturi se-nalță de pretutindeni stânci uriașe ale căror forme au toate nume și înțelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnul Sihastrului, Căciula Dorobanțului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe valea Bistriței." (Al. Vlahuță-"România pitorească") "Din strașina munților, ce-nalță marginea țării de la Severin până la Dorohoi, râuri frumoase, dătătoare de viață, și nenumărate pâraie se despletesc, în cărări de argint, peste-ntinsele
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Neamț. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”16 alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești 17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
comunităților sătești, drept „ oamnei fără căpătâi”, pentru că nu aveau casă și nici un trai statornic. Căpătăierii au fost menționați pentru prima oară într-o statistică din 1826, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]