2,061 matches
-
que tu aimes ?", "Qui aimes-tu ?" și "Tu aimes qui?" „Pe cine iubești?”), iar pentru cel inanimat sunt trei variante: "Qu’est-ce que tu veux ?", "Que veux-tu ?" și "Tu veux quoi ?" „Ce vrei?” Întrebările referitoare la complementul indirect și la cele circumstanțiale au patru variante, fie că este vorba de persoana, inanimat, timp, loc, mod etc.: La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea însușirii substantivului pe care
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mai sus, locul subordonatei atributive este imediat dupa cuvântul pe care îl determină, de aceea principala poate continua după ea. Topica în atributiva este cel mai adesea subiect + predicat, dar este posibilă și inversarea acestora: În cele mai multe tipuri de propoziții circumstanțiale, predicatul poate fi nu numai la un singur mod. În schimb în cea de scop, dat fiind că aceasta nu exprimă un proces real, ci totdeauna unul dorit, predicatul poate fi numai la subjonctiv. În general, conjuncția este cea care
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
un singur mod. În schimb în cea de scop, dat fiind că aceasta nu exprimă un proces real, ci totdeauna unul dorit, predicatul poate fi numai la subjonctiv. În general, conjuncția este cea care indică la ce mod stă predicatul circumstanțialei. Despre această vezi Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Conjuncția. Sunt și cazuri în care cu aceeași conjuncție se folosește uneori indicativul, alteori subjonctivul, hotărâtor fiind dacă procesul din subordonată este real, respectiv dorit. Asemenea conjuncții sunt "de sorte
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
fiind dacă procesul din subordonată este real, respectiv dorit. Asemenea conjuncții sunt "de sorte que", "de façon que" și "de manière que" (toate trei având sensul „astfel că; astfel, încât; în așa fel, încât”). Dacă este vorba de o subordonată circumstanțiala consecutivă, modul predicatului este indicativul ("Îl a mangé goulûment, de sorte qu’îl a été malade" „A mâncat cu lăcomie, astfel că a fost bolnav”), dar dacă subordonată este de scop, aceleași conjuncții cer subjonctivul: "Je l’ai installé dans
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de lângă a mea, astfel încât să pot primi vizite fără să-l deranjez”. Specificul acestei subordonate este că în franceză modernă formă predicatului sau este limitată la patru timpuri ale modului indicativ. Conjuncția "și" „dacă” introduce unul din tipurile de propoziții circumstanțiale condiționale. Ea admite folosirea perfectului compus în mod corespunzător cu folosirea să în română: "Și tu es né avânt 1956, tu aș droit aux soins dentaires gratuits" „Dacă te-ai născut înainte de 1956, ai dreptul la îngrijiri dentare gratuite”. Și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
nu se confundă acest "și" cu cel care introduce o intrebare indirectă, aceasta nefiind o propoziție condiționala, ci completiva directă (vezi mai jos), si nu i se aplică regulile lui "și" condițional. Locuțiunea conjuncționala "même și" „chiar dacă” introduce o propoziție circumstanțiala concesiva, iar regulile de mai sus se aplică și predicatului acesteia: "Même și nous l’avions șu plus tôt, nous n’aurions pas pu intervenir" „Chiar dacă am fi aflat mai devreme, n-am fi putut interveni”. La fel se comportă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
predicatului acesteia: "Même și nous l’avions șu plus tôt, nous n’aurions pas pu intervenir" „Chiar dacă am fi aflat mai devreme, n-am fi putut interveni”. La fel se comportă și locuțiunea "comme și" „ca si cum”, ce introduce o propoziție circumstanțiala de mod comparativa: "Comme s’ils n’avaient pas encore assez de problèmes, ils ont appris que leur chalet avait été cambriolé" „Ca si cum n-ar avea încă destule probleme, au aflat că cabană lor fusese jefuită”. În unele din aceste
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cea care stă obligatoriu pe primul loc, de exemplu cea de cauză introdusă prin "comme" „cum, dat fiind că”: "Comme îl l’aime, îl lui pardonnera" „Dat fiind că îl iubește, îl va ierta”. În cazul mai multor tipuri de circumstanțiale și conjuncții, locul propozițiilor este interschimbabil, iar aceasta marchează schimbarea rolurilor de temă-remă. De multe ori, schimbarea ordinii este posibilă fără alte schimbări gramaticale. Exemple cu diverse fraze cu circumstanțiala: În unele cazuri, schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
iubește, îl va ierta”. În cazul mai multor tipuri de circumstanțiale și conjuncții, locul propozițiilor este interschimbabil, iar aceasta marchează schimbarea rolurilor de temă-remă. De multe ori, schimbarea ordinii este posibilă fără alte schimbări gramaticale. Exemple cu diverse fraze cu circumstanțiala: În unele cazuri, schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte schimbări gramaticale. De exemplu, în frază cu circumstanțiala consecutivă în care principala conține adverbele "tânt" „atât” sau "tellement" „atât de” corelate cu subordonată, dacă aceasta se plasează înaintea principalei, de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
aceasta marchează schimbarea rolurilor de temă-remă. De multe ori, schimbarea ordinii este posibilă fără alte schimbări gramaticale. Exemple cu diverse fraze cu circumstanțiala: În unele cazuri, schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte schimbări gramaticale. De exemplu, în frază cu circumstanțiala consecutivă în care principala conține adverbele "tânt" „atât” sau "tellement" „atât de” corelate cu subordonată, dacă aceasta se plasează înaintea principalei, de regulă se omite conjuncția "que": "Îl parle tellement vite, qu’on ne le comprend pas" „Vorbește atât de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
prieteni, Billy Gambini (Ralph Macchio) și Stan Rothenstein (Mitchell Whitfield), fură din greșeală o conservă în timp ce fac cumpărături într-un magazn din zonă. După ce pleacă din magazin, vânzătorul este împușcat mortal, iar Billy și Stan sunt arestați. Datorită unor dovezi circumstanțiale și a unei serii de neînțelegeri în comunicare (ei recunosc că au furat conserva dar polițiștii cred că vorbesc despre crimă), Billy este acuzat că l-au ucis pe vânzător și Stan este acuzat ca fiind complice la crimă. Billy
Cu vărul Vinny nu-i de glumit! () [Corola-website/Science/333049_a_334378]