4,212 matches
-
fortificații și puteai crede că, peste noapte, avea să răsară un șir de fortărețe. Dar munca de construcție nu mergea chiar atât de ușor. Un singur fort necesita turn de veghe și cazărmi, precum și metereze și șanțuri de apărare. Fură clădite trei palisade de lemn, în timp ce chiar deasupra drumului pe care cel mai probabil avea să se îndrepte inamicul spre atac, fură înghesuite stânci enorme și copaci. Regiunea dintre Muntele Higashino și Muntele Dangi, care cel mai probabil avea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-l poată avea, iar, în primăvara aceea, împlinise abia douăzeci și șase de ani. Tragedia lui Nobuo era că, deși trăia în niște condiții demne de invidiat, era cu atât mai nemulțumit. — Ise e prea provincială, se plângea el. De ce clădește Hideyoshi castelul ăla absurd de mare în Osaka? Vrea oare să locuiască el însuși acolo sau are de gând să-l invite, pentru asta, pe moștenitorul de drept? Când vorbea astfel, prin el glăsuia Nobunaga. Parcă ar fi primit forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
măsură de jenat. Sakichi îi observă imediat stinghereala și nu-și putu stăpâni un zâmbet în colțul gurii. După căderea Castelului Kitanosho, Hideyoshi le îngrijise pe cele trei fete ale lui Oichi ca și cum ar fi fost propriile lui fiice. Când clădise Castelul Osaka, pusese să se construiască o incintă mică și luminoasă, anume pentru ele. Din când în când, le vizita și se jucau împreună de parcă ar fi avut grijă de niște păsări rare, într-o colivie aurită. — De ce râzi, Sakichi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și fizice, deci se punea accent pe educația prin muncă și pentru muncă; întâlnirile de promoție sunt o manifestare pregnantă a spiritului normalist; țăranul de altădată era stăpân pe copiii lui, crescându-i în cultul pentru muncă și al credinței, clădind astfel veșnicia de la sate; e periculos să i se ofere copilului prea mult, fără să i se ceară nimic; observă criza economică și morală a societății noastre de după 1989, subliniind că va fi nevoie de cel puțin două generații pentru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
cărei primă piatră fondamentală, s-a pus în diua de 3 iuliu anulu 1833 cu multă râvnă Dumnedeească și religioasă de cătră prea sânțitulu Arhiepiscopu și Mitropolitu al Moldovei și Sucevei Veniamin Kostachi,... pe loculu vechei biserici ce au fostu clădită de fericitulu întru pomenire Ștefan voevodu celu Mare închinată Nașterei Sântului Ioan Botezătorulu și în urmă reînoită de Anastasia Doamna soția lui Duca Voevodu, cari i-au pus hramulu Întâmpinarea Domnului, destinând-o totu atunci să fie Catedrală Mitropolitană. Continuatu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ușă spre miazăzi (deasupra) căreia este zugrăvit chipul Sf. Sava, potrivit obiceiului tuturor bisericilor din această țară... Zidurile și temelia ei sunt masive, cu două turle mari turcești.... Ele sânt unice în toată această țară, căci răposatul care le-a clădit, pe nume Ianachi, era de felul lui din Constantinopol”. --Până ce nu leșin de foame și de sete, sunt curios să aflu ce spui de o afacere ca cea care urmează. La 1752 (7260) în luna iulie se face o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai altfel...e mai dreaptă, iar casele au altă față. Dughenile se aliniază cuminți una după alta. O biserică cu o înfățișare aparte și cu țintirim împrejur străjuiește o latură a uliții. La răscrucea din capătul de sus tocmai se clădește un zid înalt în jurul unei biserici nou-nouțe. Zidul se încheie cu un turn semeț...Dangătul de clopote ce anunță utrenia plutește unduitor peste fire. Pe lângă mine trec câțiva târgoveți vorbind între dânșii. Mi se pare că grăiesc altă limbă. Curios
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de fân. Unii încarcă, alții descarcă harabale mari cât o lume. De peste tot ne învăluie un miros plăcut de fân proaspăt...Privesc spre bătrân și îl surprind umblând cu nările în vânt, ca un copoi de vânătoare. Unele stoguri sunt clădite cu fân abia adus de pe pajiște, de aceea au o miroaznă atât de plăcută - mă lămurește bătrânul, deși nu ar fi nevoie, pentru că în copilărie am stat și eu între brazdele de fân abia cost, apoi la umbra căpițelor clădite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
clădite cu fân abia adus de pe pajiște, de aceea au o miroaznă atât de plăcută - mă lămurește bătrânul, deși nu ar fi nevoie, pentru că în copilărie am stat și eu între brazdele de fân abia cost, apoi la umbra căpițelor clădite din fânul proaspăt adunat, sub dogoarea soarelui...Acum nu s-a întâmplat altceva decât să-mi amintesc de acele zile... Am încetinit pasul și până la urmă ne-am aciuat la umbra unui stog mai retras...De undeva se aude zvon
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
admir, pentru îndărătnicia cu care au consemnat în scris fiecare aspect al trecerii lor pe acest pământ, pentru îndărătnicia cu care de milenii și-au păstrat naționalitatea, indiferent în mijlocul cărui popor i-a fost dat să trăiască. Vechii evrei, au clădit cu migală sisifică un monument numit Biblie, monument care va dăinui de-a pururi. Mărunta, și deloc aspectuoasa broșură, Principele a lui Machiavelli este o carte de bază, pe care ar trebui s-o cunoască toți cei care trag nădejde
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
auzea doar ecoul pașilor pierduți. Valurile spărgeau stâncile de atâta așteptare, iar pescărul, pescărușii, ca niște stăpâni ai absolutului, își înăbușeau strigătele sub aripi... M-am oprit să frământ nisipul și gândurile, pentru că aveam prea mult timp. Mâinile mele iscusite clădeau un castel din finețea nisipului, cu foarte multe rafturi. Privit dintr-un anumit unghi, părea chiar o vastă bibliotecă virtuală. După ce am finisat lucrarea, mi-am luat cu grijă gândurile și le-am așezat în rafturile locuință, nu înainte de a
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
venea să plângă și să răsufle adânc, tot mai adânc, de teamă ca sufletul să nu-i crape în mii de bucăți. Mai voia să elibereze ecoul din răsunetul ei interior, să nu-i sfarme ferestrele casei pe care a clădit-o, sperând ca el să se oprească măcar o clipă și să o locuiască... Îi venea să se certe, cu vorbe de țărancă, să se întoarcă la rădăcini și să-și strige : La ce bun să-ți pângărești trupul, când
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
și instabile. Era vremea să mă ridic. 5 Zilele treceau ușor și monoton. În această rutină plictisitoare, reușisem să mă detașez de tot ceea ce Însemna persoana lui. Mă axasem pe școală, pe repetiții, pe viitorul meu. Era ceva ce puteam clădi și controla și nu voiam să mai am parte de surprize. Când aveam puțin timp, ieșeam cu Victor, care mai nou mă vizita și acasă. În lunea aceea, deși nu mă anunțase, știam că va veni. Într-adevăr, sunetul discret
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Fie că oamenii o plăceau sau nu, Vivian Grant era considerată ca fiind unul dintre cele mai fascinante personaje din industria asta - ca și unul dintre cele mai de succes. Să mă întâlnesc cu o femeie care a reușit să clădească, de una singură, un uriaș imperiu editorial? Nu era o oportunitate pe care o puteam rata, indiferent dacă Grant Books era sau nu locul unde să-mi doresc să muncesc. Ar fi foarte drăguț din partea ta, Randall. Mulțumesc, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
în vreme ce, la Grant, conceptele erau generate și dezvoltate în interiorul firmei - de obicei, chiar de către Vivian, de vreme ce, în mod indiscutabil, ea venea cu cele mai multe și mai bune idei - și abia apoi erau înglobați autorul potrivit și scriitorul-fantomă. Era destul de incitant - să clădești conceptul corect, să aduni echipa și să găsești cea mai bună metodă de abordare - iar în felul ăsta, orele zburaseră. Cu toate astea, eram puțin agitată la gândul că trebuia să sun la biroul lui Vivian, pentru raportul de la ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Ea a dorit să încheie socotelile și, dată fiind amploarea păcatelor și greșelilor mele pe parcursul anilor, n-o puteam condamna. Treizeci și trei de ani de trai sub același acoperiș și, la momentul în care și-a văzut fiecare de drumul lui, clădiserăm împreună mai nimic. I-am spus lui Rachel că zilele îmi sunt numărate, dar nu a fost decât o reacție impulsivă față de sfaturile ei sâcâitoare, o simplă ieșire hiperbolizantă. Cancerul la plămâni era în remisie și, după cum îmi spusese oncologul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
la improbabilul fapt de a-l vedea acolo, lucrând ca angajat într-un anticariat, ci și la aspectul lui fizic, radical schimbat. Tom fusese întotdeauna un tip îndesat. Fusese blestemat cu unul din trupurile acelea de țăran cu oase mari, clădite pentru a suporta povara unui număr mare de kilograme - darul genetic al tatălui absent, semialcoolic -, dar chiar și așa, ultima dată când îl văzusem era într-o formă fizică relativ bună. Mătăhălos, da, dar musculos și puternic, cu un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Pe urmă, pe măsură ce primăvara ne ia mințile, mă invadau stări de care mă credeam secătuit în anii de rutină serviciu-acasă. Stări neortodoxe, de mărturisit doar într-un fragment de carte de citit sub manta. Ieșind de la biserica Sfântul Anton, cea clădită de Mircea Ciobanul vis-à-vis de Hanul Manuc, o găsisem pe S. în stația autobuzului, încercând cu cazne să-și desfacă fermoarul înțepenit al gecii. Mă reped s-o ajut doar pentru a-i simți mirosul proaspăt de primăvară, de narcise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
am luat masa împreună. Lichioruri și pui fripți. El m-a rugat să beau ceai din cana lui. Zi-zhen își amintește aievea felul în care Mao le-a făcut anunțul prietenilor săi: „Sunt îndrăgostit.” Își amintește visul lui de a clădi o armată proprie. Acum, își are armata lui, dar ea și-a pierdut sănătatea și veselia. Are douăzeci și opt de ani, e bonavă și slabă ca un pai. Stă pe un scaun într-un hotel ieftin, nemișcată, pierdută în gândurile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
fapt, se rușinează. Asta mă face să-mi placă și mai mult. Purtarea lui reflectă strădaniile mele. Kang Sheng zice că Kuai Da-fu este protejatul meu. Nu pot să-l contrazic. Tânărul are nevoie de ajutor pentru a-și clădi încrederea în sine. Îi spun lui Kuai Da-fu că nu ar trebui să-și facă griji în legătură cu lipsa lui de experiență. Tovarășul președinte Mao și-a început rebeliunea când avea aceeași vârstă. Îl laud pe Kuai Da-fu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
consolidată prin obișnuință, ci ca pe un privilegiu de a se descoperi, de a se putea îndrăgosti mereu unul de celălalt. Și în acest veritabil exercițiu zilnic de iubire, relația lor nu se baza pe obligații, ci pe armonie. Se clădea, se consolida prin favoarea reciproc acordată de a se devota unul celuilalt, de a se desfăta unul pe celălalt. Nu se grăbeau, nu săreau peste minutele vieții, ci le prelungeau cu bună știință, fiind convinși că graba, repezeala anihilează nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
doar să acumuleze bogății. Avea moșii nenumărate, poseda munți și păduri întregi, dar nu uita de nevoile unor refugiați de peste Dunăre, de pildă. Populase câteva sate cu ei, adusese meșteri pentru o serie de ateliere absolut necesare vieții acelor oameni, clădise câteva mori. Un pod peste Dâmbovița și o moară construise și la București, pe lângă multe altele. Ca să nu mai amintească de aprovizionarea armatei ruse și de faptul că suporta toate cheltuielile ambelor comisii de negociere, punându-și la dispoziția lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
una, ori alta. Zăpada a scăzut, s-a topit... Chiar pe pântece de m-aș așeza, n-aș putea săpa tunel. Adun, strâng de sub gardul dinspre Moș Iacob, acolo n-a atins-o Încă soarele; o iau, o mut, o clădesc, o bătătoresc, tipăresc, o, cu mâinile: să deie un fason de tunel. Ceva-ceva tot am făcut. Numai că e mai degrabă inel decât tunel; un fel de arc-de-triumf - am văzut În cărți: nici n-apuc să intru cu totul, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fac, vor veni alții după mine ca să mă contrazică. Ce va rămâne mâine din scrierile savanților? Numai răul pe care l-au rostit despre cei care i-au precedat. Ne amintim de ceea ce au distrus din scrierile altora, dar ce clădesc ei Înșiși va fi fără doar și poate năruit, ridiculizat chiar de aceia care vor veni după ei. Este legea științei; poezia nu cunoaște o asemenea lege, ea nu neagă niciodată ce-a precedat-o și nu este nicicând negată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cedat-o sultanului turc, care a așezat-o În mâinile vizirului persan, sluga ta. Celorlalți le cer să respecte această autoritate; ție, khwaje Omar, Îți cer să-mi respecți visul. Da, În acest imens ținut care-mi revine, visez să clădesc statul cel mai puternic, cel mai prosper, cel mai stabil, cel mai civilizat din univers. Visez la un imperiu În care fiecare provincie, fiecare oraș să fie administrat de un om drept, temător de Dumnezeu, atent până și la plângerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]