8,913 matches
-
este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că formula redacțională a textului de lege criticat îndeplinește cerințele de claritate a legii. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate din perspectiva încălcării dispozițiilor art. 21 din Constituție, arată că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătorești
DECIZIA nr. 261 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295632]
-
Caracter Personal să soluționeze plângerea formulată în temeiul art. 25 alin. (6) din Legea nr. 677/2001. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia invocă în mod generic încălcarea dispozițiilor constituționale și a normelor de tehnică legislativă cu privire la claritatea normei de drept, evidențiind neconcordanța acestora cu obiectivele Directivei nr. 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date
DECIZIA nr. 261 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295632]
-
că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (5) și art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, se arată, în esență, că aceste dispoziții legale sunt lipsite de claritate și precizie în ceea ce privește caracterul „definitiv și irevocabil“ al soluției pronunțate de instanța de contencios administrativ competentă, împotriva deciziilor emise de autoritatea de supraveghere în temeiul legii criticate. ... 16. Curtea reține că prevederile art. 26 alin. (1) din
DECIZIA nr. 261 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295632]
-
4 ani și nici sursa de finanțare a acestora, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituție. ... 10. În privința criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, se susține că prevederile art. 1-5 din ordonanța de urgență criticată sunt lipsite de claritate și previzibilitate, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5), cu privire la principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii. ... 11. În acest sens, se susține că ordonanța
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
privind conținutul hubului financiar [art. 1 alin. (9) din aceasta], precum și rolul și competențele entităților implicate, cum ar fi Regia Autonomă „Rasirom“, ceea ce creează incertitudini și dificultăți în aplicarea și interpretarea legii. Se susține astfel că lipsa de claritate și previzibilitate a ordonanței de urgență afectează securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul legislativ, nefiind precizate cu suficientă claritate limitele și extinderea competențelor „Rasirom“ în contextul securizării hubului financiar, iar termeni precum „securizare a comunicațiilor“ sunt insuficient definiți, lăsând
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
Regia Autonomă „Rasirom“, ceea ce creează incertitudini și dificultăți în aplicarea și interpretarea legii. Se susține astfel că lipsa de claritate și previzibilitate a ordonanței de urgență afectează securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul legislativ, nefiind precizate cu suficientă claritate limitele și extinderea competențelor „Rasirom“ în contextul securizării hubului financiar, iar termeni precum „securizare a comunicațiilor“ sunt insuficient definiți, lăsând loc unor interpretări variabile și subiective, ceea ce duce la aplicarea discreționară a legii și implicit, la lipsa de predictibilitate
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
rezulta că legiuitorul a urmărit să ofere Serviciului Român de Informații accesul nelimitat la date și informații, în lipsa unor garanții specifice necesare. De asemenea, se susține că definițiile sunt incomplete și termenii utilizați sunt redactați de așa natură încât claritatea legii să fie pusă la îndoială. În acest sens, se susține că termeni precum „elementele hubului financiar“ sau „mecanismele de interconectare securizată“ au un înțeles ambiguu și lasă unei instituții administrate în mare măsură prin documente clasificate - Rasirom - posibilitatea să
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție cu privire la statul de drept și la principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii, se susține că prevederile art. 1-5 din ordonanța de urgență criticată nu îndeplinesc cerințele de accesibilitate, claritate și previzibilitate, dat fiind faptul că art. 1 alin. (9) din același act normativ cuprinde reglementări ambigue și neclare privind conținutul hubului financiar, precum și rolul și competențele entităților implicate, respectiv Regia Autonomă „Rasirom“ și Serviciul Român de Informații. Se
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
exprimarea unei opinii în sensul admiterii ori respingerii pe fond a excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională fiind unica autoritate cu această competență de contencios constituțional. Totodată, invocă jurisprudența instanței de la Strasbourg și a Curții Constituționale referitoare la exigența de claritate și previzibilitate pe care trebuie să o îndeplinească orice act normativ. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
economisirii și creditării în domeniul locativ. Astfel, chiar spiritul sistemului „BAUSPAR“, reglementat de OUG nr. 99/2006, este acela de a stimula economisirea în domeniul locativ, nu de a stimula încheierea unor simple contracte de depozit bancar, aspect care rezultă cu claritate chiar din denumirea cap. V din titlul II al OUG nr. 99/2006, respectiv „Stimularea economisirii și creditării în sistem colectiv pentru domeniul locativ“, și care a fost reținut atât de Curtea de Conturi prin deciziile nr. 17 și 18 din
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
din 23 februarie 2012, precum și Decizia nr. 326 din 21 mai 2019, paragraful 25, precitată). ... 18. Așadar, lipsa unei definiții sau explicații cu privire la termenii „manifestări“, care aduc atingere „onoarei“ sau „probității profesionale“ ori „prestigiului justiției“, nu afectează claritatea și previzibilitatea normei legale criticate întrucât, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „Textul
DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295892]
-
Unite arată că, din examinarea conținutului normativ al dispozițiilor legii criticate, rezultă că multiple soluții normative ce vizează atât condițiile de fond pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei ori pentru retragerea acesteia, cât și aspecte de procedură nu întrunesc exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate statuate în mod constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional, împrejurare care creează premisele unor vicii de neconstituționalitate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 5. Referitor la prevederile art. I pct.
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
neconstituționalitate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 5. Referitor la prevederile art. I pct. 3 [cu referire la art. 8 alin. (1) lit. d)] din legea criticată, se susține că acestea sunt lipsite de claritate, întrucât, deși trimiterea la „condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor“ pentru determinarea mijloacelor legale necesare unei existențe decente pare că se referă la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor, nici legea analizată și nici
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
deținerii mijloacelor de existență, motiv pentru care sintagma anterior menționată este neclară. Se arată că, deși, cel mai probabil, dispozițiile legale criticate au în vedere condițiile referitoare la obținerea/prelungirea dreptului de lungă ședere, totuși acest aspect nu rezultă cu suficientă claritate din modul acestora de redactare, motiv pentru care textul criticat încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 6. De asemenea, se susține că sintagma „legislația privind regimul străinilor“, din cuprinsul art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr.
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
10 sau 11 din legea analizată. ... 10. Referitor la dispozițiile art. I pct. 8 [cu referire la art. 12 alin. (3)] din legea criticată, se susține că sintagmele „orice îndoială“ și „când există certitudinea“ din cuprinsul acestora sunt lipsite de claritate și previzibilitate, dar și că textul criticat încalcă principiul bunei administrări, un principiu amplu analizat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care obligă autoritățile publice să depună toate diligențele pentru rezolvarea, în condiții de claritate, transparență și imparțialitate
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
sunt lipsite de claritate și previzibilitate, dar și că textul criticat încalcă principiul bunei administrări, un principiu amplu analizat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care obligă autoritățile publice să depună toate diligențele pentru rezolvarea, în condiții de claritate, transparență și imparțialitate, a tuturor cererilor cu care au fost învestite. Se arată că acest principiu a fost creat pe cale jurisprudențială, în temeiul art. 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, făcându-se trimitere la Hotărârea din 2
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
13 alin. (4), identificate de autoarea sesizării ca „pct. 6 cu referire la art. 10 alin. (4) și (5)“] din legea criticată, se susține că sintagma „solicitantul să fi contribuit în mod deosebit la“ din cuprinsul acestora este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât din dispozițiile legale criticate nu rezultă ce criterii și condiții va avea în vedere misiunea diplomatică la întocmirea punctului de vedere ce va însoți cererea de acordare a cetățeniei și care va fi luat în considerare
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
neunitară, în lipsa unor elemente determinate sau determinabile stabilite la nivel normativ. ... 16. Cu privire la dispozițiile art. I pct. 21 [cu referire la art. 19^1 alin. (4) lit. b)] din legea criticată, se susține că acestea sunt lipsite de claritate, întrucât definesc drept caz temeinic justificat „existența unor motive imperative de interes public“, fără ca textele criticate să prevadă în ce constau motivele imperative și cum pot fi anumite situații calificate drept motive imperative de interes public prin raportare la
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
dispozițiile art. I pct. 27 [cu referire la art. 25 alin. (1) lit. b)] din legea criticată, se susține că sintagma „este cunoscută ca având legături cu entități teroriste sau le-a sprijinit sub orice formă“ nu satisface exigențele de claritate a legii, nerezultând din legea criticată în ce măsură și în raport cu ce elemente obiective autoritățile din domeniul cetățeniei pot constata existența acestei situații de fapt în mod real și veridic, cu consecința retragerii cetățeniei. Se arată că aceeași
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
de fapt în mod real și veridic, cu consecința retragerii cetățeniei. Se arată că aceeași critică este valabilă și pentru ipoteza prevăzută la art. 25 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1991, în condițiile în care nu rezultă cu claritate din prevederile legale criticate ce presupune „ascunderea unor date pertinente“, cine face această evaluare și în funcție de ce criterii se poate stabili care sunt datele ce pot fi apreciate ca fiind pertinente. ... 18. În ceea ce privește dispozițiile art.
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
alin. (5), se arată, ca observație de principiu, că, ținând seama și de specificitatea materiei legislative analizate, normele juridice criticate, ce reglementează condițiile de fond și pe cele de procedură privind acordarea, redobândirea și retragerea cetățeniei române, întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate specifice calității legii. ... 28. Este invocată, în acest sens, jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate fi una absolută
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
semnificația termenului „certitudine“ este cea de „siguranță, încredere deplină (în ceva sau în cineva)“, iar termenul „îndoială“, în contextul normei analizate, are sensul de „neîncredere“, „lipsă de încredere“, „dubiu“. Se susține că maniera de redactare a normei criticate evidențiază cu claritate scopul urmărit de legiuitor, și anume că orice dubiu rezonabil în formarea convingerii membrilor Comisiei pentru cetățenie asupra îndeplinirii condițiilor legale necesare pentru acordarea cetățeniei va conduce la respingerea cererii, o astfel de situație nefiind în avantajul solicitantului. Scopul normei
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
alin. (5), se arată că nu au obligația de a face dovada cunoașterii limbii române persoanele care au fost cetățeni români și care solicită redobândirea cetățeniei potrivit art. 10 sau 11 din lege -, se arată că norma întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate pe care un act normativ trebuie să le îndeplinească. Se precizează că normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte, cele două prevederi menționate neputând fi în mod
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
pe baza probatoriului administrat în cadrul procedurii, probatoriu care include atât dovezile prezentate de cel care a formulat sesizarea, cât și probele prin care persoana vizată urmărește să combată cele cuprinse în sesizare. ... 43. Referitor la critica privind lipsa de claritate și previzibilitate a expresiei „ascunderea unor date pertinente“, se arată că sintagma anterior menționată constituie o preluare din Convenția europeană asupra cetățeniei. ... 44. În ceea ce privește critica adusă dispozițiilor art. I pct. 16 din lege, cu referire la art.
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
încălcarea standardelor de calitate a legii, Curtea reține că redactarea normelor în materia cetățeniei, deși realizată, uneori, în termeni generali, nu echivalează cu ambiguitatea ori lipsa de previzibilitate a reglementării, întrucât principiul generalității legii nu este sinonim cu lipsa de claritate și previzibilitate a reglementării. De altfel, din cauza caracterului general al prevederilor în materie de cetățenie, menite să evidențieze marja largă de apreciere a statului în procesul de acordare a cetățeniei, nivelul de precizie cerut acestora poate fi mai mic
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]