17,484 matches
-
și scoici - o masă la fel de bogată precum ne-a fost ziua în desfătarea ochiului și sufletului. Hoinărind prin Paphos Mai aveam destui kilometri de parcurs până „acasă”, aproape de 200 și drumul de întoarcere urma de astă dată alt traseu, pe coasta de nord vest prin Paphos ca apoi să coborâm în sudul insulei, la Limassol. Se înnoptase de-acum și nu prea mai aveam ce vedea, însă autostrada pe care rulam era luminată și puteam observa din când în când localitățile
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
o facă: aveam dovada în față. Un vas de croazieră aparținând liniilor Louis era ancorat în port... Puntea luminată parcă ne aștepta pe noi să ne îmbarcăm și să ne întoarcem în timp, în locurile pline de legende dăltuite în coastele stăncoase ale insulei Afroditei... Și eu și fata mea Mădălina, gândeam la fel - era rezultatul firesc al unei zile frumoase, încărcate de bucuria cunoașterii unei bune părți a Ciprului, a unei istorii străvechi și-a miturilor lui legendare în aceeași
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
Și prinde-mă de cerul din inima curată E-acolo un albastru din clipa mea letală În care mi-am pierdut identitatea toată Și lasă-mă să fac ceva schimbări prin tine Îngenunchind cuminte în ruga mea spre seară În locul coastei lipsă găsi-voi ploi din mine Când ne-am iubit obraznic în Eden prima oară În amalgam de vise ce se-mpletesc spasmodic Când îmi atingi piciorul ieșit de sub veșmânt Îmi prinzi în brațe visul plăcerilor armonic Iar sevele astrale
GENEZĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360804_a_362133]
-
rând și după aceea urmând să vadă cam ce știm și din teorie. Chiar din prima zi am fost selectat să intru în mină care nu era departe de sala de apel. De fapt la diferite nivele erau săpate în coasta dealului mici guri de mină, denumite galerii, armate cu lemn sub formă hexagonală. Distanța de la gura minei până la fronturile de lucru nu depășea câteva zeci de metri , rareori ajungând la suta de metri. La această mină se exploata minereu de
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
bă! Cine, bă? Ion a lu' Măuțu cu Veta lu' Bucur. S-o luăm pe Veta pe lopată și s-o ducem la Ion în vatră!” Făceau o roată mare din crengi uscate, îi dădea foc și o prăvăleau pe coastă spre sat. Ce timpuri! Vine Paștele. Pomii sunt înfloriți. În Săptămâna Mare, serile Deniilor sunt adevărate clipe de liniște și înțelepciune. Copii și vârstnici pornesc spre bisericile satului, ocupându-și locul sub impunătoarele cupole ale lăcașurilor sfinte. Vinerea Mare este aștepată
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
berbecii uriași, căluții de munte, câinii „bărbați”, ca cei în „Miorița”, toți se întorc acasă, dar pentru puțin timp, căci vor pleca apoi la vale, în transhumanță, în Bărăgan sau în Bălți, unde vor ierna: „Ziua moare după culmi; De pe coastă, pe sub ulmi, Se scoboară mieii-n vale. Obosit și blând popor! Și cântând, pășește-agale O copilă-n urma lor. Noapte bună, soare sfânt, Până mâine! Noapte bună! Mâine iar vom fi-mpreună, Tu să râzi și eu să cânt. Mâine
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
-i sta în față problemă de aritmetică. Cu Iosif a semănat Costel - tatăl tău - atât la scris cât și socotit. A semănat și la spiritul de comerciant. De fapt a continuat comerțul în prăvălia moștenită. - Aveați animale la casa de sub coastă de la Băcănoiu? - Totdeauna două vaci frumoase, cu lapte, ținute bine într-un grajd mereu curat, legat de casă, cu groapă de bălegar în dosul casei, împrejmuită cu blăni din stejar pe 8 cm. Toamna cărau bălegarul în câmp, unde făceam
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
la ieșire. Era, oricum, destul de interesant. O iscodeam pe bunica prin întrebări copilărești, dar nu se plictisea a-mi răspunde, voind parcă să nu se uite istoria acestei familii de frunte a Domneștilor. - Ce s-a întâmplat cu casa de sub coastă? - Eu și Iosif am dat-o de zestre fetei noastre Elena care s-a căsătorit cu preotul Berca la Calomfirești - Alexandria. Ei au vândut-o ajungând în cele din urmă la familia brigadierului silvic Neagoe care ulterior a stricat-o
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
Bărăgan este festin de toamne Și mintea mea s-a-ntunecat a ploaie Și mi s-au stins cuvintele-n cenușă Aleanul mi-a încărunțit pe cale E noaptea-ndoliată după ușă Iar zorile scriu cântece cu jale Desprinde-mă din coasta lumii Tale Să nu mai calc morminte de petale Modalitatea de a se situa într-o expresie modernă este conjurația dintre o reflecție de tip heideggerian ( aș spune chiar noician), glisată însă pe formulări modulare, care invită pe alocuri- prin
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
ciori pusă pe gard, mâna-i căzuse jos pe caldarâm și era plină de moloz, restul corpului parcă intrase în pământ, se amestecase probabil cu pereții dărâmați și se făcuse chisăliță. Apoi își reluă iar gândurile lui frumoase... Auzise de Coasta de Azur, îi povestse și lui nevasta unui inginer care fusese acolo, se va duce și el acolo să vadă și să vină să le povestească ăstura, lui Leu, lui Ioviță, lui Radu și cu cine s-o mai întâlni
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
Mănăstirea, zidită de vornicul Dragomir Dobromirescul și soția sa, jupâneasa Elina, fiica lui Radu, clucerul din Brâncoveni, rudă cu Matei Basarab”. În urmă cu trei ani, în 2010, în apropierea Bisericii, a fost descoperit un schelet fără cap, clavicule și coaste, îmbrăcat, pare-se, și având asupra sa un sigiliu... domnesc (au declarat inițial martorii) -, straiele și sigiliul fiind acum dispărute cu desăvârșire!!! „Un preot din Rădăuți, părintele Gheorghe Anițulesei, care a ajuns la Plăviceni împins de același tulburător impuls care
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
stareț Teoctist, am desfăcut racla din Biserică, în care erau osemintele Voievodului și am rămas uluit de mireasma care a ieșit din oseminte. Am vrut să iau o claviculă pentru Biserica din Rădăuți și atunci am constatat că claviculele și coastele lipsesc: încă un indiciu care arată autenticitatea trupului, exact cum spun istoricii despre părțile din trup care au fost luate de asasini ca trofeu. Am primit în dar atunci o parte din laba piciorului drept al Sfântului. Iată că, prin
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
Crai pe crai Ce-n Cuvânt deții binomul Și-ai creat al lumii rai Ca în iad să-l schimbe omul, Nu-mi lași timp în lumea astă Să-ți spun toate câte-s rele, Ci cât o suflare-n coastă Stingi și naști noi lumi de stele. Timp de aș avea, Nebune, Cât bătaia de aripă, Să îți spun câte ți-aș spune Nu aș pregeta o clipă. Ci-mi lași rest la rest rămas Doar de-o clipă de
CÂT O ZA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363073_a_364402]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DOR STRĂIN Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt singur pe stânca bătută de vânt, Pe-o coastă abruptă de munte, Și nu știu ce caut aici, pe Pământ, Cu simțuri ciudate, din pene veșmânt, Și pofte sălbatice, crunte. Sunt rege, sunt vultur, dar nu mi-am dorit Un corp muritor să mă cheme; Eram printre stele, o clipă-am
DOR STRĂIN de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368342_a_369671]
-
Toate Articolele Autorului Pe potecile unui vis m-am ridicat cuprins de paradis, lunecasem pe un drum cu flori albe amănuntele răsăreau atât de calde încât, dincolo de vis focul încins... și Eu. Am țipat! Relativitatea spațială m-a lovit în coastă un punct absolut, un dor de dincolo de visul călător ca un afluent ce urmează legea fluviului prezent. Referință Bibliografică: Un afluent ce urmează legea fluviului / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2035, Anul VI, 27 iulie 2016. Drepturi
UN AFLUENT CE URMEAZĂ LEGEA FLUVIULUI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368416_a_369745]
-
acele spasme dureroase în locul de sub sân, judecând după crispările de durere, când suspina. Anca se apropie de ea îngrijorată și-i spuse: -Te rog, liniștește-te Desire! Văd că nu-i în regulă cu lovitura aceea ce ai căpătat sub coaste. Permite-mi să te ajut cumva! - Mă doare când respir, însă cu adevărat profundă e rana din adâncul inimii mele, dragă. Sunt medic Anca, crede-mă că m-am cercetat cu atenție și mă pricep. Nu-i foarte grav, cred
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
cumva! - Mă doare când respir, însă cu adevărat profundă e rana din adâncul inimii mele, dragă. Sunt medic Anca, crede-mă că m-am cercetat cu atenție și mă pricep. Nu-i foarte grav, cred că e posibil să am coasta fisurată și durerea e la suprafață, nu cred că e vreun organ interior atins. Gata, nu mai plâng! Prezența ta îmi face bine draga mea. Deci, trebuie să-ți spun că am decis, că despre ceea ce am pățit în această
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
e pusă pe masa de disecții dar ce să afli-n lumea în care nu-i de-aflat [42] Și bărbile lor albe acopăr lumea toată această lume poate că nici nu este lume și se ivește-o umbră pe coasta Europei și umbra fără formă se mișcă-ncet anume [43] Și toți gândesc în sine c-America Există Calul Troian al lumii se-ntoarce iar acasă și se-ntind iarăși mese și trâmbițe răsună însă numai o noapte și un
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Gheorghe, trecea ca un crivăț, pe la urechi, disperarea celui ce le rostuia. Îndârjirea mamei ei de viață!Măcar să-mi fi lăsat casa. Mi-au trecut, goale, pe la genunchi, lemnele în care odihneau ai mei. ...Pe stâlpul clopotniței, atârnau fără vlagă, coastele ruginite ale nopții. Ulița, uitase să se îmbrace de sărbătoare. Peste tot, pluteau leșurile animalelor, mușcate de moarte. Ici, colo, câte un sătean, ținea în brațe câte un sac cu ceea ce-i mai rămăsese de la viață.Nimicitoare și reci, apele
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > BALCICUL INIMILOR NOASTRE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului BALCICUL INIMILOR NOASTRE Balcic este un oraș situat pe coasta Mării Negre, în Bulgaria, la o distanță de 43 de kilometri de Varna și 304 kilometri de București. Valurile istoriei au făcut ca din 1913, în urma Celui de-al Doilea Război Balcanic și până în 1940, când a fost semnat Tratatul de la
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
lui, ceea ce mi-a incitat și mai mult dorința de a-l cunoaște în profunzime. Am revenit la începutul lunii septembrie a aceluiași an, când timpul ne-a permis o mai bună cunoaștere a orașului. Balcicul este construit pe o coastă terasată, fiind scăldat la sud de apele Mării Negre și împrejmuit ca într-un semicerc de stânci de calcar albe, protectoare, ceea ce a atras denumirile de „Coasta de Argint” și de „Orașul Alb.” Îți lasă impresia că urcă spre cerul care
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
ne-a permis o mai bună cunoaștere a orașului. Balcicul este construit pe o coastă terasată, fiind scăldat la sud de apele Mării Negre și împrejmuit ca într-un semicerc de stânci de calcar albe, protectoare, ceea ce a atras denumirile de „Coasta de Argint” și de „Orașul Alb.” Îți lasă impresia că urcă spre cerul care pare foarte aproape și coboară spre mare în care stă parcă să cadă, că în el te simți protejat ca într-o scoică sau ca într-
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
și a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, soția regelui Ferdinand al României (1865-1927). Ajunsă la vârsta maturității, aflată în căutarea propriei copilării, a liniștii și legăturii cu Dumnezeu și cu natura, regina a găsit în localitatea Balcic, pe coastele Mării Negre locul mult căutat, singurul care semăna cu Malta copilăriei sale unde tatăl său Alfred Ernst Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, își desfășurase activitatea de amiral. Aici, în perioada 1925-1936, pe o stâncă terasată vecină cu marea
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Mai bine fă-mi ceva ca să îmi placă, Supus și-oricând să-mi țină de urât... -Îți fac o creatură ce iubește Cu foc ! deja gândind să-i pun și ouă, Ce vrei, copila mea, mă depășește.... E necesară-o coastă, poate două Și n-aș dori să zici că Dumnezeu, Cu-n rid te-ar fi lăsat, din eroare, Căci te-am creat perfectă, cum sunt Eu, Dup-al Meu chip și-a Mea înfățișare, Așa c-am să ți
GENEZĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367812_a_369141]