7,311 matches
-
a școlii depășește tot mai mult simpla atingere a obiectivelor pedagogice ale curriculumului școlar, avînd în vedere și faptul că numeroși părinți sînt mult prea preocupați de problemele familiale, profesionale sau sociale pentru a putea urmări evoluția copiilor lor sau coerența dintre educația primită de aceștia în familie și în școală. Relația cu părinții trebuie să fie una de colaborare /cooperare. Inițierea unor consultații cu părinții în probleme legate de cunoașterea copiilor lor, înțelegerea nevoilor și a comportamentului lor, identificarea factorilor
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
a școlii depășește tot mai mult simpla atingere a obiectivelor pedagogice ale curriculum-ului școlar avâdn în vedere și faptul că mulți părinți sunt prea preocupați de problemele familiale, profesionale sau sociale pentru a putea urmări evoluția copiilor lor sau coerența dintre educația pe care copilul o primește în familie și cea școlară. Atât părinții cât și cadrele didactice beneficiază de avantajele unei astfel de colaborări. Binefacerile sunt numeroase, începând cu o mai bună cunoaștere reciprocă și depășirea stereotipurilor, și continuând
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
determinată de propriul nivel de instrucție, gradul de implicare al acestora în viața școlii cât și de resursele materiale disponibile. Nu există o ierarhie clară în ceea ce privește relațiile și rolurile în educația familială. Practicile și stilurile parentale nu au unitate și coerență, neexistând exigențe, control și sancțiuni specifice pentru rolurile copiilor în familie. Stilurile educației familiale oscilează între permisivitate și autoritate, uneori îmbrăcând forme de neglijență parentală. Degradarea condițiilor socioculturale, are drept consecință în familiile preponderent tradiționale, la supraîncărcarea mamei cu sarcini
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
Perian, Scriitori, 11-22; Ioan Moldovan, Melancolie și resemnare, F, 1997, 9; Regman, Dinspre Cercul Literar, 195-198; Octavian Soviany, Mașina de catastrofe, APF, 1998, 4; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 225-229; Liviu Ioan Stoiciu, PRA, I, 537-540; Florin Mihăilescu, Coerența substanței, ST, 1999, 1; Cărtărescu, Postmodernismul, 389-392; Dicț. analitic, II, 329-331, IV, 548-549; Milea, Sub semnul, 110-112; Ion Bălu, Liviu Ioan Stoiciu și romanul textualist, CL, 2000, 4; Daniel Ștefan Pocovnicu, Proza poeților optzeciști, CL, 2000, 5; Mircea A. Diaconu
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
de obiecte din afară. Poetul refuză tonurile direct confesive, biografismul. El își „moșește” îndelung gândul înainte de a-l trece pe hârtie. Și moșeala constă în a prinde, în stil mozaic, imagini din universuri diferite într-un discurs care refuză linearitatea, coerența vechii poezii. EUGEN SIMION SCRIERI: Ieșirea din apă, București, 1981; Aer cu diamante (în colaborare cu Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Florin Iaru), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Cinci cântece pentru eroii civilizatori, București, 1983; Lumină de la foc, București
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
proces de modernizare, ca tranziție de la tradițional la modern, este asimilată tocmai procesului de diferențiere structurală progresivă. Dar, cum reiese chiar din modelul lui Smelser, tranziția în sine nu poate garanta nașterea și consolidarea ordinii, adică nu asigură de la sine coerența noilor funcții ivite prin diferențiere, astfel că, pentru a preîntâmpina dezordinea funcțională, este necesară „construcția” unei instituții supracoordonatoare. Problema care se pune, iată, în noul context produs de modernizare, adică indus de diferențierea structurală a vechii structuri, este aceea creată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se stimulează creșterea ofertei, creșterea competitivității în ansamblu a UE și se asigură oportunități pentru creșterea durabilă. Întreaga UE 4. Politicile privind domeniul infrastructurii fizice și cel al protecției mediului trebuie să fie coordonate cu vecinii, pentru a se asigura coerența suportului fizic care realizează legăturile de comunicare. Statele învecinate Politica de coeziune, prin intermediul Fondurilor Structurale, a exercitat o influență puternică asupra ideii regionale în Europa, prin popularizarea regiunii ca mijloc de realizare a politicilor care permit accesul la noi resurse
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
folosit ca bază în negocierea CSC, pentru că acesta se referă la perioada de dinaintea aderării, 2004-2006. Prima cerință se referă la demonstrarea faptului că proiectele și acțiunile ce se cer finanțate vin în întâmpinarea obiectivelor europene. Programarea se bazează pe principiul „coerenței interne” și al complementarității între fonduri pentru realizarea coeziunii interne. Adică trebuie formulată o strategie explicită prin care să se maximizeze impactul proiectelor prin acțiuni complementare în diverse zone. Astfel, programarea este strâns legată de principiul parteneriatului și al dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
social. Sztompka elaborează o teorie iterativă a dinamicii încrederii ca rezultat al acțiunii actorilor în mediile sociale în care aceștia evoluează. Variabilele independente sunt cele care țin de contextul social, ca efect și garanție a reproducerii unei culturi a încrederii: coerența normativă a societății, stabilitatea ordinii sociale, transparența organizării sociale, familiaritatea mediului social, responsabilitatea actorilor sociali (posibilitatea de sancționare a acestora). Acțiunea celor cinci variabile contextuale menționate, mediată de caracteristicile individuale ale actorilor sociali (valorile sociale pe care le împărtășesc și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sztompka notează două tipuri de acțiuni prin care încrederea și capitalul social relațional pot fi menținute, revigorate sau încurajate să fie create. Prima modalitate este acțiunea asupra celor cinci variabile macrosociale: legislația simplă, transparentă, persistentă în timp și necontradictorie asigură coerența normativă; acuratețea comportamentului clasei politice, hotărârea Guvernului și acțiunile acestora fără ezitări asigură reprezentarea socială că Guvernul știe ce vrea, contribuind la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei, precum și monitorizarea continuă a opiniei publice prin sondaje de opinie sprijină
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a sporit focalizarea sistemului pe categoriile cu riscul cel mai ridicat; • în 2002, Comisia interministerială de asistență socială a elaborat schema de organizare a sistemului de servicii de asistență socială. Aplicarea ei a fost însă mai degrabă sporadică, lipsită de coerență și slab monitorizată; Constituirea în 2001 a Comisiei Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS), complementar cu constituirea Comisiilor Județene Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, a reprezentat un pas înainte în constituirea unui nou sistem instituțional de suport social
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legislația din asistența socială nu a beneficiat de armonizări cu celelalte acte normative care pot sprijini efortul de reconstrucție instituțională. Început încurajator în 2001 cu elaborarea unui set-cadru de acte normative, procesul de elaborare a legislației și-a pierdut treptat coerența. Proiectul legii acțiunii sociale este un reprezentativ exemplu al modului în care a fost înțeles procesul de elaborare a legislației. Deși, în opinia specialiștilor de la nivel județean, eforturile ar fi trebuit orientate către adoptarea legislației secundare, dar și a celei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemul românesc de învățământ trebuie să se concentreze, în egală măsură, asupra obiectivelor și priorităților europene în domeniu, precum și asupra soluționării problemelor specifice cu care se confruntă sistemul educațional în societatea românească. Aceasta poate fi una dintre cauzele lipsei de coerență pe care nu de puține ori au constatat-o specialiștii în domeniu atunci când analizau stadiul reformei educaționale în România. Ca și în cazul altor domenii, doar unele elemente ale reformei educaționale au fost în atenția opiniei publice datorită implicațiilor imediate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
afirmat în condițiile în care s-a tratat în cadrul său exact tema specificată în titlu. Se urmărește modul de tratare a temei și argumentația. completitudinea vizează complexitatea tratării temei, conexiunile și paralele făcute structurarea proiectului . Acestă calitate pune în evidență coerența prezentării temei, argumentării, corectitudinea ipotezelor și a concluziilor desprinse de elev, respectarea unei ordini a ideilor. calitatea materialului utilizat: se poate sesiza analizând sursele de obținere a datelor pe care se bazează întreaga argumentație și metodele ce au fost alese
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
de caz se realizează prin punerea în discuție și dezbaterea unei anumite situații care prezintă asemănări și deosebiri față de o alta analizată anterior. Prin această metodă sunt evaluate procesele cognitive superioare ale elevilor, sinteză, analiză, precum și o foarte bună exprimare, coerență, putere de argumentare, interpretarea unor fenomene și chiar emiterea unor judecăți de valoare în legătură cu problema studiată. Deci, elevul este provocat să gândească singur, iar cadrul didactic apreciază gradul de implicare al acestuia, convingerea și perseverența de care dă dovadă copilul
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
paranoicilor, la schizofrenici și parafrenici. Limbajul paranoicilor este un limbaj extrem de elaborat și el exprimă, într-o manieră amplă și cu accente voit convingătoare, tematica ideilor delirante ale bolnavului. Acesta având un caracter tematic precis, bine delimitat, limbajul va avea coerență și conservă din punct de vedere formal aparența logică a judecăților silogistice. Este un limbaj prețios, căutat, argumentat și care caută să se impună interlocutorului. El este de regulă minoideatic sau monotematic și persuasiv. Adesea acest tip de limbaj, la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
paranoid. În cadrul sindroamelor halucinator-paranoide, sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) Halucinoza, descrisă de Wernicke, și care constă din halucinații auditive însoțite de un delir tematic de urmărire sau de prejudiciu. În cazul lor sunt conservate orientarea, posibilitatea de înțelegere și coerența, dar se notează o stare de anxietate. Halucinoza apare în psihoza alcoolică, în „tipul exogen de reacție” (K. Bonhoeffer), în intoxicații sau infecții. 2) Sindromul paranoic este reprezentat printr-un delir interpretativ bine sistematizat din punct de vedere tematic (gelozie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
polimorfism clinic reprezentat prin următoarele (Keniberg și Marcelli): angoasă, simptome nevrotice, sindrom depresiv, instabilitate si impulsivitate. D. Widlöcher consideră patru trăsături psihopatologice fundamentale pentru „stările-limită”, și anume: - o activitate fantasmatică lipsită de apărarea nevrotică obișnuită, - o angoasă de anihilare (distrugerea coerenței sinelui), - organizare haotică a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense. Din punct de vedere clinico-psihiatric, D. Marcelli distinge următoarele tipuri de tulburări în cadrul „stărilor-limită”: angoasa, simptome de apartenență nevrotică, depresia, actele și conduitele antisociale, dependența de droguri și alcool considerate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reacția organică cronică reprezintă termenii cel mai frecvent utilizați și care desemnează atât durata, cât și prognosticul afecțiunilor respective. 2) Confuzia este manifestarea psihopatologică caracterizată prin faptul că bolnavul își pierde capacitatea obișnuită de a mai gândi cu claritate și coerență. În cazul reacției organice acute, funcția psihică predominant afectată este conștiința, în cazul reacției organice cronice funcția psihică predominant afectată este gândirea, ca o consecință a gravității, întinderii și duratei îndelungate a leziunilor cerebrale. 3) Obnubilarea conștiinței este forma psihopatologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-un mare polimorfism în care notăm prezența următoarelor aspecte clinice (Kernberg și Marcelli): angoasa, simptome nevrotice, sindromul depresiv, instabilitatea și impulsivitatea. După D. Widlöcher, „stările-limită” se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: o activitate fantasmatică, o angoasă de anihilare (distrucția coerenței Eului), o organizare haotică a dezvoltării libidinale, tendințe agresive particulare intense. 7) Personalitățile deficitare și imature Acestea reunesc acele modele de personalități anormale caracterizate prin diferite grade sau niveluri de nedezvoltare psihică. Elementul caracteristic al acestui model este „starea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
curricólum, curricóla, curriculÄrum, curricóli etc.6 Sensuri conotativetc "Sensuri conotative" Sensurile conotative ale lui curriculum sunt mult mai bogate și mai profunde. De fapt, pentru teoria contemporană a curriculumului, numai ele au importanță. Sensurile conotative sugerează ideile de „circularitate”, „ordine”, „coerență”, „rigoare”, „regularitate inflexibilă” și „predestinare”. Le găsim în expresii metaforice precum curriculum solis („mersul circular al soarelui pe boltă”) și curriculum lunae („cursa circulară a astrului nopții”). Cea mai fascinantă și mai plină de sensuri subtile era expresia curriculum vitae
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la Dumitriu, op. cit., p. 565. 17. Hesiod, Theogonia, vv. 212 și 904-905. Inconsecvența lui Hesiod este doar aparentă. Moirele țeseau „trama vieții” învăluind-o în misterul Nopții, în conformitate cu Justiția Oarbă și Imperturbabilă. Alegoriile mitice nu se supun, desigur, exigențelor de coerență logică, esențială fiind simbolistica pe care o ilustrează. 18. Dumitriu, op. cit., p. 566. 19. Homer, Odiseea, cântul I, v. 27, în traducerea lui G. Murnu (EPL, București, 1956) (vv. 16-18 în ediția originală): avll’ o”te dhv evto" hlqe hlqe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îndeplinea și funcția de cronicar regal; în multe orașe, ei au devenit poeți, medici, astronomi, agronomi, cercetători și, bineînțeles, preoți. Ca și în zilele noastre, oricare dintre ei putea deveni ummia sau cel puțin profesor-asistent. Nu cunoaștem durata studiilor și coerența internă a curriculumului educațional sumerian. Dificultățile scris-cititului ne fac să credem că educația începea foarte devreme și se sfârșea numai la maturitate 10. 2.2.2. Curriculumul „Casei Vieții”tc "2.2.2. Curriculumul „Casei Vieții”" Scrierea hieroglifică egipteană era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
viață pe care le descria pe rând. Avem de-a face cu un curriculum complet. Ptah-hotep propunea reguli pentru nobili, meseriași, slujitori, funcționari, conducători, tineri, bătrâni; ba chiar și norme de viață în familie și de relaționare cu sexul opus. Coerența și sagacitatea discursului pedagogic năucește prin modernitate. Putem deduce că a fost extrem de riguros educat în tinerețe. Este posibil să fi beneficiat de una dintre acele școli de scribi despre care se pomenește, mult mai târziu, în Învățătura lui Ahton
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fabulos „curriculum al carierei” - care era în același timp un longlife educational curriculum - a beneficiat de un genial curriculum design ce a impus reforme educaționale, din ce în ce mai benigne, de integrare a școlii cu celelalte structuri sociale, politice și economice ale egiptenilor. Coerența, articularea pe orizontală și corelarea pe verticală a componentelor curriculare par fără cusur. Să fi fost egiptenii capabili de o atare inginerie socioeducațională? De la constructorii piramidelor ne putem aștepta la orice minune! 2.3. Curricula în Grecia antictc "2.3
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]