13,334 matches
-
fenomenului de atitudine duală, altfel spus coexistența atitudinii prealabile cu cea nou achiziționată, chiar dacă ele sunt contrare. Autorul susține că fenomenul este apropiat de ambivalență, și totuși e altceva. Mai mult, atitudinea remanentă (inițială) este mai solid ancorată în câmpul cognitiv, ea este mai ușor accesată și, în situațiile spontane, neprovocate, încărcate de empatie, în comunicarea nonverbală, are întâietate în fața celei mai recent dobândite și care e cumva mai superficială. (Nu suntem aici prea departe de spusa populară „lupul își schimbă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a ei se bazează ideea că dacă schimbăm mentalitatea oamenilor se va schimba și comportamentul lor, idee atât de invocată în actualul context din România. Dar convergența atitudine/comportament se explică și prin aceea că, în acord cu teoria disonanței cognitive de a realiza o convergență între evaluările și comportamentul nostru, atitudinea poate apărea ca „autojustificare” (raționalizare) a acțiunilor noastre. În acest caz, comportamentul este cauza, iar atitudinea, efectul. Trecerea rapidă de la regimurile totalitare la democrație este o situație aproape cvasiexperimentală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
convingerilor (atitudinilor), o adaptare a lor la noua situație. Desigur, autojustificarea poate fi dezvoltată chiar înaintea desfășurării acțiunii. S-au consemnat și experimental asemenea mecanisme, în care subiecților li s-au indus comportamente contrare atitudinilor lor, ceea ce a generat tensiune cognitivă, de unde formularea unui suport cognitiv pentru o atitudine consonantă cu actele comportamentale efectuate, deci după secvența cauzală comportament - cogniție - atitudine (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly și Chaiken, 1998). D. Bem (1967) afirmă că nici nu e nevoie să se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lor la noua situație. Desigur, autojustificarea poate fi dezvoltată chiar înaintea desfășurării acțiunii. S-au consemnat și experimental asemenea mecanisme, în care subiecților li s-au indus comportamente contrare atitudinilor lor, ceea ce a generat tensiune cognitivă, de unde formularea unui suport cognitiv pentru o atitudine consonantă cu actele comportamentale efectuate, deci după secvența cauzală comportament - cogniție - atitudine (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly și Chaiken, 1998). D. Bem (1967) afirmă că nici nu e nevoie să se recurgă la teoria disonanței cognitive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cognitiv pentru o atitudine consonantă cu actele comportamentale efectuate, deci după secvența cauzală comportament - cogniție - atitudine (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly și Chaiken, 1998). D. Bem (1967) afirmă că nici nu e nevoie să se recurgă la teoria disonanței cognitive (și autojustificare) pentru explicarea concordanței atitudine/comportament, întrucât atitudinile sunt rezultatul autopercepției (percepția propriului comportament). Adică, așa cum noi deducem, de regulă, atitudinile altora din ceea ce ei fac, tot așa se întâmplă și în cazul atitudinilor proprii: ne definim și autoatribuim
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bază genetică au o mai mare forță comportamentală. Tăria și relevanța atitudinii dau și gradul de accesibilitate, de preeminență a ei. Accesibilitatea s-ar putea defini ca ușurința cu care indivizii își reamintesc diferite atitudini și pot opera cu ele cognitiv (implicit, aceasta presupune și cât de bine sunt ele definite). Cercetările întreprinse arată că un indicator valid al accesibilității este timpul de răspuns al subiectului față de o atitudine a lui sau alta; cu cât e mai rapid răspunsul, cu atât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
decât unul apatic. Aici ne putem referi la caracteristici biodemografice, cum ar fi vârsta, sexul etc. În realizarea conduitelor concrete intervin și multe alte variabile de personalitate, astăzi insistându-se mult pe cele ce țin de procesarea informațiilor în structuri cognitive. Cercetări concrete arată, pe de altă parte, că obișnuințele sunt, în multe cazuri, predictori mai puternici decât atitudinile (Azjen și Madden, 1986). Sinteza unor studii de metaanaliză arată că obișnuințele (habitusurile) contează extrem de mult, așa cum ne așteptam, în comportamentele cotidiene
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și M. Fischbein (1980) au elaborat un model al predicției comportamentului, sintetizat aici în figura 2. Acest model al acțiunii planificate sau, oricum, gândite (reasoned action model) a fost acceptat și însușit de mulți psihologi sociali pentru că el combină variabilele cognitive cu cele afective, fiind în același timp destul de simplu. Modelul s-a dovedit de altfel operant în cercetările concrete. Exemplul de mai jos ilustrează aceasta. A. Manstead și colaboratorii săi (1983), urmărind expres testarea modelului, au întreprins un studiu privitor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
așteptate, așa cum se vede și în modelul discutat mai sus. Studiile clasice, în tradiția lui La Piere (1934), focalizate pe relația directă dintre atitudine și obiectul său (prima orientare), au cunoscut o revigorare prin luarea în considerare a unor mecanisme cognitive specifice, printre care mai relevant e acela al accesibilității mentale a atitudinii. Cu cât o atitudine este activată mai ușor și mai repede, cu atât ea va determina diferite reacții față de obiectul în cauză. Pe de altă parte, activarea repetată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
însuși potențialul de accesibilitate. Aceste multiple și repetate circularități cauzale conduc în final la posibilitatea formării unor reflexe atitudinal-comportamentale, a declanșării automate și spontane a unor reacții comportamentale în fața obiectului-țintă. Așadar, în modelul activării automate a comportamentelor pe baza accesibilității cognitive a atitudinii, dezvoltat în special de R. Fazio și colaboratorii săi (vezi Baron și Byrne, 2000), elementele deliberative, planificarea și calculul consecințelor sunt mai puțin prezente. Eventual, au intrat și ele în câmpul gândirii automate, implicite, pe care scontează destul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dezvoltat în special de R. Fazio și colaboratorii săi (vezi Baron și Byrne, 2000), elementele deliberative, planificarea și calculul consecințelor sunt mai puțin prezente. Eventual, au intrat și ele în câmpul gândirii automate, implicite, pe care scontează destul de mult psihologia cognitivă contemporană. Dar, în fond, aceste mecanisme se suprapun în considerabilă măsură pe ceea ce de multă vreme omenirea numește obișnuințe sau deprinderi, fenomen luat în serios de P. Bourdieu (1999) sub formula de „habitusuri” chiar în explicarea macrosocialului (vezi Iluț, 2000
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relativă”, „țapul ispășitor”; „conflictul realist” (vezi Chelcea și Iluț, 2003). Apreciez că, pentru a înțelege mai bine comportamentele și acțiunile indivizilor, trebuie să facem apel la un concept mai larg, ce cuprinde și valorile și ideologia, dar și alte comportamente cognitive, pe care îl numim spațiu mentalitar sau „sistem de credințe”. (Ca echivalent denominativ, mulți autori folosesc „context ideologic” sau „context social”. Voi arăta mai încolo motivele opțiunii mele.) Termenul belief, utilizat ca descriptor eficient mai întâi în antropologia culturală americană
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analiza contextului”. O primă precizare ar fi că într-adevăr noțiunea de context spune mai mult decât cea de situație, cu deosebire când este însoțit de adjectivul „global” (vezi și Neculau, 2003). Contextul unei comunități sau națiuni este mai bogat cognitiv decât o simplă situație. Situația este mai concretă, parametrii mai puțini, și nu întâmplător a fost inclusă în celebra formulă C = f(P×S). O situație ar fi, de exemplu, următoarea: intrând în propria curte, văd stând pe treptele de la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se plasează inevitabil în contextul mai larg al socializării. Procedând astfel, B. Batson, autorul acestui subiect din Handbook of Social Psychology (1998), insistă asupra ideii că trebuie luate în considerare în cel mai înalt grad și teoriile formării și dezvoltării cognitive a judecăților morale, datorate în special lui J. Piaget (trecerea de la morala heteronomă la cea autonomă) și lui L. Kohlberg (stadiul preconvențioanl, convențional și postconvențional). A te comporta prosocial înseamnă să știi la modul rațional cum să o faci. D.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel de-al doilea se referă strict la faptul că un stimul (suferința cuiva) care a provocat o acută și neplăcută activare nervoasă (arousal) trebuie înlăturat. Disconfortul resimțit poate fi redus fie prin ajutorarea celui în cauză, fie prin mecanisme cognitive, care să ne liniștească în sensul că cel ce suferă își merită soarta. Suntem aici din nou și pe terenul teoriei credinței într-o lume justă (Lerner, 1980). În cadrul explicațiilor referitoare la nevoia de a reduce tensiunea psihică rezultată din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
soarta. Suntem aici din nou și pe terenul teoriei credinței într-o lume justă (Lerner, 1980). În cadrul explicațiilor referitoare la nevoia de a reduce tensiunea psihică rezultată din luarea la cunoștință a necazurilor semenilor noștri, există autori care invocă factori cognitivi nu doar drept strategii de rezolvare, ci și drept cauze ale respectivei tensiuni: constatând discrepanța între condiția unor oameni și modul normal în care trăiesc ființele umane, în mintea noastră apare o disonanță cognitivă care produce un puternic disconfort și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
noștri, există autori care invocă factori cognitivi nu doar drept strategii de rezolvare, ci și drept cauze ale respectivei tensiuni: constatând discrepanța între condiția unor oameni și modul normal în care trăiesc ființele umane, în mintea noastră apare o disonanță cognitivă care produce un puternic disconfort și motivează la acțiune. Comportamentele prosociale pot fi datorate și unor asemenea mecanisme. Discrepanța ia, desigur, amploare și forță motivațională atunci când avem în față persoane concrete și când comparăm situația lor nu numai cu cea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
literatura de specialitate, „simpatie” nu înseamnă doar că cineva este „simpatic”, ci ar desemna o nuanță în sensul românescului „simpatetic”). Rezonabil mi se pare ca, dincolo de multiplele înțelesuri atribuite, să relevăm dimensiunile principale ale conceptului (Baron și Byrne, 2000): - dimensiunea cognitivă, care înseamnă că ești capabil să înțelegi ce simte o anume persoană și de ce; - dimensiunea afectivă, ceea ce presupune că nu numai îți reprezinți ce trăiește celălalt, dar trăiești și tu aceleași stări; - dimensiunea conativă pe care autorii citați mai sus
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Davis și colegii săi (1994) pe mai mult de 800 de perechi de gemeni identici și nonidentici. A reieșit că factorul genetic este responsabil pentru o treime din variația dimensiunii afective (incluzând și simpatia), restul din această dimensiune, precum și cea cognitivă datorându-se, prezumtiv, învățării sociale. Cercetări sistematice confirmă, așadar, observația cotidiană potrivit căreia, începând de mici, încă de la doi ani (Davis et al., 1994), indivizii umani sunt accentuat diferiți între ei și în ceea ce privește capacitățile empatice. Tot un fapt de observație
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încă de la doi ani (Davis et al., 1994), indivizii umani sunt accentuat diferiți între ei și în ceea ce privește capacitățile empatice. Tot un fapt de observație curentă este acela că femeile manifestă o mult mai intensă empatie decât bărbații: atât sub aspectul cognitiv - capacitatea de a deduce trăirile celuilalt din semnale nonverbale și de a înțelege cauzele lor -, cât și al compasiunii și înclinației spre ajutorul concret (dimensiunea afectivă). De exemplu, investigațiile arată că, în timpul celui de-al doilea război mondial, din rândul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
similare cu noi ne reamintește că ni se poate întâmpla și nouă și întrucât vrem să scăpăm de aceste gânduri, uneori intervine și blamarea acelor persoane. Pornind de la distincția operată de R. Byrne (1964), între „represiști” - cei care se apără cognitiv de o amenințare prin evitare, negândind-o sau ignorând-o - și „senzitivi” - cei care se concentrează asupra ei ca problemă serioasă și încearcă să o ia sub control -, el face predicția că aceștia din urmă vor recurge la blamarea victimei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cei care se concentrează asupra ei ca problemă serioasă și încearcă să o ia sub control -, el face predicția că aceștia din urmă vor recurge la blamarea victimei (chiar a celei similare ca statut cu ei), dezvoltând mecanisme de autoapărare cognitivă, de genul: „eu m-aș fi ferit”, „aș fi fost mai precaut”. Ipoteza a fost verificată experimental astfel: dintr-un număr mare de studente au fost formate, după scorurile la un test de personalitate, o grupă de „represiste” și una
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de mijloc. Probabil că aceștia din urmă au dispus de mijloace constructive, lipsite de agresivitate pentru a rezolva conflicte interpersonale și situații amenințătoare. Abordarea psihosocială, recunoscând așadar existența unui fundal biologic al agresivității, arată că rolul învățării sociale, al factorilor cognitivi în evaluarea costurilor și beneficiilor, al structurilor sociale formale și informale este preponderent și în domeniul comportamentelor antisociale. 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățatătc "1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată" Ca multe alte comportamente sociale complexe, agresivitatea este dobândită prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este de multe ori o valoare princeps. Suntem astfel foarte aproape sau chiar în interiorul „găștilor”. Este de ordinul evidenței - iar cercetările sistematice confirmă, e adevărat, cu nuanțe acest lucru - că însușirea unor scheme mental-comportamentale de agresivitate, încadrate într-un spațiu cognitiv mai complex (credințe și atitudini interconectate, scenarii detaliate), este deci determinată de mediul social și familial în care se naște și crește copilul: privațiunile de tot felul, victimizarea, tratamentul violent din partea părinților, caracterul nesigur, cu găștile de tineri delincvenți, lipsa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
transpunerea unei porniri agresive în acte efective intervin o serie de parametri. Am arătat că teoria învățării sociale subliniază ideea potrivit căreia indivizii învață prin socializare cum și când poate avea loc transpunerea. Cu toate că ea face referiri și la condițiile cognitive prezente, accentul se pune pe ceea ce s-a învățat în trecut. Perspectiva cognitivistă, în varianta ei mai specifică a costurilor și beneficiilor, sugerează că și comportamentele agresive (antisociale) sunt rezultanta unui proces decizional prin care, pe baza unor informații, indivizii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]