3,191 matches
-
de pe culmile sublimului în banalitate, din sfera sufletului în cea a trupului. Prin astfel de exemplificări și prin explicitarea comicului prin analogie cu un resort care se comprimă și se destinde asemenea "diavolului cu arc"9, teoria bergsoniană dezvăluie clare coincidențe cu studiile care focalizează mecanismul de relaxare prin râsul comic a unei tensiuni psihice acumulate. Studiile sale constituie, așadar, o sinteză a principalelor contribuții teoretice aplecate asupra comicului. Foarte sumar ne vom referi și la problematica legată de statutul comicului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
implacabil mai întâi de noianul interpretărilor date fenomenului în ansamblu, motiv de proliferare dezarmantă a posibilelor clasificări, și apoi de inoperantul melanj între propusele distincte derivate ale comicului. Cel dintâi incovenient creează senzația de dezorientare la constatarea că, în ciuda unor coincidențe de viziune, se pot descifra cam tot atâtea tipologii ale comicului, câte abordări și teorii aferente se cunosc. Astfel, ca specii fundamentale ale comicului sunt identificate ironia și umorul la Kuno Fischer (Uber den Witz. Zweite durchgesehene Auflage, 1889) și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de ironie, prin necesitatea unei acțiuni de plivire a câmpului literaturii de invazia nestăpânită a "spanacului", Eugen Ionescu susține că scrie Nu pentru a îndeplini "un act necesar de higienă literară"172, astfel încât nu este lipsit de importanță să observăm coincidența de viziune a celor doi scriitori asupra rolului terapeutic al denunțului critic, mascat sau nu de ironie. Un caz aparte îl constituie romanul lui Mircea Horia Simionescu Redingota, publicat în 1984 datorită unui interesant concurs de împrejurări evocat de autor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
187 Așa cum putem remarca dintr-un singur fragment, scabrosul, excremențialul, penibilul, macabrul fac din acest roman arghezian cea mai adecvată ilustrare a definiției selectate pentru modul grotesc. Elocventă este și secvența care descrie instalarea familiei noului intendent în incinta cimitirului, coincidențele sinistre, cumulate cu penibilul situației (incredibila numire a unui doctor în filologie în postul de intendent), surprinzând un tragicomic moment catabazic: Zi plumburie, ceață, umezeală, mocirlă pe asfaltul intrării la cimitir, frământată de tălpi. Sosim odată cu cinci convoaie, și bagajele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Camil Petrescu. Întocmai personajelor caragialești din zodia imposturii, Mihnea Băiatu își construiește o mască, însă îndărătul ei începe să freamăte viață autentică. Obsesia lui erotică este precedată de cea a menținerii unei imagini de care e, de fapt, străin, iar coincidența de nume cu un student eminent, licențiat cu onoruri, îi dă posibilitatea să trăiască practic două destine paralele: cel de haimana fără nici un țel și, prin procură, cel de intelectual revoluționar exemplar. Atunci când se îndrăgostește de Arina, încearcă să-și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acestei discipline: pledoaria impresionistă fie pentru, fie împotriva unei opere. Simultaneitatea tezelor pro și contra, propusă cu nonșalanță pentru romanul lui Mircea Eliade, transferă instantaneu actul critic în sfera bâlciului caragialesc al "moftului", al inconsecvenței și al derizoriului derivat din coincidența contrariilor. Și, la fel cum puteam desluși în intenția marelui său înaintaș, abil dirijor al temelor "cu variațiuni", contradictoriile opinii critice din Nu pun în evidență relativismul valorilor și constituie pentru un receptor obiectiv "spectacolul absurd al labilității ideilor"189
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
plan literar cu deosebire prin teatrul avangardei postbelice. În mod firesc, noțiuni relaționate absurdului precum: moarte, angoasă, culpabilitate, responsabilitate, trăire autentică/neautentică, angajare/neangajare, alienare, reificare, noncomunicare etc. au constituit spații comune în care literatura s-a întâlnit, prin multe coincidențe de viziune, nu doar cu filosofia existențialiștilor, cu fenomenologia lui Husserl și cu eseistica lui Camus, dar și cu sociologia, prin lucrările prestigioase ale lui Richard F. Behrendt (L'homme à la lumière de la sociologie,1964), Herbert Marcuse (L'homme
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
maniera secolului trecut, în primul rând pentru că, așa cum observa Romul Munteanu: "preferința autorilor de farse tragice pentru universul imaginar și investigarea angoaselor, face ca în acest gen de teatru să nu mai găsim decât anumite semne ale realității epocii noastre, coincidența operei de teatru cu realitatea exterioară fiind de-a dreptul imposibilă."17 Așadar, s-ar putea spune că acea fațetă ianusiană a referențialității caragialiene, acea abilitate a textului său de a se referi atât la situații concret istorice, identificabile cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
modernitate. O astfel de încadrare ar converti amintitele minusuri ale piesei în plusuri. Mai concret, privită dintr-o perspectivă diacronică inversată, întorcând așadar ocheanul intertextual dinspre farsa tragică modernă înspre drama lui Caragiale, răbdarea Ancăi nu mai surprinde ca neverosimilă, coincidența apariției nebunului în momentul cheie al nevoii de răzbunare poate fi văzută ca procedeu teatral "îngroșat", iar simetria izbitoare între "faptă și răsplată" pune în evidență nu raționalul, firescul, justiția inexorabilă, ci absurdul: săvârșirea unui act de dreptate printr-o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sugera descendența caragialiană a lui Urmuz, nu poartă stigmatul epigonismului ci, dimpotrivă, dezvăluie transmutația creatoare ce dă măsura profundei originalități prin raportarea la prototip. Totuși, dacă, în ceea ce privește raportul dintre Urmuz și Kafka, sau Urmuz și Morgenstern, se poate vorbi de coincidențe de viziune, în relație cu I. L. Caragiale, în schimb, opera lui Urmuz se poate raporta atât prin elongația sensurilor întrevăzute la înaintaș, cât și prin inversiune parodică. 6.1.1. De la Mitică la Urmuz și viceversa Fără a putea fi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
verosimilitate a imaginii rezultate. Semnul lui Urmuz ar fi, folosind termenii care i-l definesc pe al lui Caragiale: caricatural și derutant prin neverosimil 35. 6.1.3. De la "lumea-lume" la infralume Domeniul tipologiei este cel care semnalează, înainte de orice, coincidențe de viziune între cei doi autori, coincidențe despre care au pomenit în treacăt atât cercetători ai operei caragialiene 36, cât și cei ai textelor urmuziene. Organizată în cupluri de "amici" sau în familii "legitime", umanitatea mecanomorfă a lui Urmuz pare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ar fi, folosind termenii care i-l definesc pe al lui Caragiale: caricatural și derutant prin neverosimil 35. 6.1.3. De la "lumea-lume" la infralume Domeniul tipologiei este cel care semnalează, înainte de orice, coincidențe de viziune între cei doi autori, coincidențe despre care au pomenit în treacăt atât cercetători ai operei caragialiene 36, cât și cei ai textelor urmuziene. Organizată în cupluri de "amici" sau în familii "legitime", umanitatea mecanomorfă a lui Urmuz pare o sublimare a celei caragialiene, la rândul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În Nesfârșitele primejdii, un George Pelimon moare și este plâns de "selenara" Helga, iar omonimul său rememorează, în romanul pe care-l scrie, dispariția iubitei cu același nume. În Toxicologia găsim într-o notă autobiografică sursa acestei preocupări pentru straniile coincidențe existențiale: Dublii din cărțile mele s-au născut din observarea, mai bine de patruzeci de ani, a unchilor mei Petre și Paul care, trăind în orașe diferite, se ocupau în timpul lor liber, paralel și frățește, de aceleași lucruri: colecționau articole
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
face acceleratul cu talpa dumitale? Dă-mi voie, cine trădează?44 Și totul în stilul lapidar, expeditiv și cinematografic al autorului Momentelor. Un cert element de originalitate reiese din ramificarea hipotextelor: repetata replică a "coniței" "Ce bizar, ce straniu, ce coincidență!" trimite la scena amneziilor din Cântăreața cheală, iar dezbaterea serios-moftologică a "cestiunii țărănești", la romanul rebrearian Răscoala. Printr-o tehnică ingenioasă a ficțiunii din ficțiune holograma caragialiană este declanșată de atmosfera textuală muzicală. Titlul însuși este o aluzie intertextuală la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se deschise. — Bine ați venit la castelul Rathfinan. Eu sunt Malachy Finan. —Dumnezeule, exclamă Darcey, asta e casa strămoșilor dumneavoastră? Familia dumneavoastră a trăit aici de multe generații? — De fapt nu, răspunse el. Am ales castelul ăsta din cauza numelui. —Ce coincidență. Minette și Darcey intrară pe poarta deschisă. — Sunteți sigură că puteți să ajungeți la castel singură? Bărbatul se uită la glezna lui Darcey. —Am să pășesc încet, zise ea. — Am să merg și eu cât de încet pot, îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Dumnezeu știe ce și-ar fi închipuit. După ce îl amenințase că o să-l omoare dacă nu se poartă cum trebuie cu Nieve, Aidan nu voia ca viitorul lui socru să îl vadă cu fosta lui iubită, chiar dacă era doar o coincidență oribilă asupra căreia nu avea nici un control. —Trebuie să intru, zise el la repezeală. E Stephen. Trebuie să - nu ne poate vedea împreună. —Aidan... —Serios. Trebuie să plec. Părea îngrijorat. Trebuie. Se grăbi să treacă pragul ușii, iar Darcey răsuflă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
poată fi mutat la muzeul național. În dimineața de aprilie când zeul a pornit la drum, numeroși țărani l-au însoțit până în capitală, unde convoiul a ajuns seara. Orașul se pregătise să-l întîmpine cu o sărbătoare, dar printr-o coincidență ironica sosirea zeului ploii a fost însoțită de furtuna cea mai violentă din acel sezon de obicei uscat, ceea ce a împiedicat sărbătoarea... San Juan de Ulua A doua zi e soare. Așteptîndu-l pe D. la autobuz (ah, dacă moartea ar
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
a cunoscut figura deoarece toate statuile îl înfățișează cu masca pe față. Cerul înstelat îmi reamintește de sfârșitul secolelor aztece, când, la fiecare 52 de ani, focurile erau stinse și toată lumea aștepta, înfrigurată, să apară pe boltă steaua Aldebaran. Ce coincidență, să vin în Mexic chiar în pragul acestei vîrste! Tresar, amintindu-mi că aztecii prevedeau pieirea lumii actuale prin cutremure. Nu prea demult, în martie, a avut loc un cutremur devastator în România. Numai o întîmplare a făcut să nu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
a copal. A vedea? A recunoaște? Ce anume? despre tradiție În autobuz, dr. Huerta a ținut să ne explice diferența dintre tlascaltecii care l-au ajutat pe Cortes să cucerească Tenochtitlanul și neîngenuncheatul Cuauhtemoc, al cărui nume, printr-o stranie coincidență, însemna "vulturul care cade". Vroia să ne sugereze ― mi-am dat seama -să nu judecăm vechiul Mexic doar după pietrele de sacrificii sau după finalul crud din jocul de pelotă. ― Și să nu cumva să credeți că un mexican se
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Am privit statuia din mijlocul heleșteului: aerul din jurul ei făcea valuri. Bronzul era încins aproape la roșu. Azi-noapte am auzit din nou de dedesubt zgomotele unei voluptuoase agonii. De data asta, la apogeu, femeia a strigat răgușit: Victor! Victor! și coincidența asta m-a tulburat mai mult decât toate încolăcirile de trupuri din imaginația mea. Asta s-a-ntîmplat după ce aseară am întîrziat puțin la masă, prea încîntat de drumul prin pădure ca să nu mă tenteze să-l prelungesc. Mi-am închipuit cum
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
zâmbește pieziș chipului său ras pe jumătate din oglindă, Trebuie să știu! 22 mai, 22 astăzi, 22 treptele ce urcă spre Bazilica Sf. Petru, luna a cincea și cinci porțile masive din bronz de la intrare și mă opresc aici cu coincidența numerică, deși aș putea continua cu 22 de ani, vârsta mea, cele patru porți larg deschise, cea de-a cincea închisă pe 25 de ani și aproape 25 de ani vârsta lui Michelangelo sculptând Pietà, patru stâlpi uriași de susținere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
spuse el, scoțând la suprafață o chitanță de la avocatul lor. E o chitanță pentru cinci sute douăzeci de lire. Și uite, scoțând o declarație bancară, un cec pentru cinci sute douăzeci de lire, emis cu două săptămâni mai târziu. O coincidență? Nu prea cred. — Dă-mi să văd! Le-a examinat pe ambele, apoi a exclamat: —Scuze! S-a auzit soneria și Francine s-a strecurat înăuntru. —Bună, Lisa. ăăăă, bună, dădu ea din cap către Oliver, rușinea domolindu-i încrederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de acasă. Betty m-a sunat și ne-am întâlnit. Am stat de vorbă și asta a fost tot. Am dat peste ea la La Verne’s în noiembrie, anul trecut. Era împreună cu Linda Martin. N-a fost decât o coincidență. — Atâta tot? — Da. — Atunci ai face bine să te pregătești, păpușă. Vreo cincizeci de polițiști pun întrebări prin baruri și dacă măcar unul din ei află de distracția ta cu sosia, poți să fii sigură c-o s-ajungi pe prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-l țintui acolo cu ciocatele lui masive, lustruite cu scuipat. Fostul proxenet și spărgător de bănci înghiți apă cu pișat și vomă. — Lee Blanchard e în TJ, iar tu ai venit aici glonț, direct de la Marele Q. Asta-i o coincidență a naibii de ciudată și nu-mi place. Nu-mi place de tine, nu-mi place de târfa sifilitică care te-a fătat, nu-mi place că-s aici, într-o țară străină plină de șobolani, când aș putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de la o ureche la alta. Bucky, te simți bine? GURA TĂIATĂ DE LA O URECHE LA ALTA. M-am înfiorat și am schițat un zâmbet forțat. — Mă simt bine. Cartea mi-a amintit de ceva. O chestie mai veche. O simplă coincidență. Jane îmi aruncă o privire pătrunzătoare. — Nu arăți deloc bine. Vrei să mai auzi o coincidență? Credeam că Eldridge nu s-a avut bine cu nimeni din familie, dar am găsit chitanța. Ramona Sprague a fost cea care i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]