4,181 matches
-
ai stepei...” (V. Pârvan, 55) sau precedând un pronume relativ, la nivelul frazei (situații mai puțin frecvente): „Mișcarea calului i-a fost sugerată de către cel ce stătea în stânga lui.” CIRCUMSTANȚIALULTC "CIRCUMSTAN}IALUL" G.A. distinge între complinirile verbului două variante: complemente circumstanțiale și complemente necircumstanțiale: „Complementele se clasifică după ceea ce exprimă ele față de termenul determinat (...). Ele se grupează în două categorii mari: complementele circumstanțiale se disting de celelalte complemente (direct, indirect și de agent), cărora (...) li se poate spune complemente necircumstanțiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Pârvan, 55) sau precedând un pronume relativ, la nivelul frazei (situații mai puțin frecvente): „Mișcarea calului i-a fost sugerată de către cel ce stătea în stânga lui.” CIRCUMSTANȚIALULTC "CIRCUMSTAN}IALUL" G.A. distinge între complinirile verbului două variante: complemente circumstanțiale și complemente necircumstanțiale: „Complementele se clasifică după ceea ce exprimă ele față de termenul determinat (...). Ele se grupează în două categorii mari: complementele circumstanțiale se disting de celelalte complemente (direct, indirect și de agent), cărora (...) li se poate spune complemente necircumstanțiale.” (II, pp. 150-151
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau precedând un pronume relativ, la nivelul frazei (situații mai puțin frecvente): „Mișcarea calului i-a fost sugerată de către cel ce stătea în stânga lui.” CIRCUMSTANȚIALULTC "CIRCUMSTAN}IALUL" G.A. distinge între complinirile verbului două variante: complemente circumstanțiale și complemente necircumstanțiale: „Complementele se clasifică după ceea ce exprimă ele față de termenul determinat (...). Ele se grupează în două categorii mari: complementele circumstanțiale se disting de celelalte complemente (direct, indirect și de agent), cărora (...) li se poate spune complemente necircumstanțiale.” (II, pp. 150-151). În noua
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sugerată de către cel ce stătea în stânga lui.” CIRCUMSTANȚIALULTC "CIRCUMSTAN}IALUL" G.A. distinge între complinirile verbului două variante: complemente circumstanțiale și complemente necircumstanțiale: „Complementele se clasifică după ceea ce exprimă ele față de termenul determinat (...). Ele se grupează în două categorii mari: complementele circumstanțiale se disting de celelalte complemente (direct, indirect și de agent), cărora (...) li se poate spune complemente necircumstanțiale.” (II, pp. 150-151). În noua ediție a Gramaticii Academiei se identifică, între complinirile verbului și ale adjectivului, două funcții distincte: Complemente (vol
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui.” CIRCUMSTANȚIALULTC "CIRCUMSTAN}IALUL" G.A. distinge între complinirile verbului două variante: complemente circumstanțiale și complemente necircumstanțiale: „Complementele se clasifică după ceea ce exprimă ele față de termenul determinat (...). Ele se grupează în două categorii mari: complementele circumstanțiale se disting de celelalte complemente (direct, indirect și de agent), cărora (...) li se poate spune complemente necircumstanțiale.” (II, pp. 150-151). În noua ediție a Gramaticii Academiei se identifică, între complinirile verbului și ale adjectivului, două funcții distincte: Complemente (vol.II, pp. 371-461) și Circumstanțiale (pp.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variante: complemente circumstanțiale și complemente necircumstanțiale: „Complementele se clasifică după ceea ce exprimă ele față de termenul determinat (...). Ele se grupează în două categorii mari: complementele circumstanțiale se disting de celelalte complemente (direct, indirect și de agent), cărora (...) li se poate spune complemente necircumstanțiale.” (II, pp. 150-151). În noua ediție a Gramaticii Academiei se identifică, între complinirile verbului și ale adjectivului, două funcții distincte: Complemente (vol.II, pp. 371-461) și Circumstanțiale (pp.462-591). În funcționalitatea limbii, însă, în actul lingvistic concret, modul specific
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mari: complementele circumstanțiale se disting de celelalte complemente (direct, indirect și de agent), cărora (...) li se poate spune complemente necircumstanțiale.” (II, pp. 150-151). În noua ediție a Gramaticii Academiei se identifică, între complinirile verbului și ale adjectivului, două funcții distincte: Complemente (vol.II, pp. 371-461) și Circumstanțiale (pp.462-591). În funcționalitatea limbii, însă, în actul lingvistic concret, modul specific de desfășurare a raportului semantic-sintactic dintre regent și determinant în structurarea și împlinirea planului semantic global al enunțului sintactic impune identificarea a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
371-461) și Circumstanțiale (pp.462-591). În funcționalitatea limbii, însă, în actul lingvistic concret, modul specific de desfășurare a raportului semantic-sintactic dintre regent și determinant în structurarea și împlinirea planului semantic global al enunțului sintactic impune identificarea a două funcții distincte: complementul și circumstanțialul. Este adevărat că la un prim nivel, al categoriilor gramaticale de gradul I (verb, adjectiv, substantiv etc.), și complementul, și circumstanțialul se grupează cu același tip de regent (verb, interjecție, adjectiv), dar la cel de-al doilea nivel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
regent și determinant în structurarea și împlinirea planului semantic global al enunțului sintactic impune identificarea a două funcții distincte: complementul și circumstanțialul. Este adevărat că la un prim nivel, al categoriilor gramaticale de gradul I (verb, adjectiv, substantiv etc.), și complementul, și circumstanțialul se grupează cu același tip de regent (verb, interjecție, adjectiv), dar la cel de-al doilea nivel (al sensurilor lexico-gramaticale de gradul II: tranzitivitate etc.) și la nivelul al treilea (al sensurilor gramaticale: diateză, intensitate etc.) aceste funcții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verb, interjecție, adjectiv), dar la cel de-al doilea nivel (al sensurilor lexico-gramaticale de gradul II: tranzitivitate etc.) și la nivelul al treilea (al sensurilor gramaticale: diateză, intensitate etc.) aceste funcții reacționează (și sunt generate) în mod diferit. Funcția de complement este cerută (impusă) de regent, ca o complinire absolut necesară. Verbele tranzitive cer complement direct: Am căutat...® Am căutat-o pe Maria. / Am căutat pe cine mi-ai spus (ce mi-ai spus.) sau complement indirect: Cărțile aparțin...” ® „Cărțile îmi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gradul II: tranzitivitate etc.) și la nivelul al treilea (al sensurilor gramaticale: diateză, intensitate etc.) aceste funcții reacționează (și sunt generate) în mod diferit. Funcția de complement este cerută (impusă) de regent, ca o complinire absolut necesară. Verbele tranzitive cer complement direct: Am căutat...® Am căutat-o pe Maria. / Am căutat pe cine mi-ai spus (ce mi-ai spus.) sau complement indirect: Cărțile aparțin...” ® „Cărțile îmi aparțin. Verbele la diateza pasivă cer complement de agent: Mihaela a fost chemată... ® Mihaela
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în mod diferit. Funcția de complement este cerută (impusă) de regent, ca o complinire absolut necesară. Verbele tranzitive cer complement direct: Am căutat...® Am căutat-o pe Maria. / Am căutat pe cine mi-ai spus (ce mi-ai spus.) sau complement indirect: Cărțile aparțin...” ® „Cărțile îmi aparțin. Verbele la diateza pasivă cer complement de agent: Mihaela a fost chemată... ® Mihaela a fost chemată de profesor.; verbele la diateza dinamică cer complement indirect: El s-a îngrijit... ® El s-a îngrijit de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o complinire absolut necesară. Verbele tranzitive cer complement direct: Am căutat...® Am căutat-o pe Maria. / Am căutat pe cine mi-ai spus (ce mi-ai spus.) sau complement indirect: Cărțile aparțin...” ® „Cărțile îmi aparțin. Verbele la diateza pasivă cer complement de agent: Mihaela a fost chemată... ® Mihaela a fost chemată de profesor.; verbele la diateza dinamică cer complement indirect: El s-a îngrijit... ® El s-a îngrijit de trandafiri. etc. Funcția de circumstanțial este cel mai adesea o complinire facultativă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe cine mi-ai spus (ce mi-ai spus.) sau complement indirect: Cărțile aparțin...” ® „Cărțile îmi aparțin. Verbele la diateza pasivă cer complement de agent: Mihaela a fost chemată... ® Mihaela a fost chemată de profesor.; verbele la diateza dinamică cer complement indirect: El s-a îngrijit... ® El s-a îngrijit de trandafiri. etc. Funcția de circumstanțial este cel mai adesea o complinire facultativă a verbului (mai rar, a interjecției, adjectivului sau adverbului), atât pentru întregirea planului semantic al câmpului sintactic pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cauzalitate • de finalitate • condițional • concesiv • referențial Observații: Mai ales în dezvoltarea unor variante ale funcției de circumstanțial, relația de dependență nu implică un regent identificabil într-o unitate lexico-gramaticală; acesta poate fi întreg predicatul analitic, predicatul sintactic și alt determinant (complement predicativ, circumstanțial modal etc.), întreaga propoziție. În enunțul „Moș Leu îi hrănise mai mult cu răbdări, oricât de vrednici se dovediseră.” (E. Barbu, 113), circumstanțiala concesivă „oricât de vrednici se dovediseră” se raportează la întreg conținutul semantic al propoziției regente
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
expresieitc "de la baza circumstan]ialelor în planul expresiei" În dezvoltarea funcțiilor de complement-obiect și de agent, manifestarea relației de dependență în planul expresiei este orientată în mare măsură de regent. Aceasta face ca marca identității specifice a unei funcții sintactice (complement direct, indirect, de agent) să fie implicită în chiar modul specific de manifestare a relației de dependență în care își are originea. În consecință, flexiunea sau topica sau elementele relaționale (ca atare și nu în individualitatea lor concretă) sunt concomitent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spre etc. însoțesc substantive proprii-nume de persoană, substantive comune trimițând către ființe umane individualizate, pronume personale, posesive sau alte pronume înlocuind substantive din categoria celor de mai sus, termenii sintactici nu mai realizează funcția de circumstanțial ci pe aceea de complement indirect: „Brațele ei albe și goale se întinseră spre dânsul.” (M. Eminescu, P.L., 49) Alte prepoziții, mai abstracte, nu marchează decât identitatea funcțională de circumstanțial, ele putând însoți deopotrivă un circumstanțial de spațialitate și unul de temporalitate sau chiar alte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două ori; ca urmărit de cineva.” Propoziția sau partea de propoziție reprezentând această funcție asigură, în varianta discutată de G.A. (și de gramaticile care îi urmează modelul) cel de al doilea termen al unei proporții, ceea ce o apropie de complement, din perspectiva exigențelor împlinirii câmpului semantico-sintactic al termenului regent. Trebuie observat, însă, că acest conținut semantic, 'progresia', poate rămâne implicit în planul semantic al termenului prin care se realizează: „Din ce în ce cântarea în valuri ea tot crește Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Lucrurile mergeau din rău în mai rău.” (O. Paler) • adjective (la comparativ, cel mai adesea), în structura unui predicat analitic: „Cu cât mai mulți ochi aș avea, cu atât lucrurile (...) ar părea mai mari.” (M. Eminescu) sau realizând funcția de complement predicativ (element predicativ suplimentar): „Pe măsura trecerii timpului mi se dezvăluia tot mai luminoasă.” Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, circumstanțialul de progresie exprimă creșterea sau descreșterea progresivă a unei acțiuni: „Dar simt că din ce în ce schițele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de relația Am cumpărat ¬ mere. În afara acestei relații primare (Am cumpărat ¬ mere), relația derivată (Am cumpărat ¬ în loc de pere.) nu este posibilă. Sub aspect semantico-sintactic, funcția pe care o generează relația derivată corespunde funcției generate de relația primară: Am cumpărat mere (complement direct)/și nu pere (complement direct) (în loc de pere). Această corespondență, amintind-o pe cea din cazul adverbelor corelative (Pe unde ai venit, pe acolo să te întorci), fixează identitatea funcției care își are originea într-o asemenea relație sintactică, mediată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În afara acestei relații primare (Am cumpărat ¬ mere), relația derivată (Am cumpărat ¬ în loc de pere.) nu este posibilă. Sub aspect semantico-sintactic, funcția pe care o generează relația derivată corespunde funcției generate de relația primară: Am cumpărat mere (complement direct)/și nu pere (complement direct) (în loc de pere). Această corespondență, amintind-o pe cea din cazul adverbelor corelative (Pe unde ai venit, pe acolo să te întorci), fixează identitatea funcției care își are originea într-o asemenea relație sintactică, mediată, prin termenul de complement corelativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pere (complement direct) (în loc de pere). Această corespondență, amintind-o pe cea din cazul adverbelor corelative (Pe unde ai venit, pe acolo să te întorci), fixează identitatea funcției care își are originea într-o asemenea relație sintactică, mediată, prin termenul de complement corelativ. COMPLEMENTUL CORELATIVTC "COMPLEMENTUL CORELATIV" Funcția de complement corelativ rezultă dintr-o relație de dependență care se intersectează cu o altă relație sintactică, de dependență sau de interdependență. Complementul corelativ mediază (sau este mediat de) subiect sau de un complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
direct) (în loc de pere). Această corespondență, amintind-o pe cea din cazul adverbelor corelative (Pe unde ai venit, pe acolo să te întorci), fixează identitatea funcției care își are originea într-o asemenea relație sintactică, mediată, prin termenul de complement corelativ. COMPLEMENTUL CORELATIVTC "COMPLEMENTUL CORELATIV" Funcția de complement corelativ rezultă dintr-o relație de dependență care se intersectează cu o altă relație sintactică, de dependență sau de interdependență. Complementul corelativ mediază (sau este mediat de) subiect sau de un complement primar, rezultat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pere). Această corespondență, amintind-o pe cea din cazul adverbelor corelative (Pe unde ai venit, pe acolo să te întorci), fixează identitatea funcției care își are originea într-o asemenea relație sintactică, mediată, prin termenul de complement corelativ. COMPLEMENTUL CORELATIVTC "COMPLEMENTUL CORELATIV" Funcția de complement corelativ rezultă dintr-o relație de dependență care se intersectează cu o altă relație sintactică, de dependență sau de interdependență. Complementul corelativ mediază (sau este mediat de) subiect sau de un complement primar, rezultat din prima
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-o pe cea din cazul adverbelor corelative (Pe unde ai venit, pe acolo să te întorci), fixează identitatea funcției care își are originea într-o asemenea relație sintactică, mediată, prin termenul de complement corelativ. COMPLEMENTUL CORELATIVTC "COMPLEMENTUL CORELATIV" Funcția de complement corelativ rezultă dintr-o relație de dependență care se intersectează cu o altă relație sintactică, de dependență sau de interdependență. Complementul corelativ mediază (sau este mediat de) subiect sau de un complement primar, rezultat din prima relație sintactică cu originea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]