7,605 matches
-
tipul criminalității sau a suicidului), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii etc.) etc. Psihozele colective recunosc drept cauză frustrări colective, presiuni sociale asupra maselor, influența unor modele sociale negative etc. Din acest motiv ele sunt de regulă manifestări exterioare, de factură comportamentală revendicativă sau vindicative, legate din punct de vedere formal de frustrarea unor drepturi sociale, politice, economice, moral-religioase, etnice etc. Un rol esențial în geneza psihozelor colective, revin tehnicilor de manipulare prin discursul public și prin mijloacele mass-media (presă, radio, TV
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumite circumstanțe istorice, socio-culturale și moral-spirituale. Din acest motiv, pentru înțelegerea naturii psihozelor colective trebuie avute în vedere atât condițiile social-istorice care le declanșează, cât și caracteristicile psiho-sociale ale grupelor umane care sunt mobilizate de aceste condiții, realizând în plan comportamental psiho-social „formele patoplastice” ale acestor manifestări. Caracteristicile psiho-sociale ale grupelor umane Nu intenționăm să facem o analiză psiho-socială a grupelor umane. Ceea ce are importanță pentru studiul și înțelegerea psihozelor colective sunt caracteristicile psihologice ale grupului social. Accentuăm asupra acestui aspect
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
firești. Statul este cel care „lucrează” pentru mase, iar masele se simt protejate de stat, văzând în acesta siguranța și garanția unei vieți normale. Normalitatea și forța valorilor care guvernează statul, sunt garanția stării de sănătate mintală și de echilibru comportamental, de adaptare a membrilor societății la realitățile vieții. Nu soluțiile utopice, ci rațiunea trebuie să fie cea care să contribuie la ordinea sufletească și morală a oamenilor, dar și la ordinea și echilibrul statului. Prin toate aceste aspecte, psihopatologia socială
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un mediu etno-cultural într-altul presupune, în mod firesc, un efort special de adaptare, de absorbție a unor valori socio-culturale noi, a unor noi modele de gândire, de comportament etc. Toate acestea vor determina nu numai o schimbare în plan comportamental al individului respectiv, ci, în multe cazuri, prin cerințele de adaptare pe care le reclamă, poate duce la serioase modificări psihice, adesea de natură psihopatologică, de durată, cu consecințe negative atât pentru persoanele „intrate” în noul lor mediu socio-cultural, cât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizată prin lipsă de coeziune de legătură logică între idei, acte și conduite. Indiferență: stare de neutralitate afectivă, lipsă de interes, inactivitate și necomunicare cu mediul, întâlnită la unii bolnavi psihici. Inhibiție: proces funcțional activ care suspendă sau diminuează manifestările comportamentale sau acțiunile bolnavilor psihici. Insatabilitate psihomotorie: incapacitatea de a conserva mai mult timp o atitudine, atenția, de a susține o activitate regulată, de a acționa într-o manieră constantă. Involuție: proces de regresiune globală și progresivă a funcțiilor psihice, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și anormalitate bolnavul este conștient, luptând împotriva ei. Obtuzie: diminuare, mai mult sau mai puțin marcată, a stării de conștiință vigilă, cu dificultăți de înțelegere, ideație lentă, somnolență și dezorientare parțială. Oligofrenie: nedezvoltarea psihică globală, în special intelectuală afectivă și comportamentală, de diferite grade. Sinonime: arierație mintală, deficiență intelectuală. Onirism: activitate mintală automată, reprezentată prin viziuni și scene în mișcare, așa cum apar ele în cursul viselor. Oniroidie: este definită ca infiltrarea construcțiilor de vise în gândirea vigilă. Onomatomanie: repetarea mintală, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Closer to Romania (1999), are o adresă polemică referitoare la felul în care se construiește imaginea țării în exterior. Antologia Unde sunt manierele de altădată? (2002) cuprinde fragmente din cărți românești tipărite în perioada 1840-1940, care au ca temă normele comportamentale. Comentariul introductiv al secțiunilor încearcă să fixeze fragmentele selectate în spațiul cultural ce le-a dat naștere și să traseze cadrul receptării în prezent a unor astfel de texte. Lucrarea ține de istoria mentalităților și de reconstituirea fizionomiei poporului român
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
model de abordare a problematicii construirii curriculumului: I. stabilirea unor principii de construire a curriculumului referitoare la: a) țeluri, ținte vizate (aims); b) obiectivele programului; c) trebuințele individuale (needs); d) experiențele de învățare; e) activitățile de instruire; II. folosirea obiectivelor comportamentale (behavioral objectives); III. derivarea obiectivelor din trebuințe de învățare și verificarea lor prin analiza și evaluarea trebuințelor (needs assessment); IV. construirea propriu-zisă a curriculumului, înțeleasă ca disciplină și proces în care subiectele de studiu se încrucișează și se întrepătrund. Este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
contribuție științifică a venit din partea unui notoriu eficientist și emul al lui Tyler, Benjamin Bloom, care, în 1956, a publicat Domeniul cognitiv al vestitei sale Taxonomii de obiective pedagogice 21. Taxonomia lui Bloom permitea designul unor curricula centrate pe obiective comportamentale consistente, promițând chiar o știință riguroasă a curriculumului și o știință obiectivă a instruirii; ambele păreau similare celor botezate generic de către epistemologii germani Naturwissenschaften. 11.6. Deceniul marii literaturi curricularetc " 11.6. Deceniul marii literaturi curriculare" Istoricii educației consideră anii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dând naștere la numeroase mastery learning; experimentate, acestea dovedeau eficacitate instrucțională maximă, mai ales după ce modelul inițial al lui Carroll (1963) s-a conectat în 1968 cu Taxonomia lui Bloom; s-a constituit, astfel, un mastery learning centrat pe obiective comportamentale, riguros, care permitea controlul permanent al progreselor instruirii și determinarea eficacității generale a acesteia („reușita tuturor la învățătură”, „succesul general”)26. Curiozitatea teoreticienilor și designerilor de curriculum s-a stârnit aproape instantaneu. Perspectivele unor curricula centrate pe paradigma mastery learning
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umaniza” obiectivele descrise în termeni behavioriști de B.S. Bloom în taxonomia sa. Popham și Baker și-au concentrat atenția mai ales asupra obiectivelor afective (taxonomia lui Krathwohl); le-au analizat, le-au explicat, conferindu-le sensuri mai largi decât înțelesurile comportamentale, și au încercat să demonstreze că, odată incluse în tehnologia educațională, ar putea avea un impact pozitiv asupra activității din clasă. Dar niciodată nu s-a putut ajunge la stăpânirea „operațională” a obiectivelor afective într-o manieră sigură și mulțumitoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
planificări sau în orice alt mod. Oamenii se formează învățând și, în consecință, curriculumul însușit de fiecare cuprinde o combinație a tuturor celorlalte curricula de fond: ascunse, anacronice, scrise, politice, sociale etc. Întrucât elevii învață permanent prin dezvăluire și modelare comportamentală, aceasta înseamnă că ei învață lecții sociale și emoționale importante de la oricine se află în școală - de la infirmieră, secretară și personalul de la cantină până la colegii lor -, precum și din ținuta, conduita și atitudinile modelate de profesorii lor. Mulți educatori nu au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era o simplă fantezie de tip asociaționist. La jumătatea secolului XX, B.F. Skinner încercase să fundamenteze teoria instruirii programate pe o singură teorie a învățării: condiționarea operantă - teorie elaborată de el în prelungirea teoriilor behavioriste și reflexologice clasice despre condiționarea comportamentală. Cele nouă mecanisme de învățare cuprinse în „ierarhia lui Gagné” (I. signal learning; II. S-R learning; III. motor chaining; IV. verbal associations; V. multiple discriminations; VI. concept learning; VII. principles/rules learning; VIII. problem solving; XI. learning by discovery
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
domeniul practic respectiv; c) Folosește obiectivele ca euristică pentru ghidarea proiectării instrucționale! În descrierea operațională a scopurilor nu apare nici o valoare specială; în consecință, operaționalizarea devine constrângătoare în raport cu scopurile celor care învață și cu dezvoltarea. Coborârea scopului la nivelul specificațiilor comportamentale poate fi adesea doar o risipă de efort. O anumită „plutire în nori” e binevenită. Concentrarea instruirii poate fi realizată printr-o examinare atentă a scopurilor enunțate, a activităților de învățare și a metodelor de evaluare. Scopurile și obiectivele pot
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Contextul se prezintă ca un sistem de idei și credințe, norme și obiceiuri ce constituie anturajul social și cultural în care evoluează individul și care se transmite prin educație și limbaj. Contextul furnizează cadre de referință, imagini de marcă, modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și integrarea socială a individului. Oamenii și grupurile umane se diferențiază după mediul cultural frecventat și practicile comportamentale în care s-au dezvoltat. Limba, riturile și culturile, tradițiile, vestimentația, habitatul, tipurile de relații interpersonale formează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și care se transmite prin educație și limbaj. Contextul furnizează cadre de referință, imagini de marcă, modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și integrarea socială a individului. Oamenii și grupurile umane se diferențiază după mediul cultural frecventat și practicile comportamentale în care s-au dezvoltat. Limba, riturile și culturile, tradițiile, vestimentația, habitatul, tipurile de relații interpersonale formează împreună un cadru social-cultural specific, prelucrat și încorporat de membrii unei comunități (Neculau și Curelaru, 2003). Achiziționăm capital cultural - spune Pierre Bourdieu - de la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
satisfacția împlinirii, frustrație sau frigiditate). Orice coadă dezvoltă calitățile umane ale indivizilor (o psihologie de învingător, un gust al parvenirii, replierea fără speranță, agresiunea directă și cea diplomatică, solidarizarea unor grupuri ca „bande de agresori”). Sicoe identifică chiar și specificul comportamental în funcție de tipul de temperament: colericii devin lideri, organizatori și tribuni; melancolicii sunt victime prin excelență etc. Coada este o „mică societate” ce reproduce trăsăturile contextului social larg, un forum, o aulă, un parlament și un tribunal în care sunt examinate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt reversibile sau nu. Se aștepta o revenire la normalitate, erau așteptați occidentalii să restaureze democrația și normalitatea. În cei trei ani dintre 1945 și 1948 s-au produs însă schimbări radicale din punct de vedere politic, social, economic. Schimbările comportamentale nu erau încă esențiale, iar majoritatea grupurilor sociale, deși percepeau cursul defavorabil, așteptau o reîntoarcere la vechile valori și situații - se spera că noile autorități nu vor fi capabile să gestioneze problemele dificile de după război și să inventeze noi practici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deja foarte bine consolidat, excluzând posibilitatea schimbării situației politice în viitor. Readaptarea și reintegrarea în societate Perioada primilor ani ai vieții după detenție a fost caracterizată de un proces intens de monitorizare socială și contacte cu Securitatea, iar pe plan comportamental, de un efort deosebit de readaptare și reintegrare socială și profesională. Se pare că metodele de monitorizare cele mai utilizate erau: anchetarea la sediul Securității sau la locul de muncă, urmărirea persoanelor în timpul activităților cotidiene, observarea comportamentului la locul de muncă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau, prescurtat, PTSD). Pe de altă parte, oficializarea vieții private și monitorizarea permanentă au contribuit la abandonarea dorinței de afirmare a propriei personalități și dezvoltarea diverselor mecanisme de autoapărare. Din perspectivă clinică, strategiile de evitare reprezintă tehnici mentale, emoționale și comportamentale prin care persoana evită gândurile, persoanele, locurile și situațiile ce s-au asociat în trecut trăirii unor traume. Aceste strategii se traduc pe plan social în dificultatea de a iniția și susține relații sociale, de a dezvolta și exprima sentimente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu managerul școlii și terminând cu părinții copiilor, în vederea acceptării copiilor/elevilor cu dizabilități în clasele școlilor obișnuite, ajungând astfel ca școala să devină într‑adevăr o școală incluzivă; c) crearea condițiilor optime de dezvoltare fizică, intelectuală, psihică, atitudinală și comportamentală a copiilor deficienți în comunitate prin: - asistență psihopedagogică de specialitate în școlile obișnuite; - asistență de specialitate în familie; - servicii sociale specializate acordate copilului, dar mai ales familiei, din partea autorităților legale. Această strategie a avut în vedere garantarea și asigurarea în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care nu fac instrucție sau educație în sensul real al cuvântului, așa cum se face într‑o școală (fie ea specială). Aceste centre au drept scop fundamental: - recuperarea în plan medical, fizic, social și afectiv a copiilor deficienți; - recuperarea în plan comportamental; - activități de kinetoterapie și cultură fizică medicală; - elemente de terapie ocupațională și socializare etc. Toate acestea sunt elemente necesare pentru intenția comunității de a păstra copilul cu deficiențe în mijlocul ei și a încerca să‑l pregătească în școala obișnuită. În cadrul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ereditare), pot fi sintetizate următoarele concluzii (Iacob, 1998): - moștenirea ereditară apare ca un complex de predispoziții și potențialități, și nu ca o transmitere liniară a trăsăturilor antecesorilor; - diversitatea psihologică umană are cu certitudine și o rădăcină ereditară (constituție, biotip, baze comportamentale etc.), dar nu poate fi redusă la aceasta; - ereditatea caracterelor morfologice și biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însușirilor psihice, care, în cele mai multe cazuri, pare a fi rezultatul unor determinări poligenetice; - potențialul genetic al fiecărui individ se selectează
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
constau în dificultăți accentuate de abstractizare și generalizare, concretism excesiv al gândirii, perseverare în același tip de activitate). În activitatea școlară inerția intelectuală se manifestă prin următoarele coordonate: lentoare a capacităților și a operațiilor mintale dar și practice; numeroase stereotipii comportamentale și verbale; repetarea fără discernamânt a unor șabloane însușite mecanic; sărăcia exemplificării originale; dificultăți de aplicare și de transfer a informațiilor și a achizițiilor în situații noi; lipsa de inițiativă și de spirit critic a gândirii; o insuficientă curiozitate, slabă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
zona centrală către zona efectoare și se ignoră faptul că între S și R se interpun o serie de procese nervoase intermediare care pot intensifica sau atenua reacția. E.C. Thorndyke este cunoscut ca susținător al teoriei întăririi legăturilor, subliniind natura comportamentală a conexiunii S-R; a formulat legea efectului ca factor principal al întăririi, în cazul unei stări de satisfacție. După Thorndyke, învățarea apare ca urmare a unei probabilități crescute de apariție a răspunsului în prezența unei situații, ca urmare a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]