8,042 matches
-
Reabilitarea lecționarului 345 Situl eclezial al interpretării 348 Scriptura își dă Cuvântul 351 Zaheu, vameș și prieten 356 Icoana Crucii și vestea Învierii 360 Metafizică și teologie: lectura lui Christos Yannaras 363 Cadrul filozofic 363 O critică 364 Sursele idolatriei conceptuale 367 Convergențe teologice 370 Situl liturgic al teologiei 372 Concluzii 374 Epilog: critica teologică și dezbaterea culturală Absențe din societate 377 Mărturisirea publică și polifonia culturală 379 Atributul nuanțelor 383 Arta improvizației 386 Notă bibliografică 389 Ecouri critice la volumul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
modernitatea managerului respectiv care fixează obiectivele pe termen scurt, mediu și lung ale organizației. Inerția. În sportul românesc, inerția pare a fi cel puțin la fel de mare ca și dorința de restructurare. De aceea devine necesară o reformă autentică la nivel conceptual. Bunele rezultate care se obțin încă în sportul de elită prin meritul sportivilor și tehnicienilor „de teren” nu motivează suficient cantonarea în structuri și mentalități neadecvate actualei evoluții a sportului. Structurile ar trebui dinamizate pentru a deveni mai funcționale, măi
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
noastre nu sunt decât probabile.” PIERRE SIMON DE LAPLACE (1749-1827) Matematician și filosof francez [001] Aczél, J., Daróczy, Z. (1975). On measures on information and their characterization. Academic Press, New York [002] Baumgärtner, S. (2005). Measuring the diversity of what? A conceptual comparison of ecological and economic biodiversity indices. Working paper, University of Heidelberg [003] Baumgärtner, S. (2005). Natural science constraints in environmental and resource economics. Problems and Methods. Habilitation Thesis, University of Heidelberg, Germany [004] Baumgärtner, S. (2006). Why the measurement
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
periodice, fragmentarea și improvizația, endemice în sistemul nostru mediatic, au devenit și statistic inevitabile: dacă toată lumea scrie și publică, eventual la mai multe periodice în același timp, eventual trecând abrupt de la unul la altul, cum se poate aștepta o clarificare conceptuală? Un fenomen înrudit este „supraexpunerea” unor autori prea harnici și poate prea lacomi, omniprezenți în publicistica de toate formele și tendințele, ale căror „voci” tind să devină mult prea previzibile și repetitive, deși se ocupă, pentru a-și menține cote
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care a publicat în 1993 o carte intitulată Post-Liberalism: Studies in Political Thought (Routledge, Londra), parcă vrând să depășească polemic întreaga chestiune, vede în realitate mai mult de două, cel puțin dacă îi răsfoim și operele anterioare. O asemenea confuzie conceptuală și aritmetică merită lămurită întru câtva, fie și foarte succint. 1. Autorultc "1. Autorul" John Gray este profesor de istorie intelectuală și gândire politică a modernității târzii la London School of Economics and Political Science (LSE), instituția anglo-saxonă cu cea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sensul de asociație sau societate comercială)6. Fiindcă acesta este aspectul cardinal evidențiat de Tönnies și așezat la baza sistemului său teoretic („sociologia pură”), apoi folosit consecvent de el în cercetările de sociologie aplicată și, respectiv, empirică (potrivit schemei sale conceptuale ternare a analizei sociologice), care îi completează masivul corpus (peste nouă sute de volume, studii și articole): toate agregatele umane sunt deopotrivă produsele interacțiunii dintre „comunitate” și „societate”, deși există o tendință structurală de trecere de la forme istorice în care predomină
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
adesea polare. Viziunile organiciste păreau pentru totdeauna abolite de modernitatea politică vest-europeană, construită pe raționalism, secularizare, „dezvrăjirea lumii”, „Proiectul Luminilor”, contract social, separația puterilor, schimburi comerciale frecvente animate de Mâna Invizibilă (și lista ar putea continua). Din punct de vedere conceptual, liberalismul părea cea mai bună soluție a încurcatelor afaceri omenești, deși spiritele cele mai lucide i-au văzut din capul locului și fața întunecată, alegând inițial s-o descrie sub forma unei profeții sumbre, fiindcă - deși inevitabilă - ținea de un
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
datorită ororilor trecute și prezente ale rasismelor, deși până la sfârșitul secolului al XIX-lea, în paralel cu discursul protorasist de tip Gobineau, era utilizat în distribuție liberă cu nație, națiune, neam21. Continuumul identitar rasă - clasă - „gen” rezultat din asemenea dificultăți conceptuale și preferat de (post)marxiști nu ușurează nici el sarcina celor care caută categorii clare și distincte. Amitai Etzioni - în mod ciudat, el crede că mai trebuie să insiste pentru adoptarea ideii că rasa e construită social (semnele exterioare de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rasiști, sunt doar unele dintre ingredientele acestei construcții, și nu întotdeauna cele decisive, așa cum, între alții, a arătat Michel-Rolph Trouillot pentru Haiti), deși tocmai acesta este astăzi consensul specialiștilor - se numără printre cei care cred că ieșirea din această criză conceptuală va interveni de la sine, în clipa în care „societatea monocromă”, avatar idealist al „societății fără clase”, va fi instituită. Dar Etzioni are mare dreptate într-un punct esențial: problema nu este culoarea pielii sau forma ochilor, ci poziția socială, care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
experiență etc.) răspund cel mai bine unor exigențe stabilite. Aceste exigențe reprezintă de fapt condiții de reușită profesională la catedră. În afara unor criterii de reușită profesional pedagogică, mai pot fi menționați și predictorii reușitei (nivelul cunoștințelor dobândite, abilitățile de natură conceptuală, dexteritățile, experiența didactică, abilitățile interacționale, atributele personale etc.). Ipoteza 3: potrivit acestei ipoteze, satisfacția (S) pe care o poate obține un cadru didactic în urma prestației profesionale decurge, în mare parte, din: a) natura și calitatea atracției profesionale; b) valoarea sau
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pentru operaționalizarea obiectivelor identificate în literatura de specialitate sunt căutarea cuvintelor-acțiuni, introducerea criteriului de evaluare etc. Câteva exemple concrete cu privire la formularea obiectivelor la nivelul predării unor activități de curs sau de seminar în științele juridice pot fi identificate în structurile conceptuale viitoare: Obiectul: Drept comercial Tema: Actele juridice privind fondul de comerț, vânzarea-cumpărarea fondului de comerț Obiective: a) cognitive: • să încadreze corect actele juridice privind fondul de comerț; • să identifice regimul juridic aplicabil al acestor acte juridice; • să distingă între principalele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de integrare a conținuturilor diferitelor discipline (Păun, 1982). „Patru modalități de integrare sunt mai frecvente: • integrarea conținuturilor ce aparțin diferitelor subdiviziuni ale unei discipline științifice majore. Spre exemplu, un curs de fizică va trata acest domeniu ca pe o structură conceptuală modificată, și nu ca pe o serie de teme sau discipline distincte: mecanica, lumina, sunetul, electricitatea, magnetismul etc.; • integrarea a două sau mai multe domenii în proporții mai mult sau mai puțin egale (spre exemplu, „știința despre pământ” ar integra
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași. Cristea, S., 1997, „Proiectarea curriculară”, în Pedagogia, vol. II, Editura Hardiscom, Pitești. Crișan, Al. (coord.), 1996, Curriculum școlar. Ghid metodologic, M.E.I.-I.S.E., București. Cucoș, C., 1996, „Delimitări conceptuale: conținut al învățământului și curriculum”, în Pedagogie, Editura Polirom, Iași. D’Hainaut, L. (coord.), 1981, Programe de învățământ și educația permanentă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Jinga, I., Negreț, I., 1999, Învățarea eficientă, Editura Aldin, București. Manolescu, Marin, 2005, Evaluarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
materiale, dispozitive și alte forme de reprezentare materială a realității, produse, adaptate și selecționate în conformitate cu unele criterii psihologice și pedagogice, în scopul realizării cu succes a obiectivelor instructiv-educative ale procesului de învățământ (Iucu, 2002). Din punct de vedere istoric și conceptual, evoluția mijloacelor de învățământ a pornit de la noțiunile de mijloc intuitiv și material didactic, devansate astăzi terminologic și instrumental de ascensiunea mijloacelor tehnice moderne și a fenomenelor multimedia. Avantajul oferit de progresul acestor științe îl reprezintă sistemul perfecționat de procesare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și active a cunoștințelor" Principiul derivă, dintr-un anumit punct de vedere, din puterea de comprehensiune a elevului/studentului pentru disciplina predată (accentuăm la acest nivel de analiză importanța identificării principalelor caracteristici ale conținuturilor științelor sociale) și pentru structura sa conceptuală, precum și din utilizarea activă a datelor și cunoștințelor științifice, dintr-un alt punct de vedere. Principiul are ca obiective determinante: - conștientizarea de către elevi a principalelor obiective ale instruirii (implicit, înțelegerea principalelor sarcini de învățare); - înțelegerea clară și profundă a noului
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
studenții noștri, cărora ținem pe această cale să le mulțumim din nou... Bibliografietc "Bibliografie" Cristea, S., 1997, Proiectarea curriculară (în Pedagogia), vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești. Cristea, S., 2000, Dicționar de Pedagogie, Editura Litera Internațional, Chișinău-București. Cucoș, C., 1996, Delimitări conceptuale: conținut al învățământului și curriculum (în Pedagogie), Editura Polirom, Iași. Iucu, Romiță, 2006, Teoria și metodologia instruirii, MEdC - Proiectul pentru Învățământ Rural. Manolescu, Marin, 2005, Evaluarea educațională - un contract pedagogic, Editura Meteor, București. Manolescu, Marin, Iucu, Romiță, 2001, Pedagogie, Editura
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
didactice, Editura Polirom, Iași. Cristea, S., 1997, „Proiectarea curriculară”, în Pedagogia, vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești. Cristea, S., 2000, Dicționar de Pedagogie, Editura Litera Internațional, Chișinău-București. Crișan, Al. (coord.), 1996, Curriculum școlar. Ghid metodologic, MEI-ISE, București. Cucoș, C., 1996, „Delimitări conceptuale: conținut al învățământului și curriculum”, în Pedagogie, Editura Polirom, Iași. D’Hainaut, L. (coord.), 1981, Programe de învățământ și educația permanentă, Editura Didactică și Pedagogică, București. De Landsheere, V., De Landsheere, G., 1979, Definirea obiectivelor educației, Editura Didactică și Pedagogică
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
texte teoretice așezate În Anexă, despre proletcultism, realism socialist (istoricul și manifestările acestora În literatura română), despre apropierile și diferențierile dintre aceste direcții și realități literare. Fac această adăugire pentru rotunjirea cunoștințelor În domeniu și cu limpeziri teoretice și delimitări conceptuale, dar și pentru că, În onorabile dicționare literare generale, apărute după 2000, s-au difuzat informații neclare, echivoce și amabile generalități. Sibiu, 22 iunie 2007 Autoarea 1949 RECOMPENSĂ ȘI MISIUNE Înainte de a prezenta prioritățile și problemele literare ale acestui an, vom
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
robuști; bărbații înalți și voinici vor fi preferați celor mai scunzi, slabi și cu fese plate; femeile cu sâni mari și cu buze cărnoase vor părea mai atrăgătoare decât cele slabe, cu buze subțiri. Într-un cuvânt, în spatele unui sistem conceptual uneori complex și impregnat cu o sociobiologie de doi bani se ascund adesea platitudini năucitoare, dar „științifice”. Scopul nostru nu este să afirmăm aici că toate aceste aspecte sunt false, ci doar să subliniem faptul că, între a afirma aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
experienței”. În discuție ar fi, așadar, inteligibilitatea principiilor metafizicii naturii corporale, și nu justificarea adevărului lor. Caracterizată în acest fel, relația dintre metafizica generală și cea specială ne apare „destul de slabă”. Tabela categoriilor oferă doar un „ghid” pentru cercetarea fundamentelor conceptuale ale științei naturii 25. Ceea ce Kant și-ar fi propus în Pmsn ar fi fost evidențierea structurii conceptuale de bază a științei naturii din epoca sa, și nu probarea validității principiilor ei. Buchdahl admite, totodată, că ceea ce Kant a prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acest fel, relația dintre metafizica generală și cea specială ne apare „destul de slabă”. Tabela categoriilor oferă doar un „ghid” pentru cercetarea fundamentelor conceptuale ale științei naturii 25. Ceea ce Kant și-ar fi propus în Pmsn ar fi fost evidențierea structurii conceptuale de bază a științei naturii din epoca sa, și nu probarea validității principiilor ei. Buchdahl admite, totodată, că ceea ce Kant a prezentat drept principii ale fizicii pure nu sunt enunțuri compatibile cu orice dezvoltare ulterioară a științei. Ele nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mod direct cu rezultate relativ disparate ale observației și experimentului. În acest sens, ele sunt totuși principii de natură metafizică și, prin urmare, relativ a priori. Buchdahl sugerează că întreprinderea lui Kant din Pmsn seamănă cu acele cercetări ale cadrului conceptual al științei pe care le propun astăzi filosofii de orientare analitică. Aceasta este o sugestie care va fi primită cu rezerve de către toți cercetătorii preocupați să integreze cât mai strâns opera lui Kant în contextul gândirii epocii sale. Buchdahl califică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fizice după Kant drept o infirmare a filosofiei sale transcendentale. Alternativa pe care o propune este exprimată printr-o formulare destul de prudentă și de vagă anume că, odată ce s-au produs asemenea mutații, aplicarea principiilor filosofiei transcendentale la analiza fundamentelor conceptuale ale fizicii nu va mai putea avea loc „în modul preconizat de Kant”26. În susținerea tezei unei legături slabe sau relativ imprecise între metafizica generală și metafizica specială un loc deosebit îl ocupă distincția propusă de Buchdahl între trei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
atunci același lucru se va putea spune, cel puțin indirect, despre „Analitică”. Cu alte cuvinte, proiectul kantian al elaborării acelor condiții care fac posibilă experiența a fost gândit și realizat într-un orizont ale cărui coordonate sunt fixate de cadrul conceptual al științei exacte a epocii. Ceea ce, susține Friedman, reiese deosebit de clar din analiza relațiilor dintre principiile „Analiticii” și principiile metafizice ale științei naturii. Orice încercare de a desprinde „Analitica” din acest cadru istoric, de a o înfățișa ca o filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Critica rațiunii pure, ed. cit. pp. 124-125. 43. Immanuel Kant, Metaphysische Anfangsgründe, p. 5. 44. Ibidem, p. 6. 45. Ibidem, pp. 15-16. 46. G. Buchdahl, (Zum Verhältnis..., p. 142) apreciază drept plauzibilă ipoteza lui H. Cohen că tocmai un schelet conceptual ca acela care a primit o elaborare sistematică în Pmsn a constituit temelia ordinii arhitectonice a categoriilor prezentată în CRP. Într-o altă lucrare, el formulează următoarea conjectură mai generală: „Tot așa cum Kant încearcă să realizeze o coerență a principiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]