35,112 matches
-
ultimul grad de jurisdicție. De altfel, împrejurarea că sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu a vizat interpretarea cu valoare de principiu a unei dispoziții legale, ci stabilirea incidenței acesteia la o situație de fapt concretă (diferită de cea expusă de tribunal), stabilită în urma propriei interpretări a materialului probator administrat, reiese și din „indicațiile“ date de instanța de trimitere, după reformularea întrebării într-o variantă diferită de cea menționată de către inculpat, precizându-se, prin
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
procedura prevăzută de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală nu este interpretarea in abstracto a normei de incriminare a faptei de acces fără drept la un sistem informatic, ci, transformând propria opinie cu privire la circumstanțele faptice concrete ale cauzei în ipoteză a întrebării, Curtea de Apel Ploiești solicită stabilirea întrunirii sau, după caz, a neîndeplinirii în speța particulară dedusă judecății a condițiilor de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (1) din Codul penal, sub
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. ... 26. Curtea constată că aspectele de care sunt nemulțumiți autorii excepției reprezintă, în realitate, critici ce vizează interpretarea și aplicarea legii la situația concretă din speță, iar nu probleme de neconstituționalitate a textului criticat, potrivit căruia doar aspectele procedurale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor și examenelor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 666 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251431]
-
sorți, ar fi trebuit să reglementeze în mod expres acest lucru, ceea ce nu a făcut, lăsând astfel în marja de apreciere a Colegiului de conducere, ca organ colegial de conducere competent să adopte regulamentul instanței supreme, să stabilească modalitatea concretă de desemnare a membrilor acestor completuri. Fără ca situația normativă existentă la instanțele ierarhic inferioare să fie un reper pentru cea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnarea membrilor completurilor de judecată de la instanțele inferioare și membrilor
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
de Casație și Justiție, neexcluzând nici expres, nici implicit vreuna dintre cele două modalități de desemnare antereferite. ... 22. Curtea a mai reținut că nu este chemată să se pronunțe asupra soluției normative cuprinse în regulamentul antereferit cu privire la modul concret de desemnare a membrilor completurilor, întrucât prevederile regulamentare nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate, ci trebuie să decidă dacă un act de reglementare primară poate transfera în domeniul actelor de reglementare secundară stabilirea organului competent să aprobe/valideze compunerea
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
o dispoziție normativă/administrativă superioară care să permită emiterea actului în discuție (să existe deci un temei juridic pentru emiterea actului, pentru ca el să ia ființă și să fie inclus în legislația pozitivă). Aplicând considerațiile de mai sus la speța concretă, se constată: În preambulul ordinului contestat se menționează că el a fost emis în temeiul: – art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 (În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul finanțelor publice emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii. ) . Acest temei
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 176 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iunie 2019, paragrafele 56 și 57
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
doar la sesizare, iar nu din oficiu. Pe de altă parte, motivele de neconstituționalitate ce privesc prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situația concretă a contrarietății dintre hotărârea prealabilă în cauză și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și nu pot fi translatate în legătură cu prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează, cu caracter general
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
de interpretare și aplicare unitară a legii, însă acesta se aplică numai în cazul în care există o jurisprudență neunitară și acoperă situațiile pentru viitor, nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecății. Întrucât recursul se soluționează de Înalta Curte de Casație și Justiție și, în cazurile anume prevăzute de lege, de instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată, în cazul recursurilor ce intră în competența de soluționare a
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
Dispozițiile legale criticate nu contravin principiului egalității în drepturi și nici nu nesocotesc dreptul la un proces echitabil. ... 20. În fine, deși prin scopul său recursul face parte din mecanismul de unificare a practicii judecătorești, raportat la situația de fapt concretă a autorului excepției de neconstituționalitate, care nu are deschisă calea de atac a recursului, nu se poate determina nesocotirea de către dispozițiile legale criticate a prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (3) în conformitate cu care Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
art. 19 alin. (11) din Legea nr. 255/2010, prin raportare la diverse situații apărute în practica instanțelor de judecată. Or, acestea nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci elemente care țin de interpretarea și aplicarea legii în raport cu situațiile concrete supuse judecății, care excedează competenței instanței de contencios constituțional. În același timp, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competența de a modifica sau completa dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
HOTĂRÂRE nr. 698 din 25 mai 2022 privind modificarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Sănătate și asistență socială
HOTĂRÂRE nr. 698 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255758]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 27 mai 2022 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC În anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială
HOTĂRÂRE nr. 698 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255758]
-
încălcarea principiului previzibilității actelor normative. ... 18. Mai mult, potrivit legilor de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în perioada 2016-2019, acesta avea nevoie de aprobarea ordonanțelor prin lege, în termene expres menționate în aceste legi. În mod concret, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu a fost aprobată prin lege până la data ridicării excepției. ... 19. Sintagma „se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată“, care se regăsește în fiecare dintre cele patru texte normative criticate
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face aceasta. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor în viitor. Așadar, nu se poate reține incidența deciziei sus-menționate cu privire la noțiunea de „bun“, nefiind vorba despre indemnizații „restante“. Totodată, Curtea a stabilit
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
art. 12 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, astfel că instanța de judecată trebuie să țină seama de modul concret în care a avut loc o asemenea exercitare a drepturilor procesuale pentru a răsturna prezumția inițială [Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015, paragraful 44]. ... 23
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la nivelul Curții de Apel Târgu Mureș și al Curții de Apel Brașov s-a apreciat, de la caz la caz, în raport cu situațiile de fapt din spețele concrete, dacă reclamanții aveau posibilitatea de a cunoaște drepturile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, dacă au făcut demersuri în acest sens și dacă instituția pârâtă a comunicat aceste relații. ... 18. Într-o a doua opinie s-a apreciat că nu
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
că determinarea momentului la care titularul dreptului la acțiune trebuia să cunoască nașterea dreptului subiectiv reclamat se face după împrejurări, aceasta însemnând că, de la caz la caz, este necesar să se verifice dacă și în ce măsură titularul dreptului concret pretins trebuia să cunoască faptul că dreptul său la acțiune a luat naștere. ... 80. În condițiile în care legea nu instituie reguli după care să se procedeze la evaluarea capacității unei persoane de a cunoaște nașterea dreptului prescriptibil și nici
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
cunoaștere care să fi fost îndeajuns de cuprinzătoare pentru a formula o acțiune în pretenții al cărei obiect să fie pentru instanță determinat ori determinabil. Or, un asemenea demers decizional este unul care ține exclusiv de aplicarea legii în speța concretă și nicidecum unul care să reliefeze un cadru normativ neclar, lacunar ori conținând reglementări contradictorii. ... 89. În acest context este util a fi observat că din jurisprudența ce a fost comunicată instanței supreme - în cadrul demersului uzual de consultare a
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
modalitatea în care, stabilind circumstanțele unei cauze - atribut exclusiv al instanței sesizate cu litigiul - instanțele realizează aplicarea unei dispoziții legale, dispoziție care are întotdeauna un caracter general și impersonal, din care judecătorii trebuie să extragă esența aplicării la un caz concret“ (Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016). ... 61. În consecință, recursul
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
într-o situație juridică diferită ce nu permite compararea celor două categorii aflate în discuție (demnitari locali și funcționari publici locali). Așadar, natura funcției de ales local este diferită de cea a funcționarilor publici. ... 18. În ceea ce privește modul concret de calcul al salariilor funcționarilor publici din cadrul administrației publice locale, Curtea constată că acest aspect ține de modul de interpretare și aplicare a legii de către organele abilitate, respectiv de către instanțele judecătorești, excedând competenței Curții Constituționale. ... 19. Referitor
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
de interpretare și aplicare unitară a legii, însă acesta se aplică numai în cazul în care există o jurisprudență neunitară și acoperă situațiile pentru viitor, nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecății. ... 12. Astfel, dispozițiile legale criticate creează o evidentă discriminare cu privire la exercitarea căii de atac a recursului în materie civilă între justițiabili în cazul proceselor evaluabile în bani, întrucât o categorie de justițiabili, cei care urmează calea
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, analizând dispozițiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, Curtea Constituțională a constatat redactarea imprecisă a acestora, decizia consiliului baroului în procedura constatării nedemnității nefiind întemeiată pe criterii obiective, rezonabile și concrete, ci pe aprecieri subiective, care pot varia de la o structură profesională teritorială la alta. Instanța de contencios constituțional a observat că dispozițiile legale criticate nu stipulează care sunt acele infracțiuni intenționate pentru a căror săvârșire și, implicit, condamnare avocatul
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
225 din 4 aprilie 2017, Curtea Constituțională a precizat expres că „revine legiuitorului sarcina de a conferi normei legale criticate un conținut normativ edificator și de a stabili un cadru legislativ coerent și lipsit de echivoc cu privire la condițiile concrete în care intervine încetarea calității de avocat, prin excluderea din profesie, ca urmare a incidenței cazului de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, republicată“, legiuitorul nu a intervenit în niciun fel, în intervalul de 5
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
unei probleme de drept. ... 59. Răspunsul la problematica pe care o ridică instanța de trimitere poate fi diferit, în funcție de circumstanțele particulare ale unei spețe. În același timp, dacă rezolvarea problemei de drept ar fi condiționată de analiza datelor concrete ale speței, întrebarea și-ar pierde caracterul pur teoretic, tinzând la o rezolvare a fondului. ... 60. În prezenta cauză însă din modalitatea de formulare a întrebării adresate Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dar și din mențiunile inserate de
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]