2,979 matches
-
o urmărim: Dragă prietene, Recenta ta scrisoare a fost o adevărată surpriză. Mă bucur că domnul Ionel Oprea se trudește pentru o asemenea carte și nu ne‐a uitat nici pe noi, cei care am slujit într‐o vreme, cu condeiul, presa bârlădeană. De asemenea, xerocopia Imnului Bârladului. Poate nu știi, dar o vreme, ceasul din turla Primăriei municipiului Bârlad, cânta la ora exactă câteva măsuri din acest imn . Revoluția l‐a scos de pe firmament, cum a scos de altfel și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la 15 a fiecărei luni, primul număr fiind scos la 1 decembrie 1932, director Gh. Nedelea, strada Căpitan Kostache nr. 15 Bârlad. Într‐unul din numere, sub semnătura lui G. Nedelea, în articolele „Sacrificiu” și „Escrocherie”, editorialistul se îndreaptă cu condeiul împotriva „îmbuibării trândave”, bună de „scuipat și pălmuit”, atunci când schelăie p e ulițe, spunând că „a prins‐ o dorul de sacrificiu” În foiletonul „Nu tocmai, fapt divers” M. Negreanu face 208 referiri la moartea celebrului sculptor Paciurea care a murit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a dus în toate colțurile țării, faima Bârladului de altă dată. Aici și-au spus cuvântul lor: Gârleanu, D. Nanu, Moldovanu etc. Din Bârlad și-a luat zborul marele Al. Vlahuță... Suntem bucuroși că o mână de harnici mânuitori ai condeiului, astăzi, caută, ș'au izbutit să calce cu cinste pe urmele proaspete ale înaintașilor. Pe domnul prof. Moroșanu, directorul „Vocei Tutovei" Îl cunoaștem de mult. La fel pe harnicul și talentatul prim redactor Pr. I. Gh Chirvasie; le-am urmărit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care să formeze tutovenii de mâine. Dar, pentru aceasta investiția de la Bârlad trebuie să facă posibilă apariția în revista citată a lucrărilor localnicilor, a jurnaliștilor talentați, a cenacliștilor, a publiciștilor în devenire, a intelectualilor și a oricărui localnic mânuitor de condei și cuvinte. Bârlădenii au nevoie atât de revistă, dar și de oameni ai lor, gen Geo Dumitrescu la „Poșta redacției” a unei anumite reviste. * Bar-Kochba Bar - Kochba revistă național‐evreiască, apare lunar, sub conducerea unui comitet, apoi cu numărul 2
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sorin Groza, Melania Chițiga, Cătălin Obreja, Marcela Moraru ș.a. Rubricile „Debut”, „Invitații noștri”, „Palmaresuri”, „Traduceri din lirica germană”, „Gemenii” ș.a. găzduiau și condee din alte județe: Botoșani, Năsăud. * Participanții la Festivalul Național „Cântarea României” din 1986, laureați la concurusul „Tinere condeie”, unii dintre „cireșarii” de la Bârlad, coordonați de poetul Cristian Simionescu au fost cuprinși cu o selecție de poezii în volumul „Pace pentru planeta albastră”, realizată de profesorul dr. Tudor Opriș. Grupate sub genericul „Ferestre spre lume”, versurile copiilor, participanți și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
57, întâietatea revistei bârlădene, făcând și precizarea că la data apariției ei, din care făceau parte G. Tutoveanu, V. Voiculescu, T. Pamfile și M. Lungeanu, doar Tutoveanu provenea din grupul de la „Făt Frumos”, făcând legătura cu o nouă generație de condeie. Dar - spune G. Ursu, din întreg materialul publicat, se dovedește că „Florile Dalbe”, ca și „Făt-Frumos” și „Freamătul” au servit aceluiași crez al unei literaturi izvorâtă din firea curată a neamului 333 nostru”... „O revistă sau o carte literară trăiește
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ivi ele. Editorialul speră că titlul revistei Procust va descătușa „conexiuni” ce vor trimite „la concepte finalmente moderne, de natură să câștige în fața evidenței și nu poate fi atinsă de extinație.” După asemenea vorbe, demne pentru un experiment cultural, cu condeie mai mult împrumutate, scriitură a numelor proprii cu literă mică, nu de-a latul, ci în lungul paginilor, dar și cu alte novații pe care cititorii nu le-au acceptat, publicația, se pare, a sucombat când întemeietorii nici nu se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tip activ care-l eclipsa în fața lumii pe Mihail Harea (mare critic de artă), Cătălin Ciolca era mare poet și când scria la ziar, iar Coriolan Păunescu, azi profesor universitar la Galaț i, era echilibrat și înțelegător, dar aspru la condei. Prea multe legături cu Vasluiul nu a avut profesorul universitar Nicolae Crețu (n. la Bârlad) de la Universitatea " Al. I. Cuza" din Iași , dar el reprezintă sigur, ca mulți alții, o valoare inițial locală afirmată în context național, ca și publicistul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
acei care au știut să facă toate cărțile. Cine scria cu adevărat era Ion Iancu Lefter, Mihai Vicol, Ion Enache, Paul era mielul de tăiat. Semnalul îl aruncă în față pe Vasile Barbu, un tip fermecător și plăcut, dar cu condei iute. A apărut în 1991 - 1992. Ambițiosul Dumitru Humă, fost și pe la cestelalte își găsește și colaboratori și sponsori, și scoate între 1993 - 1995 "Jurnalul de Vaslui" (schimbat în 1995 în "Jurnalul Vasluian") care în pofida unor colaboratori ca Theodor Pracsiu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Ion Iliescu ar fi vrut... Iată de ce, nu pentru că aș avea intrare oricând la omul ajuns președinte, ci pentru că l-am simțit suferind pentru existența împilată a națiunii românești, nevoită să accepte un alt DIKTAT, îmi aplec și capul și condeiul în fața patriotului: DOMNUL Ion Iliescu. Președintele României. (Meridianul, An II nr. 18 (147) Luni, 12 februarie 2001, Editorial) EMIL CONSTANTINESCU Venit la Vaslui, în campanie electorală, în cadrul unei manifestări la Casa de Cultură, prof. univ. dr. Emil Constantinescu a fost
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
se vehiculează informația obiectvă reprezină o adevărată cucerire, spre lauda purtătorilor de mesaj. În acest sens, trebuie să recunoa ștem că TV Vaslui, Radio Unison și ziarul „Meridianul" a reprezentat o adevărată școală jurnalistică. Mulți din cei care mânuiesc azi condeiul în publicațiile județene și nu numai, au trecut prin această Ioan Baban adevărată înstituție a presei locale. (Meridianul, VIII, nr. 48 (674), 30.11.2006) 118 " TVV - 15 în explozia cultural - informaț ională" din județul Vaslui CARTEA - O PERMANENȚ| Scrisă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cultural, conducător de partide etc.), Marin Rotaru (un creator cu mult mai presus de condiția învățătorului), Val Andreescu (exploziv ca jurnalist și poet), Ion Gh. Pricop, Costin Clit, Cristian Simionescu, Simion Bogdănescu, Gruia Novac, Mircea și Serghei Coloșenco, Daniel Grosu condei sprinten în 3 volume, Maria Cozma (între timp pariziancă) 5 cărți, Traian Nicola (unic monografist), Marina Costea, 7 cărț i, caricaturistul Nicolae Viziteu, pictorul Dionisie Gradu, Cornel Vasilescu, Paul Olaru, Lucian Valeriu Lefter, 146 sculptorii Cristian Pîntea, Vasilian Doboș ș.a.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
25.03.2009: am citit textul comunicării și mai toți au fost de acord. Ba, Val Andreescu, Marina Costea ș.a. au afirmat că fără imboldurile și autoritatea jurnalistică, științifică și socială de la noi n-ar fi ajuns niciodată oameni de condei valoroși. Directorul Bibliotecii Județene, prof. Gelu Bichineț a considerat comunicarea "scanare riguroasă a exploziei cultural-informaționale de la Revoluție (1990) încoace. În această perioadă foarte frământată când tot ce se rostea la televiziune (mai ales la TV.V. și Unison) avea statut de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cel radio televizat începând cu ora 11.00, deci în fața micilor ecrane ! Cine nu-l vede, chiar nu știe ce pierde ! Am organizat această Gală: * Din respect pentru această categorie socială care încearcă să-și asigure existența cu mintea și... condeiul. * Din respect pentru publicul cititor, ascultător sau... privitor care văzând atâția plimbăreți prin viața lor "socială" (adică la vedere) să pună mai mult preț pe 152 valoare. Din păcate, alături de profesioniști sunt destui "încălțați" care umblă cu bocancii prin sufletele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
activitatea, trebuie să-și câștige o pâine și... au, sau își iau, destule libertăți ! Ca să nu spun că unii dintre ei au obiceiul furatului... Dar: Meseria asta e slujită ACUM și în județul Vaslui de câțiva MESERIAȘI, adică oameni cu condei, cu gazetărie în sânge, cu chemare pentru această "îndeletnicire". Oameni cu procopseala (învățătura) care le aduce bani și nu invers ! Și alți câțiva care VOR dar... Ei, pentru ACEȘTIA și pentru cei care POT deveni adevărate voci ale comunității, aspiranți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
al interviului, rezervându-ne posibilitatea de a reveni, dacă va fi cazul, asupra subiectului. mai, 1998 Eminescu în „ediție” basarabeană În ultimul timp, unul dintre subiectele exploatate cu multă vervă de „patrioții” de la Chișinău este legat de numele lui Eminescu. Condeie vigilente, vitriolant-polemice i-au desființat în articole kilometrice (uneori desfășurate în foileton) pe „cosmopoliți”, „masoni”, „europeniști”, pe „agenții plătiți”, „nepatrioții amărâți și inconștienți” etc., care l-au „atacat „pe poetul național”. Ținta principală a blestemelor a fost revista bucureșteană Dilema
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
copii, prin care trebuiau, de fapt, reeducați părinții vinovați că știau încă prea bine istoria de altă dată. Memorii și uitări de școală primară În următoarele decenii, "istoria patriei" pentru școlarii de clasa a IV-a a fost dominată de condeiul sfătos al profesorului Dumitru Almaș, asociat uneori cu Aron Petric sau cu învățătoarea Eleonora Fotescu. Autorii aveau răspunderea inițierii tinerilor în "povestea neamului", care trebuia să redea cât mai convingător versiunea, atent adusă la zi, a istoriografiei oficiale. Tonul era
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sătul de socratica turmă, să lase mai slobod/ Hățul să zăngăne armele lui Demostene cel Mare/ să-l înconjoare romanele cete scăpate de-accentul/ Grecilor și să-l inspire, schimbându-i de-asemenea gustul/ Forului, smuls uneori, să-i alerge condeiul pe-o filă,/ Soarta s-o cânte, cu mersu-i mereu nestatornic și iute". Naratorului-personaj i se propune să parodieze filonul de înțelepciune greacă rezultat din dialogurile socratice, iar ca alternativă să "înfățișeze" soarta schimbătoare a eroilor printre care se numără
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai multe "noroace": Astăzi a avut o zi cu multe noroace : nu l-a trimis la carceră, echipa a scăpat de Soțgorodok, la prânz a ciupit o porție de cașa în plus, șeful de echipă a adus-o bine din condei cu normele, de zidit a zidit cu spor, pânza de ferăstrău nu i-au găsit-o la percheziție, a dobândit câte ceva de la Cezar, și-a cumpărat tutun. Si n-a căzut bolnav la pat, a scăpat. A trecut o zi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care conduceau viața omului în societate au fost profund modificate: politica, socialul, economicul și culturalul. Aceasta a marcat în profunzime oamenii în mentalitatea lor, în atitudini și comportament. Ieșirea din sistemul comunist nu se face printr-o simplă trăsătură de condei. Aceasta implică o revoluție tot atît de profundă ca și cea care a dat naștere regimului precedent. Nu este suficient să instaurezi instituții democratice pentru a instaura și democrația. Trebuie să se treacă de la o cultură a pasivității, a supunerii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
2007. Dată: Clasa: a III-a Locul de desfășurare al orei: sala de clasă Aria curriculara: Limba și comunicare Disciplină: Limba și literatura română Unitatea de Învățare: Țară Subiectul lecției: Delimitarea textului În fragmente logice. Formularea ideilor principale. Text suport: „Condeiele lui Vodă” după Boris Crăciun Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe Obiective operaționale: O1: Să redea conținutul textului folosind un limbaj propriu; O2: Să aibă capacitatea de a observa, descoperi, de a extrage informațiile din text; O3: să identifice sensul
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
corectă din mers. Verific activitatea independența În permanență. Verific activitatea independența. Verific frontal, elevii vor corectă eventualele greșeli CLASA A III-A: Activitate individuală Brainstorming: Ce s-ar fi Întâmplat dacă țăranii nu ar fi reușit să facă astfel de „condeie”? Elevii transcriu În vocabulare cuvintele necunoscute, apoi le integrează În enunțuri proprii. CLASA I Activitate frontală Memorizare: „Mustățile”, de Victor Tulbure (fișa 2). Activitate individuală: exerciții de pe fișa 2. CLASA A III-A: Activitate individuală. Fișa de lucru (Anexă ) Copiii
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
trei elevi. - 7 min. CLASA I: Activitate individuală Fișa 2, pagina 55: În textul celor două poezii să sublinieze literele Învățate, să Încercuiască silaba „mă” și să coloreze cuvântul „mama”. CLASA A III-A: Activitate frontală Câte sensuri are cuvântul „condei”? Elevii for formulă enunțuri În scris. - 3 min. CLASA I: Activitate frontală Câțiva elevi ies la tablă. Sunt scrise: literele a, A, m; silaba mă; cuvântul mama.. CLASA A III-A Povestirea lecției, pornind de la dezvoltarea ideilor principale. - 5 min.
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Celelalte vor fi corectate În afara orei de clasă. Verific activitatea independența. Fac corecturi. Elevii vor formulă enunțuri cu cele două sensuri. Corectare colectivă. Lucrez frontal. Fac corecturi. Elevii povestesc, pe rând, ceilalți urmăresc și corectează eventualele greșeli. Evaluare globală Anexă Condeiele lui Vodă după Boris Crăciun 1. Citiți, apoi răspundeți la Întrebările din tabel: Ce crezi că s-a Întâmplat ? Ce dovezi ai ? Ce s-a Întâmplat de fapt ? 2. Numiți personajele principale din textul citit. 3. Unde se petrece Întâmplarea
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Gheorghe Asachi” din Iași. Deși după întovărășirea mea cu cartea expusă în salon, dar și cu autorii și cititorii ei, am încercat sentimente de satisfacție și bucurie deplină, alte și alte sentimente mă fac să folosesc și de data aceasta condeiul. Îmi amintesc o întâmplare. Eram la început de drum în ale gazetăriei. Într o publicație literară centrală a apărut o cronică la cartea „Cordovanii”, scrisă de Ion Lancrăjan; în numărul următor al aceleași publicații, acela și a utor de cronică
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]