2,322 matches
-
domeniul agricol. Capitolul II Organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" Secțiunea 1 Organizarea, funcționarea și finanțarea Articolul 3 (1) Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este forul național de consacrare academică și de coordonare a activității de cercetare științifică în domeniile agriculturii, silviculturii, acvaculturii, medicinei veterinare, industriei alimentare, dezvoltării rurale și protecției mediului. (2) ASAS este continuatoarea și unicul succesor în drepturi al Institutului de Cercetări Agronomice al României, al
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276350_a_277679]
-
al Institutului Național Zootehnic, al Academiei de Agricultură a României și al Institutului Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura actuală a ASAS. ... (3) ASAS este instituție autonomă, apolitică, de drept public și de utilitate publică, cu personalitate juridică, de consacrare științifică și de cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii și ale ramurilor componente ale acesteia. ASAS colaborează cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu Ministerul Mediului și Pădurilor, cu Academia Română, cu
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276350_a_277679]
-
că atât Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale operează în mod intenționat cu noțiunea de "bărbat și femeie", și nu cu cea de "soți" în ce privește recunoașterea dreptului la căsătorie și consacrarea dreptului de a întemeia o familie. Din această perspectivă, se consideră necesară modificarea primului alineat al art. 48 din Constituția României, atât pentru a evita dezbateri nenecesare și interpretări contradictorii, cât și pentru a recunoaște în mod neechivoc că dreptul
DECIZIE nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor intitulate "Lege de revizuire a Constituţiei României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276417_a_277746]
-
varietate de forme, atunci când aceasta este subiectivizată, concretizată, individualizată. 35. În egală măsură, definițiile date în literatura de specialitate acțiunii în constatare - acțiunea prin care se urmărește să se constate existența sau inexistența unui drept; acțiunea care are ca scop consacrarea judecătorească a existenței dreptului reclamantului sau a inexistenței dreptului pârâtului, constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic concret - respectiv acțiunii în realizare - acțiunea prin care reclamantul urmărește obligarea adversarului la executarea unei obligații, acțiunea prin care cel ce își afirmă
DECIZIE nr. 13 din 16 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 2.502 din Codul civil, art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată şi Ordinul nr. 50/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276444_a_277773]
-
condus de un șef birou și răspunde de promovarea instituțională, prin organizarea de acțiuni și activități, altele decât cele cuprinse în activitatea de fond a direcțiilor de specialitate, cu scopul asigurării unei bune vizibilități a Institutului în spațiul public și consacrării ca principală voce de specialitate în domeniu, dar și cu scopul generării de venituri proprii, extrabugetare. ... (2) Pentru îndeplinirea acestor obiective, Biroul marketing și promovare are următoarele atribuții specifice: ... a) în colaborare cu structurile funcționale ale Institutului, elaborează și implementează
REGULAMENT din 20 septembrie 2016 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional al Patrimoniului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275726_a_277055]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Academia de Științe Tehnice din România se înființează ca un for de consacrare științifică, la nivel național, al personalităților din domeniul ingineriei, de dezbatere și inițiativă, pentru promovarea și dezvoltarea cercetării, creației tehnice și a învățământului ingineresc, prin reorganizarea Asociației "Academia de Științe Tehnice din România". Articolul 2 Academia de Științe Tehnice din
LEGE nr. 230 din 31 octombrie 2008 (*actualizată*) privind înfiinţarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276225_a_277554]
-
diplome și medalii; ... f) organizarea de manifestări tehnico\'adștiințifice, naționale și internaționale; ... g) editarea unor lucrări de larg interes și a unor publicații periodice în profilul activității proprii. ... Articolul 9 ASTR recunoaște Academia Română ca cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, precum și Academia Oamenilor de Știință din România, ca for național de consacrare științifică, ce reunesc personalități reprezentative ale științei. ASTR colaborează cu academiile înființate prin lege, cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, cu celelalte ministere, cu instituții
LEGE nr. 230 din 31 octombrie 2008 (*actualizată*) privind înfiinţarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276225_a_277554]
-
lucrări de larg interes și a unor publicații periodice în profilul activității proprii. ... Articolul 9 ASTR recunoaște Academia Română ca cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, precum și Academia Oamenilor de Știință din România, ca for național de consacrare științifică, ce reunesc personalități reprezentative ale științei. ASTR colaborează cu academiile înființate prin lege, cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, cu celelalte ministere, cu instituții și organizații științifice, academice, de cercetare și învățământ din țară și străinătate, cu Asociația Generală
LEGE nr. 230 din 31 octombrie 2008 (*actualizată*) privind înfiinţarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276225_a_277554]
-
din Legea nr. 554/2004 , competența în materia contenciosului administrativ este una alternativă, în favoarea instanței de la sediul/domiciliul fie al reclamantului, fie al pârâtului. Or, instituirea normei de competență teritorială prin art. 12 din Legea nr. 193/2000 constituie o consacrare a principiului specific în materia procedurii civile, ca drept comun, unde instanța competentă este cea de la sediul pârâtului, indiciu care susține natura litigiului ca fiind specifică dreptului civil. 20. Un alt argument reținut în sprijinul acestei opinii îl constituie prevederea
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului. 29. Curtea constată că este incontestabil faptul că pentru a se răspunde din punct de vedere normativ în sensul dorit de Guvern la situația de drept existentă, respectiv consacrarea normativă a posibilității transmiterii bunului imobil din proprietatea privată a statului în cea publică, este nevoie de o intervenție legislativă, însă, procedeul legislativ utilizat trebuie ales cu respectarea exigențelor referitoare la condițiile de constituționalitate extrinsecă ale actului normativ adoptat. Opțiunea
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
penal. VII. Examenul jurisprudenței în materie 1. Jurisprudența națională relevantă În materialul transmis de curțile de apel au fost identificate, exclusiv în jurisprudența Curții de Apel București, patru hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță. 1.1. Consacrarea opiniei majoritare se regăsește în Decizia penală nr. 685/A/11.05.2015 a Curții de Apel București - Secția I penală și în sentințele penale nr. 5/27.01.2015 și nr. 44/19.05.2015, ambele pronunțate de Tribunalul
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
stătător în legea penală. Prin urmare, în contextul exigențelor de unitate terminologică impuse de prevederile art. 37 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în absența unei astfel de consacrări autonome în legea penală, semnificația sintagmei analizate se stabilește în acord cu înțelesul "atribuit prin actul normativ care o instituie". În cazul de față, acest act normativ este, în prezent, Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009 . În cuprinsul
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
Codul penal, www.just.ro. În plus, subzistența unei atare premise este reliefată și de o abordare din perspectivă istorică a instituției răspunderii penale a persoanei juridice. O evaluare succintă a instrumentelor juridice internaționale pertinente, ce au stat la baza consacrării normative a acestei instituții, relevă că răspunderea penală a persoanei juridice a fost introdusă în legislația națională prin Legea nr. 278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi (publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
a membrilor Guvernului urmează a fi stabilită prin lege, precizăm că o soluție legislativă similară, propusă într-un alt proiect de revizuire, a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 799/2011 a Curții Constituționale. Astfel, Curtea a reținut că actuala consacrare constituțională a dreptului Camerei Deputaților, Senatului și Președintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor constituie, din perspectiva membrilor Guvernului, o garanție constituțională de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligațiilor corelative ale statului de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber
DECIZIE nr. 64 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271622_a_272951]
-
Compensarea Imobilelor a transmis la dosar note scrise prin care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esență, că prin consacrarea posibilității Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de a invalida o decizie emisă ca urmare a unei hotărâri judecătorești se ajunge la nesocotirea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, la încălcarea dreptului de proprietate privată, la aplicarea retroactivă a legii
DECIZIE nr. 112 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) şi art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272024_a_273353]
-
la exercitarea căilor de atac, nefiind, în mod necesar, unica măsură aflată la dispoziția legiuitorului pentru eficientizarea executării silite în materia contenciosului administrativ. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul poate limita numărul căilor de atac, însă, în cauză, prin consacrarea caracterului definitiv al soluției pronunțate cu privire la cererea de amendare a conducătorului autorității a fost eliminată singura cale de atac existentă în această materie. Aceasta, în condițiile în care, astfel cum Curtea a statuat într-o jurisprudență constantă, semnificația sintagmei "în
DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271878_a_273207]
-
la justiție. În plus, dezideratul celerității nu se poate realiza cu încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, în speță liberul acces la justiție și dreptul la exercitarea căilor de atac în condițiile legii. 24. În concluzie, Curtea a constatat că, prin consacrarea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești și eliminarea în acest mod a controlului judiciar al soluțiilor pronunțate în această materie, se aduce atingere accesului liber la justiție în substanța sa, încălcându-se
DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271878_a_273207]
-
covalente în sisteme supramoleculare Modificări conformaționale ale peptidelor sub acțiunea metalelor grele Nanomateriale magnetice cu aplicații diverse Oxizi polimetalici cu potențiale utilizări în protecția mediului Oxizi polimetalici: sinteză, caracterizare, utilizări Studii computaționale pe complecși ai metalelor tranziționale Facultatea de Drept Consacrarea și garantarea proprietății Instituția familiei în contextul schimbărilor socioeconomice Muncă și protecție socială Protecția drepturilor și libertăților fundamentale prin normele dreptului penal Separația și echilibrul puterilor în stat Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Analiza portofoliului de produse și strategia
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
covalente în sisteme supramoleculare Modificări conformaționale ale peptidelor sub acțiunea metalelor grele Nanomateriale magnetice cu aplicații diverse Oxizi polimetalici cu potențiale utilizări în protecția mediului Oxizi polimetalici: sinteză, caracterizare, utilizări Studii computaționale pe complecși ai metalelor tranziționale Facultatea de Drept Consacrarea și garantarea proprietății Instituția familiei în contextul schimbărilor socioeconomice Muncă și protecție socială Protecția drepturilor și libertăților fundamentale prin normele dreptului penal Separația și echilibrul puterilor în stat Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Analiza portofoliului de produse și strategia
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, în cadrul condițiilor de existență privind infracțiunea de spălare a banilor, condiția pronunțării unei soluții de condamnare pentru infracțiunea din care provin bunurile. Jurisprudența Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție reflectă soluția consacrării caracterului autonom al infracțiunii de spălare a banilor. Astfel, prin Decizia nr. 609 din 19 februarie 2014, Secția penală a stabilit că infracțiunea de spălare a banilor prevăzută în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
anterioare sub imperiul cărora instanțele au recunoscut creanța împotriva statului prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Doctrina prezintă neretroactivitatea legii ca fiind una din principalele exigențe ale principiului securității juridice în statul de drept. Astfel, s-a reținut că, prin consacrarea sa constituțională, principiul neretroactivității legii a devenit obligatoriu nu numai pentru judecătorul care aplică legea, ci și pentru legiuitor, care este ținut deopotrivă să îl respecte în procesul de legiferare. Neretroactivitatea legii constituie o garanție fundamentală a drepturilor constituționale, a
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
reglementare prin lege a dreptului de a fi ales denotă, în opinia autorilor excepției, voința Adunării Constituante de a stabili prin Legea fundamentală nu doar condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetățean pentru a fi ales, cât și consacrarea accesului liber al cetățenilor la funcțiile elective. Ca urmare, textul criticat îngrădește nepermis dreptul de a fi ales. Totodată, acesta încalcă principiul egalității în drepturi, câtă vreme, de exemplu, cetățenii aparținând unei minorități, români într-o comună precum din Harghita
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
acestuia de posibilitatea de a supune controlului judiciar o asemenea soluție constituie o măsură excesivă, ce depășește cadrul constituțional referitor la exercitarea căilor de atac. Este de necontestat că legiuitorul poate limita numărul căilor de atac, însă, în cauză, prin consacrarea caracterului definitiv al soluției pronunțate cu privire la cererea de amendare a conducătorului autorității a fost eliminată singura cale de atac existentă în această materie. Aceasta, în condițiile în care, astfel cum Curtea a statuat într-o jurisprudență constantă, semnificația sintagmei "în
DECIZIE nr. 898 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269547_a_270876]
-
din prezenta decizie. În plus, dezideratul celerității nu se poate realiza cu încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, în speță liberul acces la justiție și dreptul la exercitarea căilor de atac în condițiile legii. 39. În concluzie, Curtea constată că, prin consacrarea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești și eliminarea în acest mod a controlului judiciar al soluțiilor pronunțate în această materie, se aduce atingere accesului liber la justiție în substanța sa, încălcându-se
DECIZIE nr. 898 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269547_a_270876]