2,416 matches
-
higher education”, Personality and Individual Differences, 26, pp. 129-140. Campbell, J.P. (1990), „Modeling the performance prediction problem in industrial and organizational psychology”, in Dunnette, M.D.; Hough, L.M. (eds.), Handbook of industrial and organizational psychology (2nd ed.), vol. 1, pp. 687-732, Consulting Psychologists Press, Palo Alto, California. Chan, D. (1996), „Criterion and construct validation of an assessment center”, Journal of Occupational and Organizational Psychology, 69, pp. 167-181. Cooper, C.L.; Rousseau, D.M. (1994), Trends in Organizational Behavior, John Wiley, London. Costa, P.T. Jr.
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
1994), Trends in Organizational Behavior, John Wiley, London. Costa, P.T. Jr.; McCrae, R.R. (1992), Revised NEO Personality Inventory manual. Psychological Assessment Resources, Odessa, Florida. Dunnette, M.D.; Hough, L.M. (eds.) (1990), Handbook of industrial and organizational psychology (2nd ed.), vol.1, Consulting Psychologists Press, Palo Alto, California. Feist, G.J. (1998), „A meta-analysis of personality in scientific and artistic creativity. Personality and Social Psychology Review, vol. 2, pp. 290-309. Gigone, D.; Hastie, R. (1997), „Proper analysis of the accuracy of group judgments”, Psychological
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
and artistic creativity. Personality and Social Psychology Review, vol. 2, pp. 290-309. Gigone, D.; Hastie, R. (1997), „Proper analysis of the accuracy of group judgments”, Psychological Bulletin, vol. 121, pp. 149-167. Gough, H.G. (1987), Manual for the California Psychological Inventory, Consulting Psychologists Press, Palo Alto, California. Hartigan, J.A.; Wigdor, A.K. (1989), Fairness in employment testing: Validity generalization, minority issues, and the general aptitude test battery, National Academy Press, Washington, DC. Hedge, J.W.; Borman, W.C. (1995), „Changing conceptions and
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
John Wiley & Sons, New York. JOHNS, G. (1998), Comportament organizațional, Editura Economică, București. KANFER, R. (1990), „Motivation theory in industrial and organizational psychology”, în M.D. DUNNETTE, L.M. HOUGH (eds.), Handbook of Industrial and Organizational Psychology, ed. a III-a, vol. 1, Consulting Psychologist Press, Palo Alto. KATZ, D., KAHN, R.L. (1966), The Social Psychology of Organizations, Wiley, New York. KINICKI, A., KREITNER, R. (2003), Organizational Behavior. Key Concepts, Skills & Best Practices, McGraw-Hill, Boston. KREITNER, R., KINICKI, A. (1998), Organizational Behavior, ed. a IV
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
A cross-sectional study of a random sample of the Swedish working population”, American Journal of Public Health, 78, pp. 1336-1342. KAHN, R.L., BYOSIERE, P. (1992), „Stress in organizations”, în M.D. DUNNETE, L.M. HOUGH (eds.), Handbook of Industrial and Organizational Psychology, Consulting Psychologists Press, Palo Alto. Kanai, A., Wakabayashi, M., Fling, S. (1996), „Workaholism among employees in Japanese corporations: An examination based on the Japanese version of the workaholism scales”, Japanese Psychological Research, 38, pp. 192-203. KARASEK, R.A. (1979), „Job demands, job
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
44 O întrebare generatoare de multe confuzii, dat fiind că mulți nu cunosc răspunsul corect este: "Cine poartă responsabilitatea finalizării unei anumite sarcini delegate?" "Răspunderea este întotdeauna a persoanei care deleagă", lămurește lucrurile George Plesoianu, Managing Director al firmei Trend Consulting Group și președintele AMCOR (Asociația Consultanților în Management din Româniaă 83 Se impune definirea scopului și a gradului de autoritate de care persoana delegată dispune în efectuarea sarcinii respective și comunicarea acesteia către angajat, pentru a ușura procesul de decizie
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
1992), "Stages of change in the modification of problem behaviors", în Progress in Behavior Modification, 28, pp. 184-218. Prochaska, J. and DiClemente, C. (1983), "Stages and processes of self-change of smoking: toward an integrative model of change", în Journal of Consulting and Clinical Psychology, 51, pp. 390-395. Rădulescu, S., Banciu, D. (1990), Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București. Rădulescu, S.M. (1994), Homo sociologicus, Editura Casa de editură și presă Șansa S.R.L., București. Rădulescu, S., Banciu, D. (1996), Sociologia crimei
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
universală (2004), Ed. ALL, București. 53. Ellwood, S.R.; Alles, G.D. (2007), The Encyclopedia of world religions, Infobasf Publishing, New York. 54. Ellis, A. (1980), Psychotherapy and atheistic values, a response to A. E. Bergin's Psychotherapy and religious values, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 48:635-639; 55. Evans. M.; Evans, J. (2010), Arguing against Darwinism Religion, Science, and Public Morality, in Turner, B. S. ed., The New Blackwell companion to the sociology of religion, Blackwell Publishing Ltd., Malden, Oxford, 286-308. 56
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
afacerii și industriei în care operează organizația. Tot subiectivă este și aprecierea echilibrului dintre necesitatea instrumentalizării cu efect simplificator asupra interpretării realității și necesitatea unei reflectări corecte a acestei realității. Prima matrice de portofoliu, lansată de cabinetul de consultanță Boston Consulting Group (BCG), vizualizează simbolic, cu ajutorul unei grafici bidimensionale, raportul în care se află afacerile unei firme față de mediul extern. Reprezentarea grafică este un caroiaj în interiorul căruia se stabilește poziția unei afaceri, marcată printr-un cerc, prin coordonatele calculate pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
piață” cu „poziția competițională a afacerii”, fapt ce marchează luarea în considerare a unui număr sporit de factori de influență ai poziției unei afaceri. La momentul actual numărul modelelor s-a mărit, inclusiv cu o nouă creație a cabinetului Boston Consulting Group. Acestea încearcă să elimine unele dintre dezavantajele modelelor inițiale, astfel încât posibilitățile de utilizare să fie îmbunătățite. Teoria utilizării acestor matrice este cunoscută, fiind un subiect discutat în management sau marketing (în limba română, vezi Băcanu, 1997; Ciobanu 1998; Kotler
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
asociate. Fiecare model are avantaje și dezavantaje, dar este mai important de cunoscut a doua categorie, ca și limitările asociate. Nu există un model care să poată fi folosit în orice condiții, din cauza inconvenientelor particulare asociate. Cabinetul de consultanță Boston Consulting Group (BCG) a revenit cu perfecționări asupra primului său model, dar nici unul dintre ele nu este scutit de reproșuri tehnice. Modelele utilizate de firmele General Electric sau Royal Dutch Shell, cu concursul firmei de consultanță McKinsey, elimină unele dintre inconvenientele
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
-uri, skate-uri, skateboarduri, slashuri, snackuri, snackbaruri, snow-boarduri, softuri, songuri, staffuri, sticksuri, story-uri, summituri, supermarketuri, talk-show-uri, tie-breakuri, timinguri, T-shirturi, walkmenuri. Nu se indică forma de plural la 56 de substantive, majoritatea neutre: advertising, agreement, banking, brain drain, brainstorming, casting, catering, chat, consulting, country, curling, curry, cyborg (m.), dance, dolby, etno-rock, fitness, fixing, folk, hard-rock, high-life, high technology (f.), hotline (f.), house, ice-tea, jacuzzi, jazz-rock, jogging, jumping, lobby, modelling, no-man's-land, nursing, off, planning, pole-position (f.), pop-corn, pop-rock, reggae, remember, replay, roaming
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
anul 1989. În ceea ce privește instrumentele convenționale ale reformei politicii comerciale, în literatura de specialitate 12 se deosebesc: înlocuirea restricțiilor 10 D. Dăianu, R. Vrânceanu, România și Uniunea Europeană. Inflație, balanță de plăți, creștere economică, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 181 11 Info Consulting, nr. 4, apr. 2004, p. 16 12 G. Meier, Op. Cit., p. 492 cantitative prin tarife, reorganizarea protecției tarifare și promovarea directă a exporturilor. Este binecunoscut faptul că, înlocuirea barierelor netarifare cu cele tarifare reprezintă o deplasare în direcția unei politici
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
indicatori nu este una precisă, având în vedere modificările din piață, însă în cazul multor companii acest lucru este verificabil. 2.3.8. Valoarea lichidă adăugată - CVA (Cash Value Added) Indicatorul a fost dezvoltat de firma de consultanță americană Boston Consulting Group. Literatura anglo-saxonă de specialitate<footnote J.D. Martin, J.W. Petty, Value Based Management: The Corporate Response to the Shareholder Revolution, Harvard Business School Press, Boston, Massachusetts, 2000, p. 231. footnote> descrie indicatorul CVA ca fiind construit pe teoria fluxurilor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
W. Petty prezintă indicatorul ”randamentul total al afacerii” (TBR - Total Business Return) ca fiind veriga lipsă între sistemul de creare de valoare intern al companiei și randamentul total al acționarilor. TBR este un indicator dezvoltat de compania de consultanță Business Consulting Group. Determinanții de valoare în cazul legăturii dintre TSR și TBR se referă la profitabilitate, măsurată prin rentabilitatea capitalului investit, creșterea investițiilor noi și fluxurile nete de numerar realizate. Companiile de consultanță BCG și Holt (în prezent CSFB Holt) sugerează
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de creștere internă și externă. Această școală de gândire strategică rămâne incompletă, deoarece nu face distincție Între strategia aplicată conduitei activității și cea aplicată alegerii activității (problema portofoliului activității). 3. Strategia concurențială (Business Strategy) a cabinetelor de consultanță strategică Boston Consulting Group (BCG), McKinsey și A.D. Little (ADL). Inițial, contribuția esențială a BCG a fost propunerea unor concepte și instrumente mai fine decât cele ale școlilor anterioare (ciclul de viață, curbele experienței, matricea opțiunilor strategice etc.). De asemenea, cabinetele de consultanță
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
strategic consideră, pe rând, fiecare produs și fiecare unitate de producție sau departament, comparând poziția concurențială pe piață, stadiul ciclului de viață, partea de piață și atractivitatea sectorului; managerii au la dispoziție mai multe modele sau matrice. a) Matricea Boston Consulting Group (BCG) este cel mai simplu model de analiză a portofoliului (Băcanu, 1997, p. 208). Aceasta clasifică fiecare dintre afacerile corporației (denumite și unități strategice) În funcție de rata creșterii sectorului respectiv și de partea sa relativă pe piață; poziția concurențială se
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În „pietre de moară”. După plasarea unităților strategice conform situației actuale, se schițează matricea-țintă, În condițiile În care firma menține aceeași strategie. Din compararea celor două matrice rezultă prioritățile strategice majore cu care se confruntă compania. Fig. 29 - Matricea Boston Consulting Group Sursa: Hedley (1971, p. 12). În contrast cu postulatul clasic al lichidării „pietrelor de moară”, Woo și Cooper (1982, p. 106) susțin că produsele care dețin o parte de piață redusă Într-o industrie În declin pot fi foarte profitabile atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
afacerilor la unul mai tradițional, de acceptare a practicilor din domeniul afacerilor. Cele mai multe firme Își planifică activitatea nu numai În raport cu volumul beneficiilor și vânzărilor, ci și În raport cu ponderea lor pe piață, creștere esențială pentru asigurarea rentabilității pe termen lung: Boston Consulting Group recomandă ca, În unele cazuri, firmele să urmărească realizarea unei ponderi maxime pe piață și nu a unui profit curent maxim. Totuși, se pare că obiectivul unei firme trebuie să fie mai curând realizarea unei poziții optime pe piață
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
creșterea volumului cumulat de producție. Fenomenul este redat grafic prin așa-numita „curbă de învățare”, ce prezintă o pantă negativă. Primele studii empirice care au evidențiat efectul au fost realizate în 1925. Ulterior, în anii ’70, cabinetul de consultanță Boston Consulting Group (BCG) a introdus conceptul de „curbă de experiență”. Conform practicii cabinetului și considerațiilor teoretice asociate, efectul sintetizat în această curbă constă în diminuarea costurilor medii (incluzând și costurile salariale, din care cele directe sunt cele remarcate în 1925) datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în economia politică modernă, Polirom, Iași. Hax, A.C., Majluf, N.S. (1996), The Strategy Concept and Process: A Pragmatic Approach (ediția a doua), Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Henderson, B. (1974), The Experience Curve Revisited. How Does It Work?, Boston Consulting Group, Boston, MA. Jensen, M.C., Meckling, W.H. (1976), „Theory of the Firm: Managerial Behavior, Agency Cost and Ownership Structure”, Journal Of Financial Economics, vol. 3, nr. 4, pp. 305-360. Kaufmann, A. (1962), Methodes et modeles de la recherché operationelle (Les
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
2002). Acestea presupun o anumită structură a raportului și o listă de câteva zeci de indicatori de performanță economică, de mediu și socială. Finalmente, raportul responsabilității sociale este verificat de un auditor extern, în acest caz firma londoneză Aon Risk Consulting. Procesul de verificare a cuprins și: - vizitarea a cinci țări, pentru verificarea prin sondaj a datelor din raport și a modului lor de colectare; - intervievarea unui număr de salariați, inclusiv manageri; - studii de informare și colectare de date prin interviuri
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Soc Issue; 55:729-743. Stordeur S., D'Hoore W. & Vandenberghe C. (2001) Leadership, organisational stress and emotional exhaustion among hospital nursing staff. Journal of Advanced Nursing 35: 533-542. Stroebe, M. S. & Stroebe, W. (1991) Does "grief work" work?. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 59, 479-482. Suchman A., Markakis K., Beckman H., Frankel R. (1997) A model of empathic communication in the medical interview. JAMA; 277:678-82. Tedeschi, R. G. & Calhoun, L. G. (1996) The Posttraumatic Growth Inventory: Measuring the positive
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Banaji, M., & Hardin, C., "Automatic stereotyping", în Psychological Science, 7, 1996. Baumgartner Doris, Travail familial, modèles d'activité rémunérée et répartition du travail domestique, Neuchâtel, Office fédéral de la statistique, 2005. Bem, S.L., "The Measurement of Psychological Androgyny", în Journal of Consulting and Clinical Psychology, 42, 1974. Bereni, Laure Chauvin, S., Jaunait, A., Revillard, A., Introduction aux gender studies. Manuel des études sur le genre, Éditions De Boeck Université, Bruxelles, 2011. Broverman, I.K., Vogel, S.R., Broverman, D.M., Clarkson, F.E., Rosenkrantz, P.S., "Sex-role
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Rand Mc Nallly, Chicago, 1966. Broverman, I.K., Vogel, S.R., Broverman, D.M., Clarkson, F.E., Rosenkrantz, P.S., "Sex-role Stereotypes: A Current Appraisal", în Journal of Social Issues, 28(2), 1972, pp. 59-79. S.L. Bem, "The Measurement of Psychological Androgyny", în Journal of Consulting and Clinical Psychology, 42, 1974, pp. 155-162. R.D. Ashmore, "Sex Stereotypes and Implicit Personality Theory", în D.L. Hamilton (ed.), Cognitive Processes in Stereotyping and Intergroup Behavior, Erlbaum, Hillsdale, N.J., 1981. 10 M. Miroiu, Prefață, în Moira Gatens, Feminism și filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]