3,537 matches
-
ospitalității ei, konak-ul ăsta văruit de pe țărmul Bosforului fusese de ani de zile un centru pentru intelectuali și artiști, vizitat de nenumărați oameni de litere, unii deja scriitori celebri, alții În devenire. Veneau să mănânce, să bea, să citească, să contemple și să discute cu aprindere operele unora sau altora, și cu și mai multă aprindere pe ale lor. După ce a zburat mult, tare mult, Micul Porumbel Rătăcit s-a simțit obosit și Însetat și s-a așezat pe o creangă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe care mi le inspirau. După liturghie, tata, care nu se lăsase păcălit de manevra mea, mă Întreba de ce nu mă dusesem să mă Împărtășesc odată cu el. Dacă n-ar fi fost fete În biserici - singurele locuri unde le puteam contempla vreme de trei sferturi de ceas - aș fi Încetat poate să mai asist la liturghie? Nu e nimic mai puțin sigur. Era de neconceput ca unul dintre copii să spună Într-o frumoasă zi de duminică, pe cînd Întreaga familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
surprins ca mine cînd am parcurs revista: nu mai văzusem niciodată pînă atunci un portjartier, ca să nu mai vorbesc de un corset pentru talii de viespe, veșminte care pentru mine țineau de domeniul science-fiction, singurul la care mă puteam gîndi contemplînd acele făpturi ademenitoare. CÎnd, lungit fiind pe canapeaua unui psihanalist, mă voi lăsa În voia unui istoric minuțios al măreției și servituților masturbării, voi avea plăcerea să aud spunîndu-mi-se că noțiunea de auto-erotism nu se aplică aceluia care se masturbează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vin să meditez În fața unei imagini a lui Vișnu. — Concentrează-te asupra Nobilului Vișnu, mi-a spus ea, și privește-L pînă ce-ți dau lacrimile. Deplasează-ți mentalul de-a lungul brațelor Sale care reprezintă perfecțiunea și eliberarea finală. Contemplă arcul Lui, care va distruge În tine noțiunea de existență individuală. Slăvește bucla de păr auriu de pe sînul Lui stîng, care este izvorul lumii naturale. — Melissa, eu sînii tăi Îi slăvesc. O să-i sărut. Răspunsul meu a oprit-o brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de data asta? Lilia dădu din cap. Cu ochii roșii, Lilia dădu puternic din cap fără a se uita la vreunul dintre ei. Asemeni chipurilor din icoanele de pe pereți, privirea ei era fixată spre o altă lume. Ea însă nu contempla cerul, cum o făceau sfinții. ă Las-o lăsați-o în pace! spuse Zoia Nicolaevna amenințător. ă Trebuie să îl găsesc pe Constantin Chirilovici Govorov, insistă Porfiri calm, neiertător. Spune-mi, Lilia, unde erați când te-a fotografiat. Aceasta însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
unele cazuri organele sexuale, în stadii diferite de rigiditate, le erau expuse. Într-o fotografie, subiectul masculin fusese surprins în momentul unei ejaculări autoimpuse. Mărgelele sămânței sale erau suspendate în aer, traiectoria lor părând a fi abdomenul modelului feminin, care contempla apropiera lor fără niciun entuziasm. Salitov întoarse fotografiile și le răsfoi din nou, găsind o adresă trecută pe dosul uneia. ă Asta. Ce e asta? spuse Salitov, așezând-o pe tejghea. ă Strada Spasskoi 3, citi patronul. ă Asta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
să spun că nu suntem în stare să vedem clar până acolo. Bâjbâim cu toții. Câteodată apar anumite figuri. Poate câte unul din noi este în stare să distingă trăsăturile unei fețe. Salitov se relaxă zgomotos. Se aruncă pe spate și contemplă pentru o clipă analogia lui Porfiri. ă Prostii, stigă după ceva vreme. Încă încerci să îți bați joc de mine. Nu vrei altceva decât să îți păstrezi secretele de teamă că le-aș afla înaintea dumitale. Eu trebuie să îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
profană și rea le era evidentă tuturor pe față. Majoritatea erau oameni săraci, servitori, croitorese, prostituate, gunioeri și servitori civili de rang inferior, tremurând cu toții în haine zdrențuite. Părea că pentru o clipă își găsiseră izbăvire din propria lor mizerie contemplând soarta unuia mai amărât decât ei. Cu toate astea, în ochii lor se putea citi sentimentul comunității și chiar al solidarității. Deși victima le era mai mult ca sigur străină, toți păreau să ia moartea acestuia personal și aruncau priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ăsta erau cea mai proastă alegere. Oamenii voiau să stea aproape de nivelul străzii și plăteau bani buni pentru locuințele de la primele etaje. Nu-i păsa nimănui de poezia urbană pe care o puteai surprinde de pe acoperiș. Dacă se strica liftul? Contemplase tăcută, de pe terasa aceea din centru, priveliștea uluitoare a zgârie-norilor strălucind În noapte. Privind În jos de la 45 de metri, Kitty nu putea uita cât de fascinată fusese de râul șerpuitor de taxiuri galbene care Își croiau drum printre zgârie-nori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ore, căzu o ploaie măruntă și monotonă, stătu tot timpul așezat pe un trunchi sub șopron, ba privind fix înainte ca un orb care știe că nu va începe să vadă dacă-și va întoarce capul în altă direcție, ba contemplându-și mâinile desfăcute de parcă, în încrengătura lor de linii, ar fi căutat un drum, cel mai scurt sau cel mai lung, c-o iei pe unul sau pe altul depinde, în general, de graba mai mare sau mai mică pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
și coacerea se va termina. Cipriano Algor îi spuse fiicei lui, Tu mergi la culcare, eu rămân să am grijă de foc, iar ea răspunse, N-aș pierde asta pentru tot aurul din lume. Se așezară pe banca de piatră contemplând flăcările, din când în când Cipriano Algor se ridică și aruncă lemne pe foc, crengi nu prea groase pentru ca jăratecul să cadă printre barele de fier, când veni ora cinei, Marta se duse în casă să pregătească o masă ușoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nu fie totul obligație, nu numai fundul acvariului va putea fi decorat cu diverse tipuri de rocă și plante, dar fericitul posesor al acestei minuni va avea la dispoziție o gamă de sunete care îi va permite, cât timp își contemplă peștii fără mațe sau solzi, să se înconjoare de ambianțe sonore atât de diverse ca o plajă caraibeană, o junglă tropicală sau o furtună pe mare. În Centru nu vor câini, se gândi din nou Marçal, și observă că această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
multe ori, chiar și cele care au părut elocvente au dat prilejul, cu consecințe dintre cele mai serioase și uneori fatale, unor interpretări greșite. Suntem prea temători, prea lași ca să ne aruncăm într-o aventură din astea, se gândi Marta, contemplându-și tatăl care părea adormit, suntem prea prinși în plasa așa-numitelor convenții sociale, în pânza de păianjen a ceea ce se cuvine sau nu, dacă aș face așa ceva și s-ar afla, pe dată mi s-ar spune că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
citești cu ochi de inițiat. Motorul Suveran trăiește dintr-o mișcare de Aspirație și Eșapare. O respirație divină complexă, În care, originar, unitățile, numite Cilindri (arhetip geometric evident), erau două, apoi au generat un al treilea și, În fine, se contemplă și se mișcă prin iubire reciprocă În gloria celui de-al patrulea. În această respirație din Primul Cilindru (nici unul dintre ei nu e primul prin ierarhie, ci prin mirabila alternanță de poziție și raport), Pistonul - etimologic, de la Pistis Sophia - coboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
eclatantă energie inventivă, toată această gigantică gândire cabalistică să poată fi atât de lesne parodiată? 5. „L’objet d’amour“ și trompeta lui Jacopo Belbo Dacă, În finalul cărții, vom reuși să ne desprindem din fervoarea lecturii ocultiste pentru a contempla cu minimă detașare fastuosul edificiu construit, cu o putere de invenție diavolească, de către teoreticianul Umberto Eco, vom descoperi că există și un răspuns luminos. Nararea pură este esența secretului vieții. Obsesiile lui Jacopo Belbo polarizează În jurul câtorva nuclee dure, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Exemplul în cauză mergea cel mai bine cu un sutien Wonderbra, dar Fran decise că un decolteu prea generos ar putea distrage atenția de la gravitatea momentului. Omul venea să strângă fonduri pentru perechile care nu aveau copii, nu să-i contemple topografia, sau top-o-grafia, dacă sutienul Wonderbra își împlinea menirea. Fran trase fermoarul rochiei mulate cu ajutorul unui umeraș - un pont din Jimmy Young Show pe care maică-sa i-l împărtășise, împreună cu o mie și una de strategii utile când ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
un alt laborator. O spuse de parcă ar fi fost un delict serios. Două săptămâni, poate trei, ca să fim siguri. Asistenta o să vă conducă spre ieșire. În tren, la întoarcere, tot ce făcu Fran fu să țină strâns fotografia și să contemple tainele ei miraculoase, în tonuri de gri. Genele cui se uniseră cu ale ei pentru a crea copilul deja programat să se nască, ale lui Jack sau ale lui Laurence? — Ești tare secretoasă, remarcă Stevie în ziua următoare când Fran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nici o alinare. În schimb, era conștientă de suferința pe care-o provocase - de faptul că se purtase execrabil cu Laurence, că o dezamăgise pe maică-sa și o umilise pe Camilla. Și cum rămânea cu ea însăși? Fran cea dintotdeauna, contemplând o altă relație care se dusese de râpă. Iar de data asta purta și responsabilitatea pentru încă o viață la care trebuia să reflecteze. Nu gândi așa, își spuse, o să clachezi. O să fiu tare, își repetă, prinzându-și părul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Visul, el e viață, realitate, creațiune. (...) nici Don Quijotte, nici Sancho nu sînt din Cervantes, nici din mine; ci sînt din toți acei cari îi creiază sau recreiază. Mai bine zis, ei sînt din ei înșiși, și noi, cînd îi contemplăm și creiem, noi sîntem din ei”. Ideea romanului „esențial” ca poem: „romancier, adică: poet; capabil de a gusta un roman, adică: un poem” fusese îmbrățișată cu entuziasm de Ion Vinea. În numărul 61 al revistei, dr. Kurt Jarek comentează influenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu-și mai lua ochii de la Gaston. Tomoe încerca să-i facă semne să nu se mai uite la el, dar ea era atât de absorbită de ceea ce vedea, încât uită și să-i servească. Gaston era, într-adevăr, „de contemplat“. Bețișoarele lui se lăsau stângaci pe câte o bucățică de mâncare dintr-una din farfuriile din fața lui, o apucau și o duceau nesigur spre gură. Fața lui de cal venea în întâmpinarea bețișoarelor la jumătatea drumului, gura se deschidea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Sanya, Gaston nu a fost capabil să descopere nici un sâmbure de ură în sufletul lui, pentru acest bărbat. Cu același sentiment cu care, pe o zi ploioasă, privești un deal îndepărtat, el singur scăldat în soare, cu același sentiment, deci, contempla și Gaston intențiile lui Endō. — Vrei niște gumă, străine? întrebă șoferul întinzându-i un pachet de gumă de mestecat. Vezi să nu faci vreo năzbâtie. — Endō-san... Unde s-a dus? — S-a dus să aducă omul. — Să aducă omul? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ușa de la baie deschisă și se așteaptă să vin și să sporovăiesc cu el În timp ce e ocupat cu asta. — CÎh, exclamăm eu și Sally la unison, căci ea nu ajunsese niciodată În acel stadiu al unei relații În care să contemple o asemenea perspectivă, iar eu Încă mai eram oarecum pudică În privința obiceiurilor legate de igiena personală. — Exact, așa e. Și-i tot repet lui Marcus că asta nu e nici inteligent, nici amuzant, și uneori mă aduce la exasperare, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
doilea. În multe privințe, el și cu mine semănăm foarte mult și, Într-un fel, noi doi ne-am potrivi mult mai bine. Doar că Dan Îmi oferă stabilitatea după care am tînjit Întotdeauna. CÎnd Îl privesc pe el, Îmi contemplu viitorul. În brațele lui, Îi văd pe copiii noștri, În zîmbetul lui zăresc ani buni de prietenie și voie bună, iar În glasul lui aud un sunet care mă liniștește. Richard e nestatornic, probabil așa cum sînt și eu și, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
gândit Imediat, însă, am deslușit, prin aerul străveziu, siluetele negre ale eucalipților, coliba de paie și chipul dăltuit în piatră a lui Alexandru, tânăr, privind spre cer. Mi-am adus aminte vorbele Anei: "În fiecare seară, ieșea din cort și contempla cerul înstelat. Apoi, își lua o cupă din care bea vinul și o sfărâma de stînci." Dincolo de coliba de paie, am găsit stânca rotundă de care pomenise Ana. Am simțit, pe loc, o duioșie ciudată în mine. O vreme, am
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
a dorit Solomon sau pe care și le-a închipuit regina din Saba, uitai de mozaicurile de aur ce îmbrăcau pereții. Cupola părea să plutească în gol, îți prindea cugetul și ți-l înălța. Am rămas acolo ore-n șir, contemplând-o. Șase sute de persoane, între care preoți, diaconi, diaconițe, subdiaconi și paznici se îngrijeau de Sfânta Sofia. Rugăciunile și psalmii puteau conta pe o sută șaizeci de cititori și douăzeci și cinci de cantori. Dar, din păcate, a fost de-ajuns să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]