33,831 matches
-
a unui singur individ asupra semnificației spiritualității in integrum, asimilate pripit și, desigur, nedrept unui "totalitarism"... Oricît unele din obiectivele de odinioară pot fi considerate că sînt și ale noastre, iluminismul ca și pașoptismul datează! Să menționăm că, în gîndirea contemporană, există o critică a iluminismului, care indică, în spectrul acestuia, o sorginte spirituală. În Dialectica iluminismului, Max Horkheimer și Theodor W. Adorno au crezut de cuviință a releva sîmburele religios al dorinței de ordonare a rațiunii: "Stăpînind natura, Dumnezeul creator
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
privească fiecare situație izolat și să alcătuiască niște "dosare de existență", care să includă zile albe și negre. De fapt, în cazul acestor scriitori, și al unor întregi generații, intră în discuție o problemă cu adevărat importantă, privitoare la "paradigma" contemporană a literaturii române, sau, dacă vreți mai exact, la "canonul" contemporan care oglindește altfel întreaga tradiție. Are dreptate Corin Braga să vorbească într-un număr din "Familia" dedicat canonului că, peste ani, cînd lucrurile se vor fi schimbat foarte mult
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
care să includă zile albe și negre. De fapt, în cazul acestor scriitori, și al unor întregi generații, intră în discuție o problemă cu adevărat importantă, privitoare la "paradigma" contemporană a literaturii române, sau, dacă vreți mai exact, la "canonul" contemporan care oglindește altfel întreaga tradiție. Are dreptate Corin Braga să vorbească într-un număr din "Familia" dedicat canonului că, peste ani, cînd lucrurile se vor fi schimbat foarte mult, bătăliile acestea dintre promoții sau generații ar putea părea derizorii. Oricum
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
militantism nu are efectul său imediat, și, în zona criticii de poezie, exemplele ar putea merge de la Marin Mincu la Al. Cistelecan. În fond, o astfel de critică, mai pragmatică și mai virilă, este în consens cu o întreagă mentalitate contemporană. Mă întreb eu însumi dacă e posibil să faci critică fără să te angajezi și într-o altă bătălie decît aceea a simplei plăceri gratuite, care-i pune alături, dincolo de mode și timp, pe Eminescu, pe Ion Barbu, pe Nichita
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
consacrat în această toamnă retrospectiva "Godard for Ever", reiterîndu-i maxima platoniciană potrivit căreia "Cinematograful nu este o reflecție a realității, ci realitatea acestei meditații". Acest film al celui ce a inițiat și anticipat mai toate inovațiile și temele în cinematografia contemporană - asemeni altor maeștri ai modernității Schönberg, Joyce, Picasso, Brecht - a avut darul, la acea oră de criză, să capteze atenția unanimă. În felul atît de personal al lui Godard, uzînd de erudiție și sarcasm, vorbind ca-ntotdeauna despre detașare și
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
în lumea metaforelor și simbolurilor în care se complac aleșii muzelor. Considerațiile unui Victor Hugo sau ale unui Alecsandri sînt interesante pentru mișcarea de idei a epocii, dar nu cuprind o evaluare realistă a forțelor aflate în concurență în perioada contemporană lor. Istoria este cîmp de preocupare pentru poeți, căci ei se cufundă în visări pe tema creșterii și descreșterii popoarelor, al scurgerii ineluctabile a timpului, în fond al destinului omenirii. Meditații mai mult sau mai puțin adînci, mai mult sau
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Romain Roland, Aragon, Eluard, Heinrich Mann, Feuchtwanger, Hemingway și atîția alții) n-au lăsat nici o urmă în memoria lui Grass ori a Nadinei Gordimer (ilustru exemplu de Nobel acordat în funcție de alte criterii decît cele literare). Antiamericanismul primar al unor scriitori contemporani seamănă foarte bine cu prosovietismul primar al generațiilor anterioare. Iuțeala cu care unii dintre ei au semnat un apel în favoarea eliberării lui Miloșevici ține de aceeași mentalitate pseudodemocratică și pseudoumanistă care-l împinge astăzi pe autorul Tobei de tinichea să
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
Romanul ne arată că există ficțiune în ceea ce luăm drept lume. Trăim în iluzii pe care le pierdem. Și simțim că ne doare. Și tot așa, nu mai punem capăt. Domnule Michel Butor, ce se mai întâmplă în literatura franceză contemporană? Și ce i se mai întâmplă, la modul general, literaturii europene? Mă simt incapabil să vorbesc despre literatura Franței de azi. Se publică mult, sute, mii de cărți. E normal să nu le pot citi pe toate. Mă interesează anumite
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
te poți apropia foarte greu de o carte de poezie. Din diverse motive: tiraje confidențiale, prețul cărților, inflația de poeți etc. Pe lîngă aceste motive mereu invocate mai există unul, subtil, dar foarte important: intoleranța acestui "gen" în literatura noastră contemporană. A fost perpetuat modelul poeziei frumos așezate într-o plachetă, modelul poetului rupt de realitate, cu capul în nori. Desigur, mulți vor ironiza această perspectivă simplistă și superficială asupra profundei noastre poezii. Se știe că poezia nu se vinde (chiar
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
halucinant de civilizat. / Nu, nu-i invidiezi, / doar că nu prea mai sînt reali" etc. Critica trebuie să-și iasă oarecum din matcă pentru a digera aceste versuri. De ce? Pentru că deși e o adunătură de locuri comune, despre alienarea omului contemporan, versurile rămîn bune. Nu prea mai sînt note stilistice care să indice acest lucru. Le poți aprecia doar dacă identifici un anume curaj al stereotipiei, doar dacă încerci să intuiești un posibil impact al versului, în condițiile în care există
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
curaj al stereotipiei, doar dacă încerci să intuiești un posibil impact al versului, în condițiile în care există o paradigmă a "outsiderului" bine configurată. Mariana Marin scrie simulînd un mare public virtual - percutanța poemelor sale este percutanța unui fenomen cultural contemporan mai amplu (reprezentat în film, în muzică etc.). Rămîne să apară și un interes pentru cititori concreți, ceva mai mulți decît cei pe care i-a cucerit poezia "pură" în ultimii ani. Mariana Marin, Mutilarea artistului la tinerețe, Editura Muzeului
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
pagini cu caracter confesiv, în fapt, mai vechi însemnări diaristice publicate în 1997 de Editura Dacia sub titlul Ora oglinzilor. Textele critice au apărut fie în periodicele Tribuna, Secolul XX și Viața Românească, fie în volume ca Însemnări critice, Scriitori contemporani, Engrame sau În cunoștință de cauză (volum care conține texte difuzate la posturile de radio "Europa Liberă", "BBC" și "Deutsche Welle". Relectura "însemnărilor" lui I. Negoițescu are farmec și textele surprind prin prospețime. Eseurile despre Heidegger și prietenia ratată dintre
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
que les hommes et le femmes de l'Est ont défendues et conservées au prix de leur liberté physique, quand il n'y allait pas de leur vie". Alexandru Paleologu - L'Occident est à l'Est, Editura Est, Colecția "Literatură contemporană 3", București, 2001, 144 p., f.p.
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
urmă trebuia să fie, în ochii scriitorului, un fel de slujitor necondiționat și devotat, făcîndu-i mereu pe plac, gîdilîndu-l în tălpi și, la nevoie, ducîndu-i oala de noapte. Mi-am amintit de tableta călinesciană urmărind reacția unui cunoscut prozator român contemporan la o cronică literară defavorabilă, pe care a publicat-o România literară. Și mi-am spus că lucrurile nu par a se fi schimbat în cei aproape șaptezeci de ani care s-au scurs de cînd Călinescu își tipărea însemnările
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
mînă. Nu voi spune că descoperirea a fost egală în valoare și importanță cu aceea realizată prin Creangă. Dar s-a demonstrat a fi o descoperire de seamă. Slavici nu este, se știe, un creator de înălțimea celor trei mari contemporani ai săi (Eminescu, Caragiale, Creangă). Dar se situează, cu siguranță, în imediata lor succesiune. În capitolul despre Junimea din lucrarea colectivă Istoria literaturii române moderne Tudor Vianu, integrîndu-l pe Slavici în paragraful "mari creatori", nota că inițiativa sa "are nevoie
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
tinerei zvelte și elegante prilejuiește pasaje de analiză profundă. Ruptura psihică este și de natură socială. Personajul feminin (pe care-l vom regăsi și în celelalte proze, deși cu alte nume) are o vîrstă încă neexploatată literar de scriitorii români contemporani: între 25 și 30 de ani. Vîrsta în sine este semnificativă. Copilăria și începutul adolescenței și le-a petrecut în alt regim politic și social. Schimbarea se manifestă aproape biologic. Amintirile din acele timpuri se întrepătrund cu deformările specifice vîrstelor
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
reacții la evenimentele reale, dar, în reprezentări amar-comice. Lumea artistică nu mai este o periferie: "cînd marea s-a retras/ în urechea internă a pămîntului/ au ieșit la iveală patru-cinci mese cu scaune/ de fier la care stăteau/ cîțiva scriitori contemporani/ și cîțiva cititori", discutînd, evident, literatură. Moartea infiltrată în viață ("alive and warm in my heart is death, only death./ it fills my cells with blood; it lends color to my/ cheeks flushed with hope", am citat dintr-unul din
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
ironia în absurd, care resping/ iubesc lumea aceasta imperfectă, dulci-amare, smulg volumului cîteva tristeți în blancurile de la capătul rîndurilor. Mariana Codruț - Blanc, Editura Vinea, Colecția OrfEu, București, 2000, 80 p., f.p. Revista, o antologie internațională de poezie și proză scurtă contemporană, pune laolaltă poeți diverși, greu de surprins într-un articol. Acest număr găzduiește însă și un interviu urmat de un grupaj de poezii de Ruxandra Cesereanu, traduse de Adam J. Sorkin. Interviul este o (lungă) confesiune-dezvăluire a atelierului de creație
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
plin de palpitul cald al amintirilor, ne ajută și fragmentele literare, în final creionîndu-se o Americă de la firul ierbii, dulce-amară, extraordinară, grozavă, teribilă, splendidă exagerare. Bineînțeles că revista mai conține și prezentări critice (chiar o privire rapidă asupra literaturii germane contemporane, realizată de Markus Bauer și amintirile convorbirilor lui Isaiah Berlin cu Boris Pasternak și cu Anna Ahmatova), fragmente literare diverse (Soljenițîn, Ecovoiu, Gabriela Melinescu) și corespondențe. Un număr incitant deci, cu zone de interes pentru multă lume, fără să se
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
întîmplat așa. Cu rare excepții, cronicile - dacă au existat - au fost asigurate de relații amicale, mai ales că majoritatea scriitorilor lucrează în presă. De altfel, cîți critici români mai fac azi cronică de întîmpinare? " Există o explicație!" - vorba unui personaj contemporan (și reprezentativ). Există enșpe explicații, dar mă tem că nici una nu ne poate consola. Din acest colț de pagină îndrăznesc să lansez un apel al cărui patetism nu este trucat: - scriitorilor menționați și tuturor celorlalți - dacă mai aveți ceva de
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
mei academicieni, de critici care mi se pare că nu au o viziune realistă asupra lumii, a societății în care trăim și care se refugiază într-un soi de stîngism foarte artificial, într-un turn de fildeș al epocii noastre contemporane ce nu are nimic de-a face cu stările de fapt, nici din America, nici din alte părți ale lumii." Rîndurile despre "cărțile iritante" îmi amintesc de o aceeași mare problemă în cultură română. Mai toată lumea înalt intelectuală se plînge
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
dl C.S. scrie că Iancu Văcărescu, V. Alecsandri, Gellu Naum, Geo Dumitrescu sau A. E. Baconsky sînt "absenți" din programă, cade fără grație în aceeași ignoranță ca și coordonatorul manualului de la Corint, convins acesta că programa e "neîndurătoare" cu scriitorii contemporani. "O situație care trebuie să ne dea, cred, de gîndit", adaugă el. Altceva trebuie să ne dea de gîndit, cred eu, și anume această superficialitate arogantă cu care ne pronunțăm asupra unor lucruri despre care am auzit, cum se spune
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
care pare convins că mă scruta până în adâncul neplăcutei mele ființe: nu-i plăcea factura mea interioară, unde distingea "ceva frivol și vulgar": "Un mascul încrezut." ...Allez, cel ce a putut da o atât de dezolantă răsfrângere în simțirea unui contemporan nu are altceva de făcut decât să-și examineze, calm, "portretul". Cum aș putea discuta verosimilitatea celor scrise în singurătate de un altul, decedat? Și la ce rost? Detașându-mă de cioburile imaginii mele în marea carte a lui Victor
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
regimul dictaturii, autoarea se situează pe sine în mijlocul lor, în calitate de centru moral înregistrator. Oricât de frecvente, secvențele de critică socială dobândesc astfel, un caracter centripet, iar jurnalul își păstrează natura de derivație a unui eu liric." (Gh. Grigurcu, Poezia română contemporană, I, p. 55, Editura revistei "Convorbiri literare"). Am întrerupt aceste dangăte de clopot ale dezolării pe un cuvânt important: "slăbiciuni"... Victor Felea nu trece cu vederea nici propriile-i compromisuri sub vremi; pe 12 februarie 1977, el notează: " Spre rușinea
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
și cercetare. Scena are în fiecare lună un top cu cel mai bun spectacol, iar la sfîrșitul fiecărei stagiuni, conform tradiției de acum, un top complex al celor mai bune producții analizate la fiecare palier: regie, actor, actriță, autor dramatic contemporan - român sau străin - scenografie, rol secundar ș.a.m.d. În ultimul număr, 8, apare, în premieră, un top al criticilor rezultat din perspectiva a șaizeci și cinci de artiști. De asemenea, Scena organizează frecvent mese rotunde cu teme și probleme actuale, presante
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]