73,689 matches
-
des Artistes Français, cît și la Craiova, în cadrul Societății artistice "Theodor Aman". În mod semnificativ pentru natura personalității sale și pentru temperamentul său artistic, el se comportă cu acest prilej comme il faut; adică detașat, cu o exactă intuiție a contextului, puțin oportunist și chiar nițel schizoid. Dublul său debut este, cu alte cuvinte, un debut duplicitar. Fiecăreia dintre cele două categorii de privitori el îi oferă nu atît consecința unor meditații personale sau a unui travaliu de atelier care să
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
uneori cu o concizie dureroasă, frustrantă pentru cititor, cîteva dintre cele mai importante și mai interesante evenimente sau momente ale ultimelor decenii. Însă înregistrează și o dramă identitară (ce jurnal nu o face?), care la Kazin s-a consumat în contextul identității sale evreiști. Fiu de emigranți polonezi, Kazin era un bărbat foarte tînăr în preajma celui de-al doilea război mondial, cînd antisemitismul european și mai puțin distinctele sale ecouri americane începeau să se facă auzite. Cînd ziarul New York Times publică
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
Internet - "cel mai bengos site pe care l-atzi văzut"; "proiectul CALATORUL este mai bengos"; "Discuții în general despre jocuri. Care vi se pare mai bengos, care e nashpa de tot și merită aruncat" (am păstrat parțial ortografia originalelor); în unele contexte nici nu se mai poate substitui cu drăcos: "Du-te, măi pecingine, la magazinele alea bengoase și nu mai veni aci să strici vadu'!" (arhiva Cotidianul 2001 - reportaj). Constatăm, în orice caz, o asociere frecventă a adjectivului cu substantivul mașina
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
simbol al virilității" (Evenimentul zilei = EZ 2486, 2000, 1); "Accesul ambulanțelor este împiedicat de mașinile "bengoase" ale "șmecherilor" de pe litoral" (EZ 2482, 2000, 2).; "organele de cercetare au văzut trei mașini "bengoase" care staționau" (Curierul Național 2978, 2000). În ultimul context apare și superlativul familiar la modă - alt mijloc actual de a indica valoarea automobilului: "El și-a întins antenele și a aflat că în localitate au apărut niște "mașini de mașini"". Bengos e un exemplu pentru tendința lingvistică, de mult
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
al Floricăi Dimitrescu înregistrează sintagma muzică supărată, din argoul tinerilor, ilustrând-o cu un enunț oral și cu un citat din revista 22, din 1994; referirea la o "muzică dură" poate sugera o explicație a evoluției semantice, plasabilă totuși în contextul mai larg al negativului expresiv (grozav, teribil, "groaznic de bun"), ca și în cel al valorilor adolescentine (modelul "tînărului rebel"). În orice caz, sînt supărate și mașinile (altă sugestie a evoluției semantice, oarecum personificatoare, privește faptul că o mașină bună
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
Cu toate acestea, ceea ce i se întîmplă pînă la urmă depășește și temerile și așteptările ei, pentru că războiul/genocidul - o spune repetat scriitoarea - nu este o experiență compatibilă cu alte experiențe umane, și deci nu poate fi explicată într-un context rațional. Încercînd să rămînă lucidă, S. nu face decît să amplifice absurdul și grotescul tragediei ei și a celorlalte femei. Războiul este o sumă de tragedii individuale, spune Drakulic la un moment dat, amintind astfel de Calvarul lui Tolstoi. Iar
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
termen familiar, cu sens negativ, dar lipsit de conotațiile agravante ale lui deșuchiat. Sensul său figurat (în DEX 1996: "indecent, necuviincios", "cu reputație proastă, compromis", "exagerat") rămîne de altfel destul de general ca să permită și alte asocieri. Cuvîntul apare astfel în contexte mai larg morale, juridice, politice, estetice: în titlul cărții Martei Petreu despre Cioran - Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
situația. În această lucrare există nenumărate observații demne de interes în legătură cu un scriitor sau altul, dar lipsește o concepție despre literatura română în secolul douăzeci. Ce individualizează această epocă literară, convențional delimitată, în raport cu epocile anterioare? Cum se situează ea în contextul literaturilor europene? Ce scriitori au dat tonul în literatura română de după 1900? Ce s-a preluat din străinătate? Ce s-a creat prin forțe proprii? Cum a fost marcată literatura română de comunism? La aceste întrebări și la numeroase altele
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
în publicistică. Cît de benefică a fost această ieșire în lume? După lectura culegerii de articole Aromanul trandafirului, verdictul nu este ușor de dat. Ca și în cazul lui Gheorghe Iova, este foarte greu de înțeles constanța stilului indiferent de context. Acest gen de experimentaliști (cu o soartă crudă înainte de '90) sînt urmăriți de un blestem: deși condiția experimentului este prin excelență mobilitatea, capacitatea de a modifica discursul în fel și chip, autorii în cauză au rămas fideli unui anumit tip
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
singurul. Exemplele pot continua susținute cam de aceleași argumente. Fără doar și poate Monica Davidescu se remarcă în Helen Jones și datorită calităților sale evidente, cultivate cu rigoare și puse în valoare de regizor, dar, deloc de neglijat, și datorită contextului. Spectacolul este construit cu acest personaj în centru. Monica Davidescu îl susține bine mai ales în partea a doua cînd și tensiunile, ratările succesive se îndesesc, alimentînd disperarea, erorile, crima. Cuplul cu Liviu Lucaci (Richard Roe) funcționează perfect în scena
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
de Ministerul Culturii - mai nou și al Cultelor -, prin Oficiul Național de Expoziții. Că această expoziție este una circumstanțială și conformistă, fără o pregătire prea insistentă și fără o cercetare prea elaborată, se poate observa din prima clipă. Plasată în contextul interesului contemporan pentru formele simbolico-artistice religioase, producția de icoane are, în sine, dar și în ambientul expozițional propriu-zis, un statut destul de bizar. Ea este pe jumătate un act gratuit și laicizat, un stereotip iconografic și atît, asimilat mai degrabă creației
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
de creatori anonimi care acceptă ca pe o fatalitate a lumii de astăzi căderea în particular și degradarea prin identitate, figurează și cîțiva autori consacrați de pictură naivă și profană, cum ar fi Pavelescu de pildă, spune destul de mult despre contextul estetico-moralo-spiritual în care mai funcționează acum acest străvechi și misterios amestec dintre meșteșug, penitență și devoțiune. De altfel, expoziția nici nu este în mod strict una de icoane, ci o demonstrație mai largă de vigilență festivă închinată iconografiei și obiceiurilor
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
o analiză a variațiunilor, maturizării, influențelor și originalității, ezitărilor, reușitelor și eșecurilor care definesc o vastă operă dramatică și poetică deopotrivă. În intenție, efortul lui Kermode e extrem de ambițios; în rezultat, e extrem de interesant, poate inegal, dar categoric important în contextul studiilor shakespearene. Cu analiza sa, Kermode merge cu bună știință împotriva curentului: dacă în momentul de față Shakespeare e pentru unii domeniu interzis tocmai pentru că e idolatrizat, iar pentru alții de asemenea interzis pentru că reprezintă valoarea în sensul incorect politic
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
criticul britanic, dramaturgul e fundamentalmente tangibil. Adică viu, receptiv la reproș și admirație în egală măsură. Lui Kermode, unele expresii, monologuri, replici îi displac teribil; altele îl încîntă. Și pe unele și pe celelalte le discută, le reașază într-un context istoric, le problematizează cu instrumentele unei retorici istorice mai degrabă decît ale unei stilistici contemporane, în nădejdea că în final vom avea o înțelegere mai nuanțată a operei celui care pentru mulți, mulți critici, fie că o recunosc sau nu
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
de Paște" - EZ 1450, 1997, 2); cît și la cea în -i ("acum, înainte de Paști" - România liberă = RL 2147, 1997, 9). În ultimul timp destule exemple indică preferința vorbirii curente pentru forma de singular masculină (sau neutră) cu terminația -e. Contextele care o indică în mod neechivoc sînt cele în care substantivul e însoțit de articolul nehotărît, de un adjectiv sau de articolul hotărît în genitiv: "(un) Paște fericit", "Sărbătorile Paștelui". Cred că dificultatea de a stabili care e forma corectă
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
sfârșitul anului trecut de editura clujeană Biblioteca Apostrof, reprezintă încununarea firească a unui efort de peste un deceniu, menit să valorifice și să facă accesibile cititorilor români aspecte inedite ale vieții și operei rășinăreanului clasicizat în Paris. Trebuie amintit, în acest context, excepționalul volum 12 scrisori de pe culmile disperării, apărut în 1995, la aceeași editură și relevând un "Cioran înainte de Cioran", care spulberă definitiv iluzia unora de a-l disocia irevocabil pe trăitorul în România de auto-exilatul parizian. Oferta interpretativă constă într-
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
anume mitul Căderii, căci aceasta din urmă orientează lectura într-o direcție strict teologică. Or, cum bine se știe, pentru Cioran, Dumnezeu este doar un partener al propriei singurătăți, scriitura sa ilustrând ceea ce noi am numit monolog confesiv-reflexiv, exemplar în contextul nihilismului antropocentric al modernității. "Ruptura" ca "metaforă obsedantă" a eu-lui său biografic, dar și al celui artistic, este conformă, apoi, unui alt fenomen psiho-spiritual universal, acela al "urii de sine". Demonstrându-și înrudirea profundă cu moralismul clasic, Cioran reiterează, astfel
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
se rezumă - așa cum s-a crezut până nu demult, și cum unii mai cred și acum - la grupuri folclorice sau la prestația vreunui rapsod brunet. Artiștii români (dirijori, instrumentiști, cântăreți) sunt prezenți, fără îndoială mai mult decât în trecut, în contextul muzical internațional, dar nu printr-o politică de stat, ci prin inițiative particulare; este bine așa, chiar dacă ar fi utile și unele proiecte ample, bine articulate. Din păcate, această circulație nu se face, în cea mai mare parte, pe căile
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
în 1972, pentru care e certă influența teoretizărilor lui Noica. În noua ediție e menționat și o greșeală care s-a extins între timp foarte mult - și care rămîne, mi se pare, foarte supărătoare: ca și folosit în loc de ca, în contexte în care are sensul "în calitate de" ("a intervenit ca și lider", p. 66); fenomenul are, cum observă autoarea, răspîndire dialectală, fiind frecvent în Banat și Transilvania. Și constatarea extinderii prepoziției pe (p. 64) e o noutate: tendința provine din limba vorbită
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
psihiatrii etc.) care, dintre acestea a reprezentat pentru el "o Muttersprache mai profundă pe verticală decît celelalte două". Frustrarea lui Steiner a fost de natură identitară. El s-a întrebat dacă nu cumva "indivizii multilinguali sau copiii crescuți simultan în contextul prea multor limbi (există oare un număr critic?) sînt predispuși la schizofrenie și tulburări de personalitate". Se remarcă lesne că tema speculației lui Judt cu privire la culturile multiple, precum aceea a Europei Centrale dintre 1818 și 1918, și tema lui Steiner
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
el a stîrnit-o din partea acestora în perspectiva unei solide culturi a reflexului condiționat. Dar, pentru că povestea este scurtă, banală și hilară, ea poate fi rememorată în cîteva cuvinte. Totul s-a întîmplat la Galeria Eforie, în cadrul Atelierului 35 și în contextul unei expoziții pe care tînărul pictor timișorean Bus (aici trebuie spus că participanții și-au semnat lucrările folosin- du-și doar prenumele) a realizat-o învitîndu-și prieteni artiști din Timișoara și din București. Ce a expus fiecare în parte este
Victimele tricolorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16262_a_17587]
-
să fie parțial un documentar și parțial un comentar al unor ani turbați și hrănitori deopotrivă, ani furați și ani dăruiți, din 1948 și până azi. Nădăjduiesc să "expun" o oglindă non-narcisistă, dar forțamente reflectând evenimente personale, chiar dacă într-un context general, într-o istorie pe care mi-o asum și de care mă delimitez periodic. Sunt un martor, încă foarte viu și cu memoria intactă. În ce an ați scris profeticele versuri: Chiar de voi fi îngropată/ într-o străină
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
Roman nu constituie însă doar o culegere de exerciții pentru memoria colectivă (oportune de altfel, căci distorsiunile și dezinformarea se bazează frecvent pe uitare). Ele instituie un tip de discurs care privilegiază coerența și o bună situare a datelor în context. Poți să nu fii, desigur, de acord cu cronicarul în calitate de co-observator și interpret al evenimentelor (în multe privințe personal nu sunt); dar să-ți conștientizezi, totodată, propria poziție. Toma Roman îmi pare un autor echilibrat și disponibil pentru o dezbatere
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
toate aceste capcane, în primul rînd pentru că a subordonat discursul normativ și prescriptiv celui de veritabilă analiză științifică, presupunînd spirit critic și înclinare spre dubiu. În locul unei simple serii de recomandări și negații, cartea oferă o analiză a greșelii în contextul ei de producere, examinînd nuanțele de sens și factorii de uz care o pot explica; discursul lingvistic dovedește deprinderea intelectuală de a oferi cît mai multe posibile interpretări ale unui fenomen, de a urmări tendințele în gradualitatea lor. De altfel
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
zilele cînd la noi erau alegeri, ziaristul a descoperit degringolada pe care noi ne-o amintim prea bine. Dar ceea e poate mai puțin limpede pentru noi, cei din interior, este felul în care acea degringoladă se înscrie într-un context mai larg, atît geografic și sincronic-Balcanii sfîrșitului de secol 20 - cît și istoric-diacronic - evoluția societății românești de după al doilea război mondial încoace. De la bun început trebuie să ne atragă atenția simplul fapt că România e plasată, de Kaplan, în confreria
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]