2,327 matches
-
crescute, nivele crescute, risc crescut/scăzut (idem: 9, 10, 11, 15) capacitate de efort fizic mai redusă [cuantificator gradat] (M. Halmaghi, Psihologie: 8) multipli factori de risc (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 14). 2.5. Modificatori calificativi recategorizați (cu semnificație contextuală cantitativă) Structurile cu adjective calificative, care, antepuse grupului nominal, își modifică statutul categorial, devenind cuantificatori (de o bună bucată de vreme ["îndelungată"]) sau care, contextual, în postpunere, dezvoltă o semnificație cantitativă (A câștigat bani frumoși ["mulți"]), caracterizează vorbirea familiară (Stan
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de risc (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 14). 2.5. Modificatori calificativi recategorizați (cu semnificație contextuală cantitativă) Structurile cu adjective calificative, care, antepuse grupului nominal, își modifică statutul categorial, devenind cuantificatori (de o bună bucată de vreme ["îndelungată"]) sau care, contextual, în postpunere, dezvoltă o semnificație cantitativă (A câștigat bani frumoși ["mulți"]), caracterizează vorbirea familiară (Stan 2007: 199-200). Adjectivul bogat, utilizat cu sens cantitativ în limba veche (ib.), încă apare cu această valoare în limbajul medical: alimente bogate în grăsimi ["care
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de funcții specifice ["unele/câteva funcții"] (idem: 45) propulsarea socială pentru acei indivizi cărora le sunt refuzate o serie de cariere sociale râvnite ["anumite cariere"] (ib.). Tiparul sintactic este productiv, fiind extins la unele construcții cu substantive care actualizează doar contextual o valoare cantitativă, semnificația fiind, uneori, numai implicită: o succesiune de ["(implicit) mai multe"] căderi dramatice și ridicări încăpățânate (A. Pleșu, Despre îngeri: 134 și în CLRA) Putem rezolva această problemă, ca să fie toate bune, dar cu un supliment [semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
sistematic (M. Halmaghi, Psihologie: 6) [preferabil o caracteristică importantă, dat fiind că nu se face referire la alte caracteristici ale psihogenezei]. Fenomenul se manifestă în limbajele culte. 2.8. Cuantificarea redundantă Cumulul cuantificatorilor și/sau al altor elemente cu valoare (contextuală) cantitativă, în structuri redundante, este un fenomen frecvent, caracteristic limbii vorbite. Tendința spre subliniere a valorii cantitative afectează, într-o măsură mai mică, și registrul cult: saci a câte 80 de kilograme fiecare [corect saci a 80 de kilograme, saci
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
vreo, în jur de, (mai rar) așa (antepus sau postpus grupului cuantificat), preț de ["circa"], mai bine de ["mai mult de", adverbul de mod bine fiind recategorizat, în context, și exprimând o valoare cantitativă]; construcțiile cu numerale care exprimă valori contextuale nedefinite etc.: trei sute și ceva [de brini] (IV: 335) mai bine de două săptămâni (ib.). Scrieți trei rânduri pe o hârtie! ["vreo trei, câteva, puține"] (idem: 342) vreo două luni, acum vreo lună Costă în jur de 10 lei. Aștepți
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cuantificator antepus se atașează direct grupului adjectival, fără prepoziție: relații ierarhice unanim acceptate (A. Țiglea, Sociologie: 49) [puncte] egal depărtate (A. Popescu, Matematică - Geometria: 54) parțial corectă etc. Unele sunt adverbe de mod, ca semnificație de bază8, și actualizează numai contextual o valoare cantitativă: Se folosesc de asemenea în asociere cu statina, în caz de valori sever crescute ale colesterolului (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 29). 5. CONCLUZII 5.1. Analiza materialului de limbă pune în evidență varietatea sintactico-semantică a grupurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
substantive cu sens cantitativ (2.4-2.6) și grupurile adjectivale sau adverbiale cuantificate prin adverbe antepuse (legate cu sau fără prepoziție (4.3, 4.4). În tiparele de acest tip sunt, uneori, atrași termeni cu semnificație intrinsecă noncantitativă, dar utilizați contextual cu sens cantitativ. De asemenea, crește inventarul compuselor tematice asemănătoare semantic (uneori și formal) grupurilor nominale cuantificate (3). Anumite construcții, foarte frecvente, tind să devină clișee (2.6.1, 2.7.2). 5.4. Un fenomen contemporan, anterior perioadei strict
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
1-2.2.2, 2.3.1.2). Cuantificatorii pronominali cu formă de genitiv-dativ (fiecărui, oricărui, tuturor etc.) par a fi utilizați mai frecvent în registrul cult decât în celelalte varietăți ale limbii (2.2.5). 5.7. Unii cuantificatori exprimă, contextual, valori speciale, atipice: numeralul distributiv este uneori utilizat cu valoare nedefinită (2.1.3); adjectivul fiecare (având semnificație intrinsecă distributivă, de individualitate) poate apărea în enunțuri generice (2.2.3), adjectivul oarecare poate exprima, în postpunere, o valoare nedefinită (2
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
adjectivul fiecare (având semnificație intrinsecă distributivă, de individualitate) poate apărea în enunțuri generice (2.2.3), adjectivul oarecare poate exprima, în postpunere, o valoare nedefinită (2.2.4). În prezența articolului hotărât sau în absența articulării, grupul nominal poate primi, contextual, o interpretare distributivă (2.3.1.1.f). 5.8. Unele structuri populare și familiare se extind în limbajul presei și în alte varietăți ale limbii (2.10). Există, de asemenea, o influență a limbajelor specializate asupra presei și, în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Abel în transpunere contemporană: protagoniști sunt doi tineri, frați gemeni, actori ai unei drame cu deznodământ funest. Nuvela poate fi considerată, la limită, eboșa unui roman ultraconcentrat. Și aici tonul este la prima vedere neutru, impersonal, însă întrețesut cu nuanțe contextuale (identificare, compasiune, distanțare), ironia coexistând cu gravitatea în pasaje de parodiere discretă a limbajului cronicii mondene, a limbajului prozei despre „obsedantul deceniu” ș.a.m.d. Ca romancier, Ț. se întoarce în Anotimpuri de trecere (1998) la convenția reprezentării, dar cu
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
asociată cu Înțelegerea procesului de reformă ca fiind corespunzător adoptării unor reglementări, drept răspuns la recomandările Uniunii Europene sau ale altor organizații internaționale, susținătoare ale unui anumit tip de reformă, și mai puțin a unor alegeri ideologice referitoare la modalitățile contextuale de creștere a capacității administrative (Goetz, 2001). Unei astfel de alegeri, exprimată direct printr-un obiectiv politic de reformare, Îi corespunde un proces de modernizare ce are ca obiectiv trecerea de la o administrație aflată la toate nivelurile sub control de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prin rețelele locale de ONG-uri sau alți actori implicați, spre agenții guvernamentale etc.), diferențele naționale/locale În ceea ce privește instrumentele politicilor având ca variabilă nivelul intervenției statului: voluntare (intervenția scăzută), mixte (intervenția medie) sau obligatorii (intervenția ridicată). Datorită tuturor acestor factori contextuali, politicile implementate la nivelul țărilor ONU relevă rezultate diferite, ceea ce face ca formularea În continuare a unor noi obiective strategice să se confrunte cu cel puțin două situații: fie politica nu creează feedback instituțional, În sensul că nu reușește să
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
narațiune și viață etică. La acest nivel tradițiile „personaliste” se intersectează cu direcțiile de studiu ale psihologiei persoanei. 2.11. Psihologia persoanei și doctrina sinelui (selfă În ultimii ani, cercetările din domeniul psihologiei persoanei, pe lângă preocuparea față de trăsături, de condițiile contextuale de manifestare și cea față de perspectiva narativă, acordă o importanță crescândă analizei și studierii sinelui (selfă. Contextul interesului pentru self Această preocupare se corelează cu dezvoltarea cognitivismului în cadrul căruia e dezbătută problema minte-corp (mind-body problemă, care interesează și neuroștiințele, și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la un nivel inferior. Un exemplu ar ar putea fi situația în care copilul își suge degetul sau plânge atunci când cade. Ca adolescent sau adult poate să recapete - în condiții de stres - aceste atitudini (Mounoud, 1990; Le Doux, 1990Ă. Modelul contextual sau pragmatic. James (1975Ă relevă faptul că strategiile cunoașterii se modifică mereu în funcție de context. Acumulările care definesc personogeneza reprezintă o colecție de evenimente care nu sunt, în mod necesar, legate între ele, nu au legătură unele cu altele și nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Studiile asupraatașamentului, privit ca factor prosocial și relațional major, arată că nu există o relație directă a nivelului acestuia de la vârsta de 1 an cu cel de la 18 ani. Merită aici inserată trimiterea la procesele memoriei, care au un caracter contextual, legat de nevoile și motivațiile prezentului. Astfel evenimentele de viață din trecut sunt reconstruite pornind de la reperele dominante ale cotidianului. Cu alte cuvinte, convingerile noastre actuale le influențează pe cele asupra trecutului care, la rândul lor, dau sens prezentului trăit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Gradul de internaționalizare 179 Relațiile dintre firma-mamă și filialele sale 181 Înființarea filialei și compoziția capitalului social 181 Interdependența rețelei internaționale 184 Caracteristici ale filialelor 185 Țara de implantare 185 Mărimea filialei 186 Rezultatele 187 Vârsta filialei 187 Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelor 187 3.9.9.6.2. Factorii externi 188 Situația economică și socială 188 Concurența 190 Tehnologia transmiterii informațiilor 191 Acțiunea guvernamentală 192 3.9.9.7. Analiza portofoliului internațional 193 3.9.9.8. Opțiuni
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fiecărei filiale. Astfel, după cum notează Garnier (1982, p. 893), gradul efectiv de autonomie acordat unei filiale reflectă atât poziția generală fixată de către firma-mamă pentru toate filialele sale În străinătate, cât și situația proprie a acelei filiale. În aceste condiții, factorii contextuali pot fi clasificați În categorii ce pot fi examinate separat: caracteristicile firmei-mamă sau ale sistemului Întreprinderii multinaționale În ansamblul ei (ramura de activitate, naționalitatea, dimensiunea, gradul de internaționalizare, strategia Întreprinderii) ori caracteristicile filialei considerate (țara În care este implantată, talia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
veritabilă, deoarece responsabilul este perfect de acord cu firma-mamă, În cazul unor conflicte de obiective sau a unor presiuni divergente deciziile sale fiind favorabile acesteia din urmă și nu țării-gazdă. Mărimea Întreprinderiitc "Mărimea Întreprinderii" Unul dintre cei mai analizați factori contextuali este talia Întreprinderii. Datorită numărului mare de studii efectuate pe acest subiect, rezultatele nu concordă aproape deloc. De exemplu, Brandt și Hulbert n-au observat nici o relație semnificativă Între dimensiunile firmei-mamă și influența sediului În domeniul comercializării. La fel, Cray
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unităților constitutive ale unei Întreprinderi multinaționale (care se măsoară, cel mai adesea, prin fluxurile de bunuri și servicii din interiorul grupului) are o influență deosebită asupra structurii procesului decizional. Atunci când se măsoară gradul de interdependență al rețelei internaționale ca factor contextual determinant al gradului de autonomie, apare ca utilă, așa cum sugerează Kenter (1985, p. 113), măsurarea gradului general de autonomie pe care firma-mamă Îl consideră ideal pentru filialele sale În străinătate. Acesta pare a fi cel mai bun mijloc de a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
apare ca utilă, așa cum sugerează Kenter (1985, p. 113), măsurarea gradului general de autonomie pe care firma-mamă Îl consideră ideal pentru filialele sale În străinătate. Acesta pare a fi cel mai bun mijloc de a analiza raportul Între un factor contextual specific firmei-mamă și interpretarea teoretică a autonomiei, de vreme ce este evident că poate exista o diferență Între nivelul ideal de acordare a puterii decizionale și nivelul de autonomie acordat efectiv. În studiul lui Kenter, interdependența unităților Întreprinderilor multinaționale constituie unul dintre
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pe care firmele germane sunt dispuse să le acorde filialelor lor implantate În diferite țări, cum ar fi Franța, India sau SUA. Mărimea filialeitc "Mărimea filialei" Precum În cazul caracteristicilor firmei În ansamblul ei, unul dintre cei mai analizați factori contextuali este dimensiunea filialei În străinătate. O dată În plus, rezultatele nu sunt omogene. Din unsprezece studii efectuate, șapte n-au permis verificarea ipotezei lui Alsegg (1971, p. 56) privind importanța mărimii filialei asupra gradului de autonomie. Celelalte patru studii au dat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o supraveghere mai strictă În momentul demarării activității filialei sau mai târziu, când piețele filialei au tendința de a stagna sau de a se contracta, Între cele două stadii extreme filiala bucurându-se de o mai mare autonomie. Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelortc "Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelor" A priori, o filială În străinătate poate fi puțin autonomă dacă aparține unui mare grup internațional implantat În numeroase țări, dacă fabrică produse standardizate, dacă activitățile diferitelor subunități ale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
activității filialei sau mai târziu, când piețele filialei au tendința de a stagna sau de a se contracta, Între cele două stadii extreme filiala bucurându-se de o mai mare autonomie. Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelortc "Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelor" A priori, o filială În străinătate poate fi puțin autonomă dacă aparține unui mare grup internațional implantat În numeroase țări, dacă fabrică produse standardizate, dacă activitățile diferitelor subunități ale multinaționalei sunt foarte integrate, Între ele existând
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
lor sunt prezentate În tabelul 24. Este important de subliniat că același factor poate avea asupra autonomiei filialei atât un efect pozitiv, cât și unul negativ. Nimic nu dă posibilitatea de a susține că există o legătură strânsă Între variabilele contextuale și autonomie. Cea mai mare parte a variabilelor lasă la latitudinea responsabililor de Întreprindere tipul de relație ce trebuie stabilită cu filiala În străinătate - cu alte cuvinte, strategia aleasă joacă un rol important. Tabelul 24 - Factorii care influențează centralizarea și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
The Surprising Case for Low Market Share”, Harvard Business Review, noiembrie-decembrie 1982, p. 106. Young, S., Hood, N., Hamill, J., Decision Making in Foreign Owned Multinational Subsidiaries in the United Kindom, document de lucru nr. 35, OIT, 1985. Youssef, S.M., „Contextual factors influencing control strategy of multinational corporations”, Academy of Management Journal, 18 (1), 1975, pp. 136-143. Zaiț, D. (coord.), Management intercultural, Editura Economică, București, 2002. Zeira, Y., Shenkar, O., Personnel Decision-Making in Wholly-Owned Foreign Subsidiaries and in International Joint Ventures
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]