2,265 matches
-
cu zi. Pentru a plasa discuția Într-o perspectivă teoretică și istorică deschisă, trebuie evaluat În primul rând rolul pe care modurile particulare de conceptualizare a sistemului internațional, ca, de pildă, cele dezvoltate În jurul principiului suveranității, le-au avut În conturarea atât a studiului, cât și a practicii relațiilor internaționale. La Începutul epocii moderne, principiul suveranității, afirmat În Tratatul de la Westphalia (1648), cuprinde o viziune particulară a vieții politice, distingând Între sfera internă și cea externă a unui stat2. Sfera internă
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
reflectată a lui Cohen în ceea ce privește caracterizarea filosofiei politice. De altfel, cele două afirmații care par să contrazică această opinie au fost făcute de Cohen în cadrul unei argumentări al cărei obiectiv fundamental nu era atât acela de a conduce către o conturare completă a specificului filosofiei politice, cât acela de a infirma ideea că singurul ei obiectiv este obiectivul de a ghida și de a oferi recomandări pentru practica politică sau/și ideea că toate întrebările ei sunt întrebări practice. Invocarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în decursul evoluției sale de milioane, zeci de milioane sau sute de milioane de ani. Asemenea seturi bazale de informații ereditare pentru răspunsul imun conferă speciei capacitatea ereditară de a da un răspuns imun la orice element non-self, materializată prin conturarea unei norme de reacție imunitară. Natura răspunsului imun dat într-un anumit moment al vieții individului, este determinată de natura antigenului invadator în acel moment și presupune ca din spectrul normei de reacție imunitară să fie selectate acele elemente care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sociale. Modificările produse au determinat efecte variabile asupra spiritului comunitar, fie slabindu-l, în satele marcate de conflicte pe teme de restituire a proprietății, conflicte politice sau de altă natură, fie au întărit acest spirit comunitar și au contribuit la conturarea unor comunități locale unite, puternice. Capitolul patru explorează fenomenul comunitar, luând în considerare diverse criterii, printre care și cel economic și încercând să răspundă la întrebarea legată de variabilele ce influențează forța unei comunități. Din punct de vedere al identității
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
locuiește în Banat Sursa datelor: Sandu, 2003. Notă: Tabelul prezintă sintetic rezultatele unui model de regresie multiplă în care variabila dependentă este satisfacția față de democrația din România (scală de cinci trepte) iar predictorii sunt variabilele menționate în tabel. Interesantă pentru conturarea imaginii pe care românii o au despre democrație este și o cercetare realizată cu instrumentele psihologiei sociale în Banat, vizând reprezentările sociale ale tinerilor asupra democrației. Rezultatele arată că în mentalul colectiv al românilor din vestul țării, democrația înseamnă libertate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
științele sociale a fost inegală, studiile pe tema comunității rămânând în mare măsură la nivel descriptiv și eșuând în a oferi un set de generalizări de care sociologia să se poată folosi, spre deosebire de studiile dedicate capitalului social, care au permis conturarea unui cadru teoretic consistent al acestui concept. Totuși, studiile pe tema comunității au rămas în mare măsură la nivel descriptiv și au eșuat în a oferi un set de generalizări de care sociologia să se poată folosi. Din acest motiv
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în imagini nostalgice ale trecutului (Sztompka, 2000) Invoc aici conceptul de traumă colectivă datorită eficacității lui în explicarea vidului de identitate pe care l-a experimentat populația din ruralul românesc după 1989 și dificultăților pe care le-a întâmpinat în conturarea altei identități. Prin deposedarea țăranilor de pământ, comunismul a deteriorat însăși baza de construire a identității individuale și colective, pentru că alături de limbă, tradiții și obiceiuri, istorie, conștiință de grup, relația fiecărui țăran cu pământul era un element fundamental pentru formarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este după caz necesar, iar clinicianul va trebui să colaboreze cu pediatrul și neurologul pacientului. Explorările psihologice se referă la: * diferite teste psihologice, * la achizițiile școlare, * la bilanțul principalelor funcții instrumentale (bilanț de limbaj, bilanț psihomotor) (Marcelli, 2003)76. Pentru, conturarea unui psihodiagnostic complet se utilizează corelat testele de dezvoltare(abilități sau achiziții educaționale), instrumentele de măsurare tip screening, testele de inteligență și performanță și testele proiective. Testele de măsurare de tip screening Identifică acei copii cu risc de dezvoltare psiho-comportamentală
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de Citire și Cântări "Sentinela" ce organiza conferințe, cabinete de lectură, biblioteci, spectacole prin care se urmărea progresul cultural al zonei, dar și susținerea materială a tinerilor școlari români dorneni prin colecte bănești 69. Câteva apariții publicistice au contribuit la conturarea peisajului cultural provincial: Arcașul, Gazeta ilustrată din Vatra Dornei, Monitorul Comunal, Cuvântul Țărănimii, Suflet Românesc, Vocea Dornelor, Revue der Woche - majoritatea tipărite sub auspiciile primarului Petre Forfotă, unul dintre oamenii căruia i se datorează emanciparea culturală a zonei în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
iar buletinele publicate periodic mențineau deschise dezbaterile pe tema reorganizării învățământului secundar în conformitate cu normele internaționale, dar ținând cont, în același timp, de dificultățile aferente contextului intern. Petre P. Negulescu, ministru al Instrucțiunii Publice în perioada 1920-1921 și 1926-1927, pornește în conturarea viziunilor sale reformiste de la o premisă comună cu dr. Angelescu: cultura dobândită în familie, școală și societate întreține conștiința națională. Continuitatea culturii este asigurată însă de învățământ. Iar pentru un popor ce și-a realizat cu întârziere unitatea și care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
diversității elementelor culturale, a Încercat să continue dezvoltarea unui stil românesc, al cărui apogeu de dezvoltare a fost atins abia În vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu. Rădăcinile românești ale stilului brancovenesc sunt cu aproape o jumatate de secol mai vechi. Conturarea definitivă a stilului, prin asimilarea unor elemente occidentale, se face În timpul lui Brâncoveanu, ca evoluție firească a viziunii arhitecturale. Apariția unui stil unitar, atât laic cât și ecleziasctic era În acel moment o necesitate, pe care Brâncoveanu a facilitat-o
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
toate spațiile din viața copilului contribuie la realizarea identității lui spațiale. Dintre acestea, spațiile locuinței În general și, mai târziu, ale școlii au un rol primordial. Pe măsură ce copilul interacționează cu spațiul, acesta va avea o influență directă sau indirectă În conturarea personalității sale. Pablo Picasso spunea: „Fiecare copil este un artist. Problema este dacă și cum să rămână acest copil artist atunci când crește.― Nu neapărat așa gândesc sau vorbesc adulții despre copii; ei Încearcă, de obicei, să le impună perspectiva lor
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
de Ocupație, fără însă a-i condamna atitu dinea, îl auzim propunîndu-i lui Claudel un fotoliu la Academie, ba chiar cu o unanimitate care să-l scutească de o scrisoare de candidatură, și multe alte amănunte picante, toate semnificative în conturarea unei lumi apuse, în care spiritele cele mai ascuțite și-au încrucișat penele nu doar între ele, ci și cu Istoria. Ce fascinează, între altele, în corespondența lui Mauriac este evidența geniului acestui strălucit tehnician al literelor franceze, care pare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a fost idealizat adesea idealismul pentru a permite o critică realistă, pe atît a fost demonizat realismul de către adversarii săi și întrebuințat în mod greșit de către susținătorii săi reacționari. Opoziția binară dintre realism și idealism contribuie mult mai adesea la conturarea identității observatorilor și practicienilor, decît la claritatea analitică. Imaginea realistă asupra lumii vrea să fie pragmatică, nu cinică. Scopul său principal este evitarea unui mare război prin controlarea și limitarea conflictelor cu ajutorul unei balanțe viabile a puterii, întărită de înțelegeri
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a stabili un raport echilibrat între scopuri și mijloace și au fost consecvent criticate, chiar și de realiști. De asemenea, epuizarea resurselor Americii în conflictul din Vietnam a subminat pînă la urmă legitimitatea contractului social intern, întărit la început prin conturarea de către președintele Johnson a unei "mari societăți". Deși nu sînt neapărat legate de greșelile conceptuale, și astfel de relația cu teoriile realiste din relațiile internaționale, pentru o prezentare cît mai completă nu este lipsit de interes să trecem pe scurt
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
considerînd-o "un domeniu de cercetare independent și legitim" (Buzan, Jones și Little 1993: 6). Apoi, pe baza asumpțiilor realiste, ei își propun să ofere "o teorie generală integratoare și cuprinzătoare a relațiilor internaționale" (Buzan, Jones și Little 1993). Scopul este conturarea unei redefiniri atît a disciplinei relațiilor internaționale, cît și a realismului, care să arate, printre altele, că tradiționala suprapunere, dacă nu chiar confundare, dintre cele două poate fi susținută. Waltz a făcut acest lucru reducînd drastic tema centrală a disciplinei
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
substanța articolelor oferă condițiile de obiectivare a interpretării jurnalisticii eminesciene, ferind-o de judecăți de valoare ad libitum care exced marginile textului. Fără ca suprapunerile dintre eul poetic și eul jurnalistic să fie totale, confruntarea celor două ipostaze ale creatorului permite conturarea unei viziuni complexe asupra celui numit "omul deplin al culturii române". Fără intenția de a opera ierarhizări sau de a emite judecăți de valoare, propunem în lucrarea noastră o abordare semiotică a limbajului politic eminescian, considerat în calitatea sa de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru păstrarea memoriei lui un călugăr ce nu știa zugrăvia, au făcut copia ce există astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormânt? Lumina-se-va vechiul portret?"369. Turnurile de frază, inversiunile, construcțiile sintactice prin acumulare, timpurile verbale contribuie la conturarea unei atmosfere de sacralitate care amintește de stilul religios: "Uneori, notează Monica Spiridon, firele toarse din caierul profan și din acela sacralizant sunt întrepătrunse dibaci într-o urzeală armonioasă, unde modelele pamfletului politic și cele ale predicii se sudează indestructibil
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de postmodern este regăsită pe o pluralitate de teorii extrem de diferite (dacă nu divergente sau chiar opuse), astfel încât deși numărul lucrărilor care se ocupă de acest fenomen a cunoscut o creștere considerabilă, aceasta nu semnifică automat și o mai coerentă conturare a lui. Apariția unei varietăți de "postmodernisme" face să treacă în practică, de altfel, noțiuni dragi teoreticienilor acestui fenomen: "deteritorializarea" accentuată, lipsa oricărei tentative de fixare, precum și fragmentarea însoțită de diseminare, care se aplică asupra fenomenului însuși. Astfel, privit ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
timp o largă expansiune, fiindu-le dedicate cursuri universitare, lucrări românești de interpretare și critică, polemici în revistele de cultură, precum și o mai largă difuzare a textelor de bază ale postmodernismului prin intermediul traducerilor, astfel încât se poate vorbi cel puțin de conturarea unei istorii proprii în ceea ce privește receptarea fenomenului postmodern și hermeneutica aferentă acesteia. Cât despre conturarea unei "tradiții", anii ce vor urma vor da seama, probabil, și de acest lucru. Rămâne de văzut, de asemenea, ce terminologie va fi general acceptată la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
critică, polemici în revistele de cultură, precum și o mai largă difuzare a textelor de bază ale postmodernismului prin intermediul traducerilor, astfel încât se poate vorbi cel puțin de conturarea unei istorii proprii în ceea ce privește receptarea fenomenului postmodern și hermeneutica aferentă acesteia. Cât despre conturarea unei "tradiții", anii ce vor urma vor da seama, probabil, și de acest lucru. Rămâne de văzut, de asemenea, ce terminologie va fi general acceptată la noi dintre cele propuse: fracturism (Eugen Simion), transmodernism (Cristian Livescu), modernitate recentă (Horia-Roman Patapievici
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o "tradiție a negației" îi denotă aporia care o caracterizează și care va fi și mai accentuată în cazul postmodernității (văzută ca o "ruptură cu ruptura"). Toate aliniamentele în care s-a dezvoltat (tehno-științific, politic, psihologic, ideologic) au condus la conturarea unei noi retorici a modernității, în care lupta pentru noutate, estetica rupturii, creativitatea și progresul sunt trăsături specifice. Dar, deși "schimbările structurii politice, economice, tehnologice, psihologice sunt factori istorici obiectivi ai modernității, aceste schimbări nu constituie în ele însele modernitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cunoaștere; iar în ceea ce privește modurile de cunoaștere, o modificare pe axa abstracției, de la empirism sau gândirea de tipul încercare și eroare către teorie și codificarea cunoașterii teoretice pentru coordonarea inovației și formularea politicilor"105. Pornind de la aceste coordonate, s-a continuat conturarea noii societăți și la alți teoreticieni, accentuându-se evoluția altor raporturi de putere și mecanisme psiho-sociale, ce conduc spre un nou hedonism și spre "societatea informatizată". Consumerismul contribuie la amplificarea "pieței iluziilor", a importanței "sistemului obiectelor" și a publicității. Postmodernitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
subsumate postmodernității, ci unei faze de "auto-clarificare a gândirii moderne", de "radicalizare" a sa. Autorul propune o reîntoarcere la studiul modernității înseși și a naturii sale sfera ei nu este nicidecum epuizată și, deși se poate percepe dincolo de modernitate posibilitatea conturării unei lumi postmoderne, aceasta, din punctul său de vedere, este destul de diferită de ceea ce mulți alți teoreticieni numesc "postmodernitate". Prin urmare, schimbările observate față de modernitatea "clasică" decurg din "reflexivitatea extensivă" a "modernității radicalizate", ideea de "depășire" fiind astfel anulată: "A
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în mișcare și procesualitate și pentru care încadrările stabile reprezintă oarecum un nonsens. Cu toate acestea, ca o imagine de final al acestui capitol, consider că o scurtă trecere în revistă a câtorva caracteristici ale fenomenului studiat sunt necesare pentru conturarea unei "cartografieri" discursive pozitive. În acest scop, voi utiliza eforturile sintetizatoare ale lui Ihab Hassan, care găsește 11 definiens-uri ale postmodernismului în general, pe care voi încerca să le explic și în afara contextului lucrărilor sale. De menționat faptul că nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]