10,875 matches
-
erudit, cultura, generozitatea... Cine a văzut așa ceva la cei mai mulți dintre politicieni?! Dacă Tudorița Lungu n-ar fi fost om politic, om omenos tot ar fi fost! Nu politica a schimbat-o pe ea, ea a schimbat politica! Este o plăcere conversația chiar și de un minut cu Tudorița Lungu. Are înflorit pe față un surâs născut de tonusul vocii sale voioase, urcă discuția până la energia unei minți agere dar nu trece granițele blândeței, culminând cu aroganța și timbralitatea omului ce se
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
sunt portretizați cu forță, cu entuziasm, cu stil. O poveste de viață care inspiră și revigorează Povestea lui Mitică Sinu este interesantă, iar modul în care este spusă îl angajează direct pe cititor, dându-i impresia că participă la o conversație cu personajul principal. Farmecul și pitorescul celor relatate, nota subtilă de umor ce se îmbină cu robustețea povestitorului, dar și optimismul care străbate întregul volum dovedesc un stil eficient, obiectiv, spontan, dramatic pe alocuri, plin de temperament și energie. În
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
doar pentru a fi mulțumit)! Kyoto este considerat “leagănul gheișelor”, iar “Gheișa” lui Arthur Golden este una dintre lecturile de căpătâi pentru masculii din lumea cititoare. Tastând cuvântul-cheie pe google, apare definiția “femeie japoneză, care obișnuiește să distreze bărbații prin conversație, cântec și dans.” (Restul urmează doar dacă tranzacția este convenabilă de ambele părți!) Ceea ce le face pe gheișe speciale este faptul că te stimulează să-ți lași imaginația să zboare. Din păcate, acest lucru este tot mai rar întâlnit la
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
cu fețele în făină și mi-au transmis și mie această “mască” cu care apar în poză cu o mititică, atât de pretențios îmbrăcată, că mi-ar fi milă să “dezbrac” o așa operă de artă. În aceste condiții și conversația este artificială, de parcă joci într-o piesă de teatru și nu-ți cunoști bine rolul! Mai senzuale sunt feminele care umblă cu bicicletele pe trotuar, pedalând agale, cu șaua între buci, și activându-ți brusc repertoriul imaginar al pozițiilor visate
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
Au trecut câteva minute și frumoasa doamnă considerând că plictiseală sau tăcerea o vor deprima și mai mult decât era vizibil, a început să răspundă la câteva considerații generale în care încercase Ionel să o atragă, fie chiar numai de dragul conversației spre a trece timpul. Astfel, încet, încet au început să discute încercând să aducă vorba despre evenimentele mai importante ale zilei care erau de altfel aproape comune fiecărei zile, limitată la cele ce se comunicau oficial în presă sau la
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
conștiinciozitate, prin limită și durere. Înțelepciunea lumii, precum și filosofia ei, se demonstrau încă viabile, mai aveam nevoie de o certitudine pentru a crede. Trebuia să plec pentru a mă întoarce. S-a întors către mine și a răspuns amicului de conversație: „Ist es nicht schön?” Nimic de înțeles, am revăzut pentru câteva miimi de secundă tragedia percepției extrasenzoriale, a ne-auzului, bucuria înțelegerii unice și depline, dragostea necondiționată și introvertită. Aștepta replica mea, dar am considerat suficient un zâmbet monosilabic, rememorarea
PETRECEREA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361191_a_362520]
-
music is the food of love, play on,/Give me excess of it; that surfeiting,/The appetite may sicken, and so die.” (Shakespeare, Duke Orsino, Twelfth Night Act 1, scene 1, 1-3) Aș fi preferat să nu distrugă Caietele de Conversație, chiar și în copie fiind, aș fi încercat să le răscumpar oricât de mult m-ar fi costat afacerea, doar că acum erau ale lui și îi aparțineau ca un dat al faptelor, imposibil de realcătuit în altă îmbrățișare. „Am
PETRECEREA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361191_a_362520]
-
în materie de estetică și istorie literară, se impune o confruntare permanentă cu opera sau cu alte documente ale vremi. Alături de naturalețe, sinceritate, spontaneitate, ce sunt caracteristicile artei epistolare, mai adăugăm plăcerea de a scrie scrisori, ca o prelungire a conversațiilor dincolo de salon, obicei ce-și găsește originea în societățile rafinate, cu ecouri și în secolul al XIX-lea românesc, cum ar fi Alecsandri sau Odobescu. E o consecință firească a talentului epistolary, care acționează nu din motive exterioare, ci din
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
în materie de estetică și istorie literară, se impune o confruntare permanentă cu opera sau cu alte documente ale vremi. Alături de naturalețe, sinceritate, spontaneitate, ce sunt caracteristicile artei epistolare, mai adăugăm plăcerea de a scrie scrisori, ca o prelungire a conversațiilor dincolo de salon, obicei ce-și găsește originea în societățile rafinate, cu ecouri și în secolul al XIX-lea românesc, cum ar fi Alecsandri sau Odobescu. E o consecință firească a talentului epistolary, care acționează nu din motive exterioare, ci din
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
o undă de regret în glas: „Oooo, cum n-am știut asta?!” Ca să ajungă în Iugoslavia el se aruncase în apele Dunării de pe puntea vaporului care-l ducea spre Moldova Nouă și înotase spre malul sârbesc. După primele minute de conversație, intuind caracterul puternic și cinstit al lui nea Mitică, l-a bătut pe umăr și i-a spus zâmbind: „Auzi, tu, de-acum, mie să-mi spui unchiule, iar eu îți voi spune nepoate. Nu se știe când vom mai
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
afle ce va mai fi...Tatăl Vicăi înjura de zor...așa știa el să le aline zbuciumul în momente de durere...Nu suporta ca cineva sau ceva să-l scoată din ale lui...avea, zilnic aceeași traiectorie, aceleași mișcări, aceleași conversații și orice deviere îl transforma într-un călău. -Dumnezeul mă-tii de toantă! Numai tu ești de vină! L-ai dus să-l împărtășești pe frigul ăla! Tu cu biserica ta , cu prostiile tale! Acum descurcă-te singură! Pe mine
DĂ-MI , DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360938_a_362267]
-
cu iterația?”, întreba tânără învesmântata în galben păi, ridicând ușor jumătatea de pălărie pe care o purta. „Care este puterea prin care empatizăm? Este posibil sa intelegem totul? Adică ... , chiar tot ce gândește autorul?” „Orice e posibil.”, păru încântat de conversație mâncătorul de struguri din coadă sirului și continuă: „De ce nu? Este ca și cum am avea acces la lumea ideală, asta dacă ne-au plăcut anticii ... Ar trebui să credem în ideal, ca ... ideal. „Traducerea”, isi duse mai departe gândul conducătorul,”traducerea
LIMITA CARE TINDE LA INFINIT de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360925_a_362254]
-
care de cele mai multe ori răscoală apele, este decisivă în a le opri acțiunea devastatoare. Ca parte a Administrației Naționale „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Siret are responsabilități majore în acest sens, unul pe al carui fir se încheagă statornice conversații din care se alcătuiesc materiale de presă, cu purtătoarea de cuvânt a instituției, Georgiana Cernat. „Implementarea strategiei de dezvoltare a politicii Guvernului în domeniul gospodăririi apelor și protecției mediului”, spune Georgiana Cernat, „ține de strategia de management a inundațiilor pe
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]
-
asta! Orchestra și-a intrat în rol, promițând o noapte de vis. În câteva ore se formaseră grupuri-grupuri, după afinități doar de ei știute și acceptate. Cu toate acestea, noutățile care avuseseră loc în acest interval scurt de timp, dominau conversațiile. Referință Bibliografică: PROMISIUNEA DE JOI (XX) / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 925, Anul III, 13 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
Poate cu timpul se va rezolva. Am înțeles că în urma unei consilieri cu un psiholog, se poate să-mi aduc aminte ce s-a întâmplat. - E posibil, e posibil, răspunse doctorul care avea tendința de a repeta cuvintele în timpul unei conversații - Bine, atunci, mă pregătesc de plecare acasă. - Desigur, desigur, astăzi puteți pleca, dar neapărat vă rog să dați o mare importanță odihnei și să urmați tratamentul prescris. - Bine, domnule doctor, desigur. Este și interesul meu să mă refac cât mai
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
Cel mai mult m-a distrat când nepotul domnului Bonte, un pușt blond spre roșcat, îl învăța pe bunic cum se pronunță corect cuvântul Gembloux, accentuând pe fonetica cuvântului în limba franceză. Ei studiau la școală cu vorbire franceză și conversația lor numai cu noi se făcea în romană, între ei vorbind în franceză. Casa copiilor familiei Bonte era una cu un etaj, placată cu cărămidă aparentă în culori intercalate de bej și marou de diverse nuanțe. Era ca peste tot
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
și se apropie de intrare scrutând împrejurimile. Intrând acolo, printre foarte puținii clienți, Baraba văzu la o masă un om singur care stătea cu spatele. Se gândi să meargă într-acolo să se așeze la masă și să înceapă o conversație care cine știe, l-ar fi ajutat în vre-un fel în planul său. Veni încet din spatele acelui om și observă că acesta stătea nemișcat cu mâinile pe masă. Capul îi era acoperit cu un pled înfășurat în așa fel
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
zilele și merse să aprindă focul în șemineu. Apoi intră la baie, se spălă pe mâini și pătrunse în bucătărie să-și pregătească ceva de mâncare. Discuția cu Georgeta îi era încă vie în memorie. Încerca să-și reamintească toată conversația și chiar reacțiile colegei sale din timpul dialogului. Oare ce-o fi nemulțumit-o într-atât pe Georgeta încât era așa de iritată când i-am relatat ce s-a întâmplat în bar? Doar ea mi-a spus că sunt
NEDUMERIRILE LUI SEBASTIAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363123_a_364452]
-
română. În acest sens, aș dori să anunț, în premieră, că anul acesta, în decembrie, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale, intenționez să îi invit pe toți cei care urmează cursuri de limba română, ei având astfel un bun prilej de conversație în limba română, dar și de a trăi și se simți bine românește. *** Mulțumim Ioanei Chiriță, domnului Stany Meskens și nu în ultimul rând, Ambasadorului României, domnul Ștefan Tinca care a avut un rol important în deschiderea oficială a primului
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
-o face, dacă i-ar fi plăcut, având ceva talent în această privință. Totuși avea și ea înclinații, care puteau compensa lipsurile din comportamentul său. Îi plăceau științele exacte și limba română. Se putea foarte bine exprima liber într-o conversație în engleză și franceză și îi plăcea să scrie poezii, încă de prin clasele gimnaziale, când a început să-și publice creațiile poetice prin diverse reviste de cultură, la care primea critici de specialitate favorabile. Așa a ajuns să fie
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
că sunt mai intimi între ei decât cu ceilalți. Georgeta era o fire temătoare și nu dorea să existe vreo suspiciune asupra moralității sale. După această discuție în șoaptă, cei doi colegi nu s-au mai putut întâlni într-o conversație privată, până la sfârșitul programului. Nu erau singurii fumători din cancelarie și nici nu au intenționat să reia discuția, chiar dacă în fiecare recreație fumau împreună lângă fereastra continuu deschisă, în ciuda gerului de afară. Pentru căldura din cancelarie, era binevenit un curent
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
tânără. Nu s-a gândit la ea niciodată în alt fel decât ca la o simplă colegă. Chiar și în aceste momente de surpriză, tot nu se vedea îndrăgostit de ea și trăind împreună zi de zi. Pauza creată în conversația lor, nu era de bun augur pentru Minodora. De fapt pentru câteva minute a fost un simplu monolog, nu o discuție între două persoane care se cunosc și au dorit să consume o cafea împreună. - Sincer să fiu Minodora, m-
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
dedicația sună așa: „Copiilor mei, Părinților mei”. Se explică Daniel Ioniță, în „Notă traducătorului”: „Intenționăm să traduc câteva poeme pentru copiii mei, nepoții și nepoatele mele [...] Numitorul comun al acestora era faptul că, deși stăpâneau limba română la nivelul de conversație, nu erau capabili să guste poezia românească. Nu erau capabili, cred eu, să pătrundă minunată ei adâncime - un pastel unic [...] o voce deosebită printre marile valori poetice ale lumii. [...] am simțit întotdeauna regretul de a nu putea împărtăși opiilor mei
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
fără voie: începe vânătoarea. Îi trimise pe toți la treburile lor, îi mută pe studenți în biroul lui Preda și îi invită pe oaspeți la masa de protocol din biroul lui. Trepădușii se așezară admirând fazanul împăiat. Se legă o conversație ușoară despre vânat și armele folosite în vânarea fazanilor. Mihai Man aștepta, încercând să-și alunge scenariile negre din minte. Nu participă la discuțiile preliminare. Era conștient nu numai de statutul lui, ci și de responsabilitățile uriașe pe care le
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
împrejurimile. Intrând acolo, printre foarte puținii clienți, Baraba văzu la o masă într-un colț al încăperii un om singur care era așezat cu spatele. Gândi deci să meargă într-acolo să se așeze la masă și să înceapă o conversație care cine știe, l-ar fi ajutat în vre-un fel în planul său. Veni încet din spatele acelui om și observă că acesta stătea nemișcat cu mâinile pe masă. Capul îi era acoperit cu un pled înfășurat în așa fel
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]