4,062 matches
-
de mine.” (L. Blaga) șcând - circ. temp.ț „De prin adâncul nopții vin cocorii Pe care i-am văzut plecând.” (T. Arghezi) șpe care - compl. directț Adverbele și pronumele relative își pierd capacitatea de a realiza funcții sintactice numai odată cu convertirea lor în conjuncții: El vorbește cum a învățat. cum: adverb - element de relație: subordonare funcția sintactică - circumstanțial de mod în propoziția subordonată Cum vorbește foarte prost, nimeni nu înțelege nimic. cum: conjuncție - element de relație: subordonare fără funcție sintactică în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cine a venit întâi aici, în Cuțarida.” (E.Barbu) Adverbele relative introduc subiecte propoziționale care intră în relație de interdependență cu predicate realizate prin verbe devenite, prin diateză, impersonale sau prin expresii impersonale; sub aspect semantic, propoziția subiectivă este o convertire în subiect a unui „obiect” intrat sub incidența predicației, într-un enunț desfășurat în stil indirect: „Nu s-a aflat nici până astăzi unde a dispărut.” Topica fixează identitatea de subiect sau de nume predicativ a componentelor nucleului predicațional complex
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 25 limbajului nostru, ne exprimă, transformându‑ne în ceea ce exprimă 26. Creș‑ tinii nu se mulțumesc doar cu schimbarea sensurilor simbolurilor existente, dar ei găsesc sensuri noi, ca de exemplu: închinarea magilor vorbește despre convertirea păgânilor la credință, înmulțirea pâinilor vorbește despre Cina cea de Taină, vița de vie vorbește despre taina vieții divine pentru cei botezați etc. Păstrând esențialul, artiștii creștini urmăresc să întrețină prin imagini credința neofiților. Într‑o lume păgână și ostilă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ieșită din catacombe, ia locul tem‑ plelor de inspirație păgână. Să ne gândim la răsturnarea produsă! Creștinii își recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu numai artele decorative și arhitectura, dar mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu numai artele decorative și arhitectura, dar mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în mod deosebit. Adesea, vizitatorii primesc în aceste biserici moaște sau obiec‑ te care au venit în contact cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
căzând pe când picta Judecata de Apoi, fi‑ indu‑i foarte greu să se mai urce pe schele, s‑a apucat totuși de lucru. Ce subiecte conțineau cele două fresce? Una reprezenta Cruci ficarea lui Petru, iar cea de a doua Convertirea la creștinism a lui Paul. La prima frescă, Crucificarea lui Petru, a lucrat între anii 1542 și 1545. Fresca este statică și totuși grupările de oameni în poziții mai mult încre‑ menite dau un aer de uluire, de con‑ sternare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
le‑a suferit peretele în contact cu fresca. Prea puține au mai rămas din caracteristicile lui Michelangelo; poa‑ te numai pe acea teribilă contorsionare a grumazului și a capului lui Petru să mai fi rămas urmele penelului lui Michelangelo. La Convertirea lui Paul Michelangelo a lucrat între anii 1546 și 1550. Această frescă este bântuită ca de un ciclon. Spaima se oglindește pe figurile, în gesturile și atitudinile trupurilor celor de pe pământ, atunci când cerul se deschide și Isus Cristos apare între
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Crucificarea lui Petru Convertirea lui Paul 91 Atmosfera frescei emană un dinamism violent, contorsionările trupurilor re‑ dau impresia că din acest cataclism spiritual, cel vizat nu poate ieși decât convertit. Atât personajele reprezentate în spate, care fug, cât și mișcarea ce‑ telor îngerești, precum și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
spune Mario de Mi‑ cheli 56, trăiesc în sânul unui conflict care este însuși conflictul lui Michelan‑ gelo, de fapt conflictul societății italiene și europene în același timp. S‑ar putea spune că aceste două subiecte Crucificarea lui Petru și Convertirea Sfântului Paul nu l‑au putut inspira îndeajuns pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
că aceste două subiecte Crucificarea lui Petru și Convertirea Sfântului Paul nu l‑au putut inspira îndeajuns pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum cât și de inten‑ sitate. Și totuși, la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum cât și de inten‑ sitate. Și totuși, la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele pe care le vor folosi cei care îl vor imita. Ele vor fi caracteristicile excentricului baroc, cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 25 limbajului nostru, ne exprimă, transformându‑ne în ceea ce exprimă 26. Creș‑ tinii nu se mulțumesc doar cu schimbarea sensurilor simbolurilor existente, dar ei găsesc sensuri noi, ca de exemplu: închinarea magilor vorbește despre convertirea păgânilor la credință, înmulțirea pâinilor vorbește despre Cina cea de Taină, vița de vie vorbește despre taina vieții divine pentru cei botezați etc. Păstrând esențialul, artiștii creștini urmăresc să întrețină prin imagini credința neofiților. Într‑o lume păgână și ostilă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ieșită din catacombe, ia locul tem‑ plelor de inspirație păgână. Să ne gândim la răsturnarea produsă! Creștinii își recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu numai artele decorative și arhitectura, dar mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu numai artele decorative și arhitectura, dar mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în mod deosebit. Adesea, vizitatorii primesc în aceste biserici moaște sau obiec‑ te care au venit în contact cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
căzând pe când picta Judecata de Apoi, fi‑ indu‑i foarte greu să se mai urce pe schele, s‑a apucat totuși de lucru. Ce subiecte conțineau cele două fresce? Una reprezenta Cruci ficarea lui Petru, iar cea de a doua Convertirea la creștinism a lui Paul. La prima frescă, Crucificarea lui Petru, a lucrat între anii 1542 și 1545. Fresca este statică și totuși grupările de oameni în poziții mai mult încre‑ menite dau un aer de uluire, de con‑ sternare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
le‑a suferit peretele în contact cu fresca. Prea puține au mai rămas din caracteristicile lui Michelangelo; poa‑ te numai pe acea teribilă contorsionare a grumazului și a capului lui Petru să mai fi rămas urmele penelului lui Michelangelo. La Convertirea lui Paul Michelangelo a lucrat între anii 1546 și 1550. Această frescă este bântuită ca de un ciclon. Spaima se oglindește pe figurile, în gesturile și atitudinile trupurilor celor de pe pământ, atunci când cerul se deschide și Isus Cristos apare între
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Crucificarea lui Petru Convertirea lui Paul 91 Atmosfera frescei emană un dinamism violent, contorsionările trupurilor re‑ dau impresia că din acest cataclism spiritual, cel vizat nu poate ieși decât convertit. Atât personajele reprezentate în spate, care fug, cât și mișcarea ce‑ telor îngerești, precum și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
spune Mario de Mi‑ cheli 56, trăiesc în sânul unui conflict care este însuși conflictul lui Michelan‑ gelo, de fapt conflictul societății italiene și europene în același timp. S‑ar putea spune că aceste două subiecte Crucificarea lui Petru și Convertirea Sfântului Paul nu l‑au putut inspira îndeajuns pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
că aceste două subiecte Crucificarea lui Petru și Convertirea Sfântului Paul nu l‑au putut inspira îndeajuns pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum cât și de inten‑ sitate. Și totuși, la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum cât și de inten‑ sitate. Și totuși, la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele pe care le vor folosi cei care îl vor imita. Ele vor fi caracteristicile excentricului baroc, cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Mureșanu (1869) acesta e văzut ca un principiu al românității, un „profet al luminii”: „Și-n planu-Eternității Românii-s un popor Cum e un soare numai prin mările de nor.” Lumina alături de muzică e folosită de Eminescu drept modalitate de convertire a spațiului fizic, exterior în spațiu lăuntric. „De treci codrii de armă, de departe vezi albind Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint” (Călin - file din poveste) în poezia Trecut-au anii... lumina se interiorizează, căpătând o dimensiune sufletească
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
esoterică cum era donna angelicata, ci o femeie adevarată, simbol al Frumosului suprem. În Renaștere iubirea devine afirmare plenară a vieții. Epoca modernă a izbutit să pună în lumină împlinirea la care poate duce iubirea, dincolo de sentimentul individual, sublimă prin convertirea dorului erotic în dor metafizic. De la Odele lui Horațiu („Când am să mor, n-am să mor în întregime/ Va sta opera mea-n veșnicii, pură și fără mormânt” Ode, 3, 20) la poemele lui Shakespeare („Nici marmuri, nici sculpturi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
experimentînd numeroase profesii. El va duce o viață agitată și datorită temperamentului său pasionat, sau, pur și simplu, de nevoie. În 1728 o întîlnește, la Annecy, pe doamna Louise de Warens. Aceasta făcea parte dintr-un fel de "agenție" de convertire a protestanților. Rousseau e trimis la azilul Torino, unde se convertește la religia catolică din oportunism, fără nici un fel de convingere. Stă aici cîteva săptămîni. Se angajează apoi lacheu la contesa de Verchellis și la contele de Gouvon, al cărui
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Rousseau proclamă dreptul fiecărui om la realizarea neîngrădită a eului, cu scopul de a face din omul ce și-a (re)dobîndit firea naturală un purtător al unei noi sociabilități. Suferințele sînt calea de a ajunge la virtute, astfel producîndu-se convertirea la o sensibilitate adevărată, dezbărată de artificii."26 Romanul conține multe din temele predilecte ale autorului: natura ca refugiu, orașul ca mediu al pervertirii, visul fericirii și religia naturală, toate acestea tratate într-o mare intrigă romanescă, în mare măsură
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pe care, la modul real, nu-l atingea nimeni niciodată. Diferența este că în discuția pe care o purtăm, experimentul este unul de nivel planetar. Așa cum era de așteptat, diferența dintre cantitatea de dolari pusă în piață și nivelul de convertire a acestora în aur a crescut în mod constant 709. Dacă în 1957 America punea în piață 22,8 miliarde de dolari și convertea în aur, la cerere, puțin peste 20 de miliarde de dolari, în 1968 America punea în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]