2,909 matches
-
tulburare de personalitate inclusă în criteriile FEIGHNER (1972Ă de diagnostic operațional și în cele două mari studii epidemiologice populaționale din SUA: „Epidemiologic Catchment Area (ECAĂ” și „The National Comorbidity Survey (NCSĂ”. Accentul pus pe comportamentul infracțional ghidat de normele de conviețuire din țările euro-atlantice face dificilă identificarea acestei tulburări în alte țări decât cele din zona Americii și Europei, fapt ce reprezintă desigur o limitare. La baza descrierii TP antisociale din DSM-III, când s-au despărțit cele două axe, a stat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sine, apaticul sau fanaticul. Chiar în raport cu ceea ce s-a conturat ca personalitate antisocială - dissocială - așa cum sunt acestea descrise în DSM-IV și ICD-10 - există diferențe, lipsind caracteristicile explicite de agresivitate majoră și continuă, de ignorare gravă și sistematică a normelor de conviețuire și legale. Psihopatul lui CLECKLEY este caracterizat de autor ca fiind activ, independent, sociabil, plăcut și convingător în relația cu alții, având un farmec superficial și o bună inteligență; este stăpân pe sine, sigur, fără nervozitate sau simptome de serie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
morală evaluarea persoanei trebuie să treacă printr-o grilă de evaluare specială. Această caracterizare morală e diferită și de caracteristicile generice ale tulburărilor de personalitate așa cum sunt insuficienta coerență a identității sinelui sau perturbarea comportamentului interpersonal-social sau încălcarea normelor de conviețuire și a legilor. Pot fi conturate câteva repere pentru o eventuală grilă de caracterizare morală a persoanei. Tot timpul se va considera că nucleul relației, a atitudinii și comportamentului etic se desfășoară în primă instanță în contextul unei raportări interpersonale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de străini, dintre care 2.689 au fost români. Nu putem trage concluzia unei tendințe predominant antiromânești în Italia sau în altă țară vestică, însă este clar că noul spațiu european are o altă structură cu un nou tip de conviețuire, atât timp cât granițele naționale s-au flexibilizat. Dacă prin aderarea României la Uniunea Europeană românii sunt cetățeni ai noii Europe, atunci se cuvine a li se permite deplasarea lor fără obstacole în spațiul european. Unele minorități duc cu ele obiceiuri care pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
binelui, de orice aplecare către valorile etice tradiționale. La fel cum un alt personaj pozitiv, înțeleptul Lup, pricepe că rolul său nu are cum să fie unul determinant într-un context politic și preferă marginalizarea, Inorogul este nevoit să accepte conviețuirea cu parteneri care nu sunt de teapa sa. Peste lumea din Istoria ieroglifică plutește, ca un abur urât mirositor, fatalitatea balcanică a lui "pupat toți piața endependenți". Iar Inorogul, odinioară efigie a perfecțiunii, este nevoit să accepte să supraviețuiască sub
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
relevat treptat tot mai multe nevoi care condiționau calitatea vieții indivizilor și a grupurilor umane: familii, comunitate, regiune, țară. Conștientizarea acestor nevoi a condus la formularea unor legi pentru a le proteja și asigura satisfacerea lor în condițiile unei bune conviețuiri în grupările date. Astfel s-au născut, treptat, pe măsură conștientizării nevoilor, legile. Nevoile au evoluat dinspre biologia umană spre psihologie, societate și cultură. Legislația le-a secondat, mereu cu un pas în urmă. Interesant e faptul că, așa cum am
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un individ (copil sau adult), familie sau alt grup social sau de întreaga societate. în societățile care au pus capăt unei perioade de violență (război, holocaust, comunism), prelucrarea trecutului este o etapă obligatorie, paralelă cu învățarea unor noi modalități de conviețuire, prin evitarea conflictelor (Baumann, Bergstraesser, 2009). PTSD înseamnă o continuare a reacțiilor defensive care în momentul producerii traumei erau reacții adaptate pentru a asigura supraviețuirea individului. Numai persoana care a suferit trauma este cea care poate, folosindu-se de tot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
149 O familie de boieri liberali / 149 Boierii liberali în comunism. Foame, tortură, teroare și deposedare / 155 Noaptea tâlhăriei de stat / 157 Pe drumul exilului în propria țară / 159 Viață de deportat la Râmnicu Sărat / 162 Soarta "bestiilor moșierești" / 169 Conviețuirea cu sovieticii / 172 Fuga din exil / 177 Dușmanul poporului dintr-o intreprindere comunistă / 182 În luptă cu postcomuniștii / 188 O plasă a Securității: Mișcarea Oamenilor Dreptății din România (Sergiu MOVILĂ) / 193 Un foc de armă la Zorleni / 193 Fuga în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dar mama, ca martor, a spus că nu a întârziat niciodată nici cu corespondența și nici cu banii. O singură dată a întârziat cu niște bani de la fratele meu dar mama l-a iertat ca să nu-și piardă omul pâinea. Conviețuirea cu sovieticii C. I.: Mi-ați spus că una din camerele de la doamna Lucica era rechiziționată. Cine a locuit în acea cameră rechiziționată de ruși? R. R.: Au locuit câte un ofițer sau altul. În perioada de doi trei ani
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
publicații). Această situație existentă pe plan etnic și confesional a fost una inedită pentru România. Prezența unor confesiuni minoritare în cadrul noului stat impunea guvernelor de la București adoptarea unei legislații care să permită armonizarea formelor de organizare a structurilor ecleziastice, precum și conviețuirea pașnică a credincioșilor minoritari cu cei aparținând Bisericii dominante în stat. Guvernele românești au considerat ca pe un imperativ politic necesitatea stabilirii relațiilor diplomatice cu Vaticanul și a negocierii unui concordat prin care să se reglementeze problemele legate de defășurarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
grup de presiune.239 Deși în societatea arabo-islamică religia devine un mijloc de solidaritate între oameni, dacă privim retrospectiv istoria Orientului Mijlociu reiese faptul că aceasta a fost marcată de controversate probleme confesionale; deoarece societatea musulmană a fost diversificata prin conviețuirea în același spațiu a mai multor etnii, confesiuni și religii, aceasta situatie a influențat în mod semnificativ natură evenimentelor politice, sociale și ideologice ceea ce a făcut să lipsească din regiune unul dintre cele mai importante elemente ale vieții sociale, anume
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
formule. Pe de altă parte însă, CSCE/OSCE a fost, de la bun început, proiectată să ofere un mediu de interacțiune statelor preocupate de securitatea europeană, de natură a facilita căutarea în comun a unor soluții, fie și parțiale, la problema conviețuirii pașnice într-un mediu anarhic. De remarcat faptul că Actul Final a fost semnat în cea mai destinsă epocă din întreaga perioadă bipolară este semnificativ momentul chiar și prin faptul că este încadrat temporal între cele două acorduri SALT. La
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
burgheze” române care ar fi promovat și în această privință „o adevărată falsificare a adevărului istoric”. P.P. Panaitescu merge mai departe și, după ce subliniază meritele manualelor (influența slavă/rusă în organizarea socială, în organizarea politică, în limbă și în cultură, conviețuirea îndelungată atât în nordul, cât și în sudul Dunării, relațiile de colaborare politică și comercială, dar și culturală din epoca medievală și modernă), nu se sfiește să le găsească lipsuri: datarea venirii slavilor în Dacia (amintită după năvălirea bulgarilor mongoli
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de mișcarea legionară și nici nu mă voi dezice”. înlănțuite, înregistrările recompun momentele și trăirile vieții de-a lungul evenimentelor istorice majore: perioada interbelică, al Doilea Război Mondial, regimul și represiunea comuniste. Sunt descrise Brașovul interbelic (viața cotidiană, arhitectura urbană, conviețuirea etniilor brașovene, dar și conflictele dintre ele generate de naționalism), desfășurarea războiului cu urmările sale (lipsurile și economiile la care era supusă populația, luptele pe frontul de răsărit, prizonieratul în lagărele militare sovietice), instalarea dictaturii proletariatului și procesele care au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cosmic, a satului planetar. E o altă tendință umană, cu totul de înțeles. La fel, în privința revenirii unor tendințe religioase mai puternice. Este tot un răspuns la această modernizare care, rezolvând multe lucruri, nu a găsit soluția multor neajunsuri ale conviețuirii... (În acest moment, câteva cărți aflate pe un raft în spatele lui Norman Manea cad cu zgomot pe podea. După numai o secundă de surpriză, N.M. exclamă: "Cărțile ne fac asta. Am început să vorbim despre ele și se revoltă, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Ei vor putea fi folosiți pentru orice muncă de folos obștesc, în întreprinderile agricole, industriale sau atelierele profesionale în schimbul hranei și întreținerii, în conformitate cu ordonanța Nr. 23690. Art. 6. Autoritățile administrative și polițienești din regiunea de plasare, le vor asigura buna conviețuire în mijlocul populației băștinașe. Art. 7. Evacuarea evreilor va începe în ziua de 10 Ianuarie 1942, în conformitate cu planul ce se va stabili. Art. 8. Domnul Inspector General al Jandarmeriei 691, domnii prefecți ai jud. Odessa, Oceacov 692 și Berezovca 693, sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ar creia o situație dificilă. În același timp este posibil ca populația creștină din locurile de unde evreii au fost scoși cu totul să fie mai sensibilă la revenirea acestora, decât populația orașelor care au continuat să aibă evrei, și unde conviețuirea s'a dovedit a fi pașnică. Bineînțeles ar trebui repartizați proporțional între toate orașele din Ardeal și Vechiul Regat. Orfelinatele ar putea fi organizate în localitățile balneare sau climaterice, nefrecventate iarna, a căror populație localnică ar avea astfel și o
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sau mai puțin distorsionat. Moneda din hârtie este departe de a fi instrumentul monetar perfect. Dimpotrivă, poate că nu există un instrument monetar mai instabil, adică mai intens supus fluctuațiilor în raport cu sine, dar și în raport cu lumea mărfurilor. Din această cauză conviețuirea, dacă îi putem spune așa, alături de moneda din hârtie, a fost permanent marcată de tensiuni și convulsii. Cea mai importantă, de-a lungul timpului, dintre aceste tensiuni, a fost dată de tentația celor care pun în circulație moneda din hârtie
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rămânem buni prin definiție și nu răi prin definiție, așa cum am fi mereu tentați s-o afirmăm. Mai ales atunci când suntem supărați avem tendința să accentuăm rolul pe care îl joacă răul în viața noastră. Tradițiile, normele, cutumele, regulile de conviețuire rămân esențiale pentru ființa umană. În jurul lor se desfășoară viața noastră. Chiar dacă se află într-o permanentă modificare, așa cum lumea din jurul nostru are o dinamică proprie, ele își păstrează importanța pentru fiecare cultură umană. Tema moralei umane, adică a modului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
oameni și dacă nu respectă legea, regula instituită între oameni. Abaterile de la regulă nu sunt specifice unui om egal cu sine și egal cu ceilalți. Lipsa de respect față de lege îl îndepărtează pe om față de ceilalți. Menirea omului este de conviețuire în liniște alături de sine, dar și față de ceilalți. Aristotel subliniază: ,,Precum omul care își îndeplinește menirea este cea mai bună dintre ființe, tot așa cel lipsit de lege și de dreptate este cea mai rea dintre toate, căci nedreptatea dotată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în sens creștin, concept mult mai larg ce ar impune restricții în acțiunea umană economică, chiar și după pasul important făcut de Reformă. Omul moral este ființa care acționează în respectul față de ceilalți oameni și față de setul de reguli de conviețuire, care se numesc legi și asupra cărora oamenii au convenit. Omul imoral este omul care cunoaște acest set de reguli și care le asumă în mod parțial, pervertit, în funcție de interesul său individual. Omul imoral se crede a fi deasupra semenilor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unei comunități mici în care milițianul nu călca aproape niciodată.Cine nu respecta acest cod nescris de comportament se afla în ,,în gura lumii". A fi ,,de rușinea lumii" era un lucru foarte grav. Însemna că ai încălcat codul de conviețuire și puteai intra într-o situație grea. Această stare presupunea priviri piezișe, vorbe primite în răspăr și o stare generală de rea vecinătate echivalentă cu excomunicarea. Rar se întâmpla așa ceva. Furturile erau rare și alcoolul nu pusese încă stăpânire peste
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și despre alegerea omului pentru proprietate privată atunci când este vorba despre destinul său și pentru proprietate comună atunci când vine vorba despre destinul comun, al colectivității. Remarcăm modul în care gânditorul antic pune problema și oferă soluțiile: ,,În general este dificilă conviețuirea și punerea în comun a tot ceea ce ține de condiția umană și mai cu seamă în domeniul de față (...). Așadar comunitatea averilor presupune toate aceste inconveniente, cât și altele. Însă modul în care se prezintă astăzi lucrurile, dacă ar fi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este distincția fundamentală între ,,omul natural" și ,,omul social", este vorba despre părerea pe care omul social o are că judecata ,,celuilalt" este importantă pentru el. Omul social este un om moral (deținător al unui set complex de reguli de conviețuire), pe când omul natural este un om amoral (a cărui viață se petrece în afara unui set de norme de conviețuire). 337 José Ortega y Gasset arată că: ,,Socialul ne apare atribuit numai oamenilor. Se vorbește și de societăți animale - stupul, furnicarul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că judecata ,,celuilalt" este importantă pentru el. Omul social este un om moral (deținător al unui set complex de reguli de conviețuire), pe când omul natural este un om amoral (a cărui viață se petrece în afara unui set de norme de conviețuire). 337 José Ortega y Gasset arată că: ,,Socialul ne apare atribuit numai oamenilor. Se vorbește și de societăți animale - stupul, furnicarul, termitera, turma -, dar, fără a intra în alte considerente, ajunge să spunem că omul, ca realitate, nu a putut
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]