2,759 matches
-
amintire, Michael Furey,. Gabriel Conroy are revelația absenței din propriul destin în seara când soția sa îi povestește despre un vechi amic din adolescență, despre care se credea că a murit de dragul ei. Prezența unei absențe este aici atât de copleșitoare, încât îl strivește pe cel viu și prezent, pe Gabriel, exilându-l la granița temută, dar calmă, cu lumea de dincolo. Neverosimila zăpadă căzând peste Dublin, Irlanda și întreg pământul încheie această primă odisee joyceeană într-o notă aproape magică
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
libertatea deplină de a percepe realitatea ca pe un întreg compact, prin a cărui densitate își caută spațiile de refugiu și visare. Narațiunile sunt constant supuse presiunii obsesiei și nevrozelor, sunt supraîncărcate sonor și olfactiv și dau impresia unui flux copleșitor de senzații și conexiuni. Aerul de vagabond fericit alternează cu melancolia exilatului din paradisul american al începutului de secol XX, iar rătăcirile sale încep să reveleze, în straturi suprapuse, peisajele crude ce vor deveni reperele unui spirit convulsiv ce a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o familie de evrei, Dawn Dwyer, Miss New Jersey 1949, iubită-soție-și-mamă-model. De la aceste premise pornește Roth când, precum un sceptic lucid, într-o bună dimineață (omagiu lui Kafka), declanșează dezastrul. Efortul lui Philip Roth de a-i conferi Suedezului dimensiunea copleșitoare a unui mare erou pozitiv este pe măsura celui de a da profunzime și substanță adevăratei protagoniste: personajul ce fracturează lumea narativă și o răsucește furios pe după degetul ei mic e, de fapt, Merry Levov, fiica Suedezului și a lui
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
straniu exercițiu de hipnoză este o ficțiune densă, acutizată în gama înaltă a subiectivității, de unde și aspectul de jurnal sau autoficțiune. Bizara aventură de a fi om" Văzându-și chipul într-o fotografie dintr-un bâlci, protagonistul Întâmplărilor are senzația copleșitoare că, în timp ce el a trăit într-un târg uitat de provincie, persoana sa adevărată a călătorit în jurul lumii, fără să știe. Fluiditatea identitară îi conferă abilitatea de a traversa granița realității, clivajul eului tinzând mereu spre în afara membranei fragile a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de aramă, o apariție de coșmar desprinsă parcă din imaginarul caricaturilor paralogice ale lui Urmuz, îi face naratorului o vizită nocturnă și îi relatează detaliile crimei. Vagabond spre capătul nopții Acțiunea romanului este ambiguă, însă e dominată de o stranietate copleșitoare și de accentele unei viziuni acut decadente. Protagonistul e un rătăcitor prin lumi periferice, erodate de o forță autodestructivă ce abrutizează ființa printr-o exacerbare senzorială susținută în primul rând de maladivul sexual. Obsesia morții, ca topos predominant în ambele
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în segmente realitatea socială pe care o studiază. Aceasta nu înseamnă că perspectiva holistă a fost abandonată. Câțiva mari comparatiști au contribuit la menținerea ei în viață. Dar nu trebuie decât să consultăm bibliografiile dedicate analizei comparate ca să observăm predominanța copleșitoare a comparațiilor sectoriale. Foarte puține studii îndrăznesc o comparație între structuri politice și sociale vaste, în întregul lor. Divizarea sistemului pe segmente este cursul normal al abordării comparate. În fața complexității sistemului politic, și în afară de cazul în care optează pentru teoria
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
10.000 de cereri de ajutor pe durata mandatului legislativ. Am căutat să fiu susținătorul tău în fața guvernului central... Luând în considerare multele aspirații care sunt exprimate și cererile care îmi sunt adresate pot spune că orarul meu zilnic este copleșitor. De ce să mă feresc să recunosc faptul că este cu o conștiință curată și satisfacția datoriilor împlinite că vă cer votul încă o dată. Oare nu mi-am intensificat eu în ultimii patru ani eforturile depuse în numele vostru în Adunarea Națională
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
În fața aceluiași fenomen. Nu-nu, Pronia l-a făcut pe om infinit mai bogat decât o crede și o decretează știința orgolioasă și reductivă, Pronia i-a dăruit și „un al doilea ochi” pentru „a Înțelege” și „a descrie” uriașa și copleșitor de complexa lume În care se află; iar această „a doua cale” Îi permite tocmai accesul la o altă enormă „jumătate a lumii”, care nu poate fi descrisă și, adeseori, nici măcar „bănuită”, dacă insul uman se ascunde, se „baricadează” Încăpățânat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
basmele „iraționale” și pline de fantasme când un pahar cu apă Își răspândeau continuu 7 conținutul peste margini, deși nu-l umple nimeni - s-a „făcut dreptate”! Și, așa cum nedreptatea, injustiția și absurdul social domniseră excesiv de mult și În forme copleșitoare, zdruncinând binișor bazele și țâțânele nației și ale tradiției sale, tot astfel, cu o asemănătoare „brutalitate a Proniei!”, de pe-o zi pe alta, a pogorât dintr-un cer pe care-l credeam inclement și dispărut, o justiție absolută, aproape de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
bacoviană are atâtea resurse declarate și atâtea modele recunoscute încât ar părea că nu mai rămâne nimic specific sub umbrela noțiunii de "bacovian". Totul pare cunoscut, "folosit" și chiar originalitatea subțire provine dintr-o substanță poetică reciclată, care produce un copleșitor sentiment de "déja vu". Și totuși, Bacovia rămâne unul dintre poeții noștri fundamentali. Dacă poezia sa reprezintă evoluția spre "decadență" (fără nimic peiorativ) a "pesimismului" eminescian, atunci, la fel ca poezia eminesciană, opera lui Bacovia este intraductibilă. În Complexul bacovian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el a practicat fragmentarismul în unele dintre compozițiile sale în care apar intervale disonante, rupturi repetate, ritmuri sincopate, nonsimetrice, deplasări șocante ale accentelor, pauze semnificative asociate însă cu o rafinată polifonie, cu o uimitoare complexitate armonică, respectiv cu o politonalitate copleșitoare. Volumul Fragmentele lui Lamparia conține aforisme înscriindu-se într-o tradiție artistică puternică și cuprinzătoare, pe care o reprezintă, de altfel, în mod strălucit. Aforismul, o cugetare enunțată într-o forma concisă, memorabilă, este cu deosebire apt să marcheze sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
invitând la o dualitate interpretativă, elogiind "splendoarea ușurătății". Pensând gospodărește coincidențe, Theodor Codreanu rămâne ferm: deplânge antimetafizica postmodernismului (privat de sacru) și e convins că scrierile lui Kundera ating "ethosul transmodernității" (vezi De ce Kundera nu e postmodernist). Cercetând zelos un copleșitor evantai problematic și având nevoie de un lector avizat, cartea lui Theodor Codreanu propune ipoteze îndrăznețe și conexiuni îmbietoare. Suspectat (de voci cârcotașe) că patinează, enunțiativ, la suprafața problemelor, că dezvoltă luxuriant un enciclopedism vagant, criticul de la Huși este, înainte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al ADEVĂRULUI". Grea încercare! Să-ți păstrezi calmul față de "setoșii de sânge" ai unei dogme "minoritare" exclusiviste, intransigentă cu orice fel de majorități, în primul rând, cu cele naționale, și, pe deasupra, să polemizezi cu ei "cu simpatie" presupune o mare, copleșitoare strădanie. Oricum, în finalul lecturii constatăm că polemicile lui Theodor Codreanu nu prea "mustesc" de simpatie față de inamicii arheului național și "Mitläufer"-ii (tovarășii de drum, ori, într-un limbaj bine cunoscut de basarabeni, "poputciki") comunismului (mai nou ori mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în măsura în care, cu o jumătate de veac în urmă, o problematizase înălțând-o Eminescu. E vorba de exegeza domnului Theodor Codreanu, Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic, Editura Curtea Veche, București, 2011. Exprimând justa receptivitate pentru Eminescu a românilor, copleșitoare și în trecut și astăzi, G. Călinescu, hotărându-l poet național, l-a fixat în ipostaza de canon, mai exact de normă axiologică în lirica românească. Felurimea expresiei lirice a multor veacuri s-a concentrat, la Eminescu, în una din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mare bucurie pe care am avut-o în viață. Mă simt câte odată când fără să vreau mă concentrez cu mintea la iubirea noastră, cu ochii plini de lacrămi calde ce nu pot fi decât lacrămi calde de iubire, lacrămile copleșitoarei bucurii ce a cuprins și stăpânește orice filieră a eului meu. Acum parcă mă simt mai bine, mai călit, mai oțelit în lupta cu viața, mai purificat de tot ceea ce ar fi putut să înlănțuie capul și spiritul. Mă simt
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
veste minunată (p. 57). Ni se năștea primul și unicul nostru copil. Sunt anunțat că avem o fată mare și frumoasă!... Sentiment nou pentru mine, cel aflat la răscruce de drumuri și de vânturi!” Și-i urmărim trăirile explicate: „...După copleșitorul sentiment de dragoste care ne-a legat, venea acum și această veste a împlinirii și rodniciei acestei iubiri! Era tocmai ceea ce gândisem eu când mi-am legat destinul de cea care mi-a fost soție devotată 43 de ani. Acum
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
văii ceața cît cerul, km 49, pădurea stînd în cap să facă pod peste tren, performanță de Lumea Veche, nouă după ce au descoperit-o pe cealaltă, concept de epocă Noua Europă, vezi Tufămică, președinte american, 2004-2000-2008, prea multe sub numele copleșitor de România ca să nu ai tendința să-l disprețuiești! prea multe pe gustul schimbării, paralizie progresivă în singur călător, oamenii mutîndu-și mediul, acela de infirmi de cînd și-l mută singuri, ia patul tău și umblă! natură prea supusă ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șanțuri între culmile Apusenilor îndoielnice cu linia de abur, Gligorești compactarea pe grade de încredere în cuvînt, culme, nor, cețuri cu duhurile sub aripă la jumătate dealul, o încercare ca la Oarba de Mureș, cu zece mii de morți, contabilitatea ratărilor copleșitoare, negura în dîre care nici mai suflă, văile secundare, vălurosule Ardealule, stînd în plină vară de meteorologia muntelui! contacte electrice magistrala 300, km 433, canton Războieni, stîlpii de beton butelii ude, cum l-a atins pe unul mușchiul galben. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost stabilite relații diplomatice oficiale cu Republica Federală a Germaniei, acțiune importantă pentru comerțul exterior român. Chiar dacă România se opunea unora dintre politicile acesteia, trebuia să se procedeze cu mare atenție în tratamentul aplicat Uniunii Sovietice. Dominația militară sovietică era copleșitoare. Cu toate disputele privind Comecon-ul (CAER), cel mai mare procentaj al comerțului românilor era alcătuit de relațiile cu blocul socialist. Uniunea Sovietică era încă unicul partener comercial major și sursa unor materii prime esențiale, în special de minereu de fier
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai aflau în fruntea guvernului Moša Pijade în domeniul problemelor juridice, Franc Lekošek la industria grea, generalul Ivan Gošnjak la armată și Blagoje Nešković, care era președintele Comisiei Centrale de Stat. Poziția dominantă deținută de Tito era pur și simplu copleșitoare. Născut în mai 1892 la Kumrovec, în Croația, el era al șaptelea dintr-o familie de cincisprezece copii. Tatăl lui era croat, iar mama slovenă. A urmat cursurile școlii din satul natal, apoi a fost ucenic la un lăcătuș, muncind
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
poporului și limbii române. Din înfruntările asupra acestor chestiuni cu potențial inflamabil (originea, vechimea, continuitatea, prioritatea, latinitatea limbii române etc.) s-a degajat conștiința națională a românilor ardeleni. Conștiința națională a transilvănenilor a mustit în cadrul generației Supplex-ului sub presiunea unui "copleșitor istorism" care i-a purtat pe cărturarii Școlii Ardelene către un adevărat "cult al trecutului" (Prodan, 1984, p. 428). Descoperindu-și trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a stat la baza construirii unei identități naționale înzestrată ulterior
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai greu când obiectul expresiei devine însăși filosofia lui Blaga. Singura rută de scăpare din acest impas pare a fi soluția de a-i
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în străinătate, unde pleca foarte des și atunci. Iar cel mai mult mi-a plăcut de el în februrie '87. A fost un om care a știut să iasă demn (nu parșiv, nu duplicitar, nu meschin) din situația creată. Era copleșitor ce era în aulă la "Cuza" atunci, cu Ibănescu țipând și la el, și la noi, profesorii din sală. Eu eram asistent, încă nu mă dăduseră afară din funcție, dar eram țintă în discursul lui Ibănescu, că n-am știut
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
al Academiei lui Petru P. Andrei și mie pentru editarea operei savantului Petre Andrei. Premiul ni l-a înmânat Eugen Simion în Aula Academiei, în 2001. A fost extraordinar de emoționant și pentru profesorul Petru P. Andrei a fost o copleșitoare recunoaștere a activității noastre față de memoria și opera savantului. A marcat cariera multor colegi. A sprijinit UPA în toți acești ani. Regret enorm că nu am reușit să-i conving, mai ales pe doamna Maria Dima, ca domnul Dima să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sunt fondatoare pentru demers. Discursul trebuie să devină propriu-zis "tehnic" poziționat non-natural -, pentru că el vizează gâdirea, iar aceasta nu poate fi tematizată decât prin exploatarea reflexivității proprii (gândirii), adică prin deschiderea către sine, care scoate gândirea din naturalitatea sa aproape copleșitoare, îndreptând-o, totodată, către lucrurile însele, dar numai în măsura în care acestea nu mai sunt socotite în ele însele necondiționat "obiective", "evidente", "naturale" tocmai pe baza convențiilor instituite de gândirea autonomă. Desigur, acest fapt implică și gestul simplu al de-lăsării celui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]