2,406 matches
-
prima cauză a lui karman și samsăra. Evadarea din acest cerc vicios se face prin gnoză (vidyă sau jñană). Ea este o altă cale de eliberare. X.4. Texte de bază ale hinduismului * Vedele. Așa cum scrie Mircea Eliade, un prim corpus de texte religioase ale indiei este reprezentat de cunoașterea sacră conținută de vede. Ea s-a transmis din generație în generație. Vedele cuprind patru categorii de texte (secolele XV-X Î.Hr.): a) Rig Veda, rugăciuni, incantații, ritualuri, laude, texte filosofice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de natura Sinelui (ătman); de misterul ființei divine impersonale și universale (Brahman). Învățăturile din Upanișade au drept scop pregătirea spirituală a neofitului în vederea eliberării Sinelui (ătman) de captivitatea trupului și a materiei (Prakriti). * Dharma sastra („Tratatele Ordinii universale”). Al doilea corpus pe care se întemeiază hinduismul este Smr’ti - „tradiția încredințată memoriei”. Cuprinde discursul unor personaje divine transmis oral, din generație în generație. Se adresează comunității hinduse. Brahmanii le consideră inferioare Vedelor. Aici la loc de cinste sunt Legile lui Manu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
loc de cinste sunt Legile lui Manu, Rămăyana, Mahăbhărata, cele șase darśana: Mīmămsă, Vedanta, Nyăya, Vayśeșika, Sămkhya și Yoga. La acest capitol mai figurează Purăṇa „povestirile antice”. Ele cuprind scenarii cosmogo nice, descrieri ale vârstelor lumii. * Tantra. Este un alt corpus, care cuprinde texte revelate și scrise în sanscrită. X.5. Zeii religiei hinduse în religia hindusă există foarte multe divinități. Dintre acestea, roluri sociale foarte importante au avut divinități precum: a) Aditi, zeița enigmatică, Mama Zeilor; b) Ușas, zeița dimineții
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
crește tului, la 10-20 cm, cu palma mâinii drepte, existența «brizei răcoroase» ce iese din fontanelă.” abia atunci are loc iluminarea, adică unirea adevăratului sine cu absolutul divin. XXII.3. Sahaja Yoga în România Yoga în versiunea Sahaja devine un corpus de tehnici simple, ce au drept scop „trezirea unei energii speciale” (www.sahajayoga.ro). Ele fac cu putință rezolvarea problemelor create de stresul cotidian, căutarea și aprofundarea sensului existenței și, în cele din urmă, deschiderea minții către noi evoluții spirituale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de ea au beneficiat foarte mulți romancieri ori biografi ai poetului (biograful este, în fond, tot romancier la noi). I s-au adus chiar laude peste măsură acestei femei și o face nimeni altul decât același I.E. Torouțiu, autorul impresionantului corpus de documente, al acelor 13 volume de „Studii și documente literare” supranumit „Hurmuzachele istoriei noastre literare”. Nu mai puțin de 20 de pagini de ditirambi îi dedică acesta în Introducerea la volumul V al acestui corpus (p. XLV - LXV), considerând
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
I.E. Torouțiu, autorul impresionantului corpus de documente, al acelor 13 volume de „Studii și documente literare” supranumit „Hurmuzachele istoriei noastre literare”. Nu mai puțin de 20 de pagini de ditirambi îi dedică acesta în Introducerea la volumul V al acestui corpus (p. XLV - LXV), considerând-o salvatoarea lui Eminescu (e drept că nu singură, ci alături de doctorul Francisc Isac). Pe cât de critic va fi I.E. Torouțiu cu editorii lui Eminescu pentru că strică textul poetului - pe atât de înrobit este el acestor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cunoscute lui G. Călinescu, altele pe care el însuși nu le-a văzut, altele, în fine, pe care el le-a dat la o parte. Domnii Ionel Oprișan și Ștefan Vârgolici au ajuns la volumul al zecelea cu al dânșilor „Corpus al receptării critice a operei lui Eminescu”, iar dl. Alexandru Dobrescu editează a doua oară o antologie (foarte vag comentată, din păcate) a „Detractorilor lui Eminescu” și așchii din aceste cărți de texte, dar și din altele pe care nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lor, dar pun în evidență o anumită specializare sau preferință manifestată în varietățile limbii actuale. Sub aspectul materialului faptic, mai interesante, pentru problema discutată, s-au dovedit a fi textele de limbă vorbită, cele științifice și cele administrativ-juridice. De aceea, corpusul analizat a fost alcătuit preponderent pe baza acestui tip de surse 1. 2. CUANTIFICAREA GRUPULUI NOMINAL Cuantificatorii grupului nominal introduc o precizare cantitativă, privind clasa de extensiune (sau de referenți) a substantivului centru de grup ("operează" asupra extensiunii substantivului). Cuantificatorul
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
2). 5.9. Mărcile de aproximație sau de imprecizie și construcțiile în care apar sunt foarte variate, în toate varietățile limbii actuale (2.10). 1 Sursele de material utilizate sunt următoarele: Constituția - Parlamentul României, Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991; corpus radio-tv; CORV - L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită. Eșantioane, București, Oscar Print, 2002 (și în CLRA); Curtui, L., Memorator de analiză matematică și trigonometrie, București, Booklet, [2007]; Halmaghi, M., Memorator de psihologie, [București], Booklet, [2006]; Hîrșu, M., M. Benguș
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
sau de imprecizie și construcțiile în care apar sunt foarte variate, în toate varietățile limbii actuale (2.10). 1 Sursele de material utilizate sunt următoarele: Constituția - Parlamentul României, Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991; corpus radio-tv; CORV - L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită. Eșantioane, București, Oscar Print, 2002 (și în CLRA); Curtui, L., Memorator de analiză matematică și trigonometrie, București, Booklet, [2007]; Halmaghi, M., Memorator de psihologie, [București], Booklet, [2006]; Hîrșu, M., M. Benguș, Colesterolul, București, Editura Medicală Antaeus, 2006
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Booklet, [2007]; Halmaghi, M., Memorator de psihologie, [București], Booklet, [2006]; Hîrșu, M., M. Benguș, Colesterolul, București, Editura Medicală Antaeus, 2006; Huțanu, M., Memorator de biologie, București, Booklet, [2005]; IV - L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală (IV II). Aspecte teoretice și aplicative. Corpus, [București], Editura Universității din București, [2007]; IVLRA - L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, [București], Editura Universității din București, [2002] (și în CLRA); Maiereanu, A., Memorator de chimie, București, Booklet, [2005]; Mihăilescu, S.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Medicală Antaeus, 2006; Huțanu, M., Memorator de biologie, București, Booklet, [2005]; IV - L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală (IV II). Aspecte teoretice și aplicative. Corpus, [București], Editura Universității din București, [2007]; IVLRA - L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, [București], Editura Universității din București, [2002] (și în CLRA); Maiereanu, A., Memorator de chimie, București, Booklet, [2005]; Mihăilescu, S., Memorator de economie, București, Booklet, [2008]; Nancu, M., Memorator de informatică, [București], Booklet, [2007]; Paler, O., Autoportret
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ale nehotărâtului alde sau alunecările de sens ale unor conective conjuncționale, ale alocutivelor interjecționale etc.). În final, lucrarea cuprinde o Bibliografie generală, la care s-au adăugat titlurile speciale, impuse de fiecare articol în parte. Tot aici apare și detalierea corpusului folosit, alcătuit din corpusul comun (CLRA) și din cel suplimentar, diferit de la un autor la altul. Pentru o mai bună circulație a informației, volumul include și rezumatele în franceză și engleză ale articolelor componente. 3. CORPUSUL ȘI ALTE SURSE DE
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
alunecările de sens ale unor conective conjuncționale, ale alocutivelor interjecționale etc.). În final, lucrarea cuprinde o Bibliografie generală, la care s-au adăugat titlurile speciale, impuse de fiecare articol în parte. Tot aici apare și detalierea corpusului folosit, alcătuit din corpusul comun (CLRA) și din cel suplimentar, diferit de la un autor la altul. Pentru o mai bună circulație a informației, volumul include și rezumatele în franceză și engleză ale articolelor componente. 3. CORPUSUL ȘI ALTE SURSE DE MATERIAL 3.1. În vederea
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
aici apare și detalierea corpusului folosit, alcătuit din corpusul comun (CLRA) și din cel suplimentar, diferit de la un autor la altul. Pentru o mai bună circulație a informației, volumul include și rezumatele în franceză și engleză ale articolelor componente. 3. CORPUSUL ȘI ALTE SURSE DE MATERIAL 3.1. În vederea elaborării acestei lucrări, s-a alcătuit, în prealabil, un corpus reprezentativ pentru româna din perioada postdecembristă (CLRA), corpus diversificat ca registru stilistic, ca stil/substil funcțional, ca tip de canal (oral vs
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
autor la altul. Pentru o mai bună circulație a informației, volumul include și rezumatele în franceză și engleză ale articolelor componente. 3. CORPUSUL ȘI ALTE SURSE DE MATERIAL 3.1. În vederea elaborării acestei lucrări, s-a alcătuit, în prealabil, un corpus reprezentativ pentru româna din perioada postdecembristă (CLRA), corpus diversificat ca registru stilistic, ca stil/substil funcțional, ca tip de canal (oral vs scris). CLRA este alcătuit, pe de o parte, din volumele de limbă vorbită (IVLRA, IV și CORV), la
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
a informației, volumul include și rezumatele în franceză și engleză ale articolelor componente. 3. CORPUSUL ȘI ALTE SURSE DE MATERIAL 3.1. În vederea elaborării acestei lucrări, s-a alcătuit, în prealabil, un corpus reprezentativ pentru româna din perioada postdecembristă (CLRA), corpus diversificat ca registru stilistic, ca stil/substil funcțional, ca tip de canal (oral vs scris). CLRA este alcătuit, pe de o parte, din volumele de limbă vorbită (IVLRA, IV și CORV), la care s-au adăugat unele înregistrări ale ședințelor
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
literatură științifică și presă scrisă (ziare și reviste diverse, de la cele cu profil cultural și literar la presa cotidiană sau la cea cu destinații speciale, de tipul revistelor pentru adolescenți). 3.2. Fiecare autor a folosit, pe lângă CLRA, și alte corpusuri reprezentative pentru terminologii de specialitate aflate în plin avânt (informatică, gramatică, limbaj culinar, limbajul modei), precum și observații personale, obținute din mass-media scrisă și audiovizuală, din lucrări recente de beletristică sau din texte postate pe internet. În funcție de chestiunea cercetată, fiecare autor
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
personale, obținute din mass-media scrisă și audiovizuală, din lucrări recente de beletristică sau din texte postate pe internet. În funcție de chestiunea cercetată, fiecare autor a folosit informațiile oferite de lucrările descriptive și normative de după '90, sursele importante constituindu-le dicționarele și corpusurile de cuvinte recente (DCR2 și Dragomirescu 2005a). O sursă specială au reprezentat cele două ediții succesive DOOM1 și DOOM2, care, pentru un interval scurt de timp (1982, 2005), au permis compararea materialului. Oricum, corpusul unei asemenea lucrări rămâne deschis, căci
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
sursele importante constituindu-le dicționarele și corpusurile de cuvinte recente (DCR2 și Dragomirescu 2005a). O sursă specială au reprezentat cele două ediții succesive DOOM1 și DOOM2, care, pentru un interval scurt de timp (1982, 2005), au permis compararea materialului. Oricum, corpusul unei asemenea lucrări rămâne deschis, căci inventarul de cuvinte, de construcții, de clișee și semiclișee este în continuă mișcare. Pentru comparația cu etapele anterioare, autorii au beneficiat de lucrări extrem de serioase (vezi supra, 1.3). 4. METODA DE CERCETARE 4
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
de evoluție. Pentru preîntâmpinarea capcanelor de interpretare, analiza limitată la perioade atât de scurte de timp a obligat la o examinare bazată pe foarte multe fapte, provenind din surse diferite. De aici, și libertatea fiecărui autor de a adăuga la corpusul comun și numeroase alte surse. În legătură cu criteriile de evaluare a unui tipar flexionar puternic/în expansiune, în raport cu unul slab, neproductiv, devenit (sau pe cale de a deveni) inactiv, s-a observat că nu există o relație necesară între un inventar bogat
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
el vroia (să citească) − numai forma voia este acceptată în cele două ediții ale DOOM-ului: 32 de vorbitori au ales forma voia, 19, forma hibridă vroia și 5 subiecți au subliniat ambele forme. 5. CÂTEVA DATE OBȚINUTE PRIN STUDIUL CORPUSULUI În CLRA6 am urmărit două tipuri de fapte lingvistice: existența unei specializări semantice a variantelor verbale pentru care unii dintre subiecții anchetelor au notat contexte diferite (învârte/învârtește, reanimă/reanimează, ciocăne/ciocănește 7) și extinderea variantelor i-ar displace, s-
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
Nu te complace în relații toxice ("Cosmopolitan") −, dar displăcea − încăpățânarea de a displăcea lui Duras (OC), Nu mi-ar displăcea să-i văd (C. T. Popescu, Copiii fiarei). În privința paradigmei duble de imperfect a verbului a voi, rezultatele obținute prin studiul corpusului confirmă coexistența celor două tipuri de forme. Frecvența mai mare a formelor de tipul voia nu este însă foarte relevantă pentru uzul real, pentru că majoritatea textelor pe care le-am avut în vedere sunt supuse procesului de editare și de
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
forme hibride. 6. CONCLUZII Concluziile acestei cercetări privesc, pe de o parte, diferențele dintre indicațiile din DOOM și preferințele vorbitorilor privind anumite forme verbale, iar, pe de altă parte, relevanța diferențelor semantice indicate de subiecții anchetelor, comparate cu ceea ce oferă corpusul de română actuală. 6.1. Analiza rezultatelor celor două anchete lingvistice arată că, pentru cele mai multe dintre variantele incluse în aceste anchete, soluția pentru care a optat DOOM2 (păstrarea normei din DOOM1 sau modificarea acesteia) reflectă uzul real al limbii. În
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
la care norma academică este încă reticentă, anchetele au reflectat tendința de trecere a acestor verbe la conjugarea a treia, tendință mai accentuată pentru verbul a se complace și ceva mai slabă pentru a displace. Exemplele (puțin numeroase) oferite de corpus confirmă această tendință numai pentru a se complace. Variația între cele două paradigme de imperfect ale verbului a voi − constatată în urma aplicării anchetelor lingvistice − este confirmată și de studiul corpusului: formele hibride apar în toate tipurile de texte pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]