3,019 matches
-
Ș-au luatu și moaștele lui Sfetei Ion Novei de la Suceavă, care le u fostu adus aceste moaște din Țara Turcească Alexandru-vodă cel Bun. Și le-u dus acele moaște împreună cu Dosoftei mitropolitul în Țara Leșască, la un târgu al craiului Sobețchie, anume Jolfa ( Zolkiew n.n.), de stau acolo până-în dzuoa de astădzi. Și Dosoftei încă acolo a murit”. Cred că putem spune, dragă prietene, că am călcat din nou pe urmele Bunului Alexandru, ale lui Miron Barnovschi și ale
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dornici de ele aparențele prestigiului și iluzia demnității. Insolitul spectacol îmi întărea o concluzie mai veche: egalitatea e diacronică. Mă veți întreba acum ce reprezintă toate acestea: vițelul din cabina autocamionului, elicopterul rănit de o săgeată, funeraliile „vieux style“ ale craiului de Curtea-Neagră... Sunt embleme ale comprimării timpului. Un timp care nu-și mai înșiră secvențele precum boabele de mătănii pe o ață, ci le suprapune ca etajele unei clădiri. Un nou alfabet de tranziție, cu deschidere planetară, ia naștere sub
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
nuce, se află aici o preocupare pentru istoria domniilor fanariote, venită probabil și pe linie mateină, o identificare într-adevăr prestigioasă. Îi evocau personajele mateine forța de emancipare a unui spirit plebeu, dar inteligent, înzestrat cu ambiția care lipsea totuși crailor decadenți mateini, cu excepția lui Pirgu? Nu este Manicatide un astfel de personaj, contrafăcut și livresc, caricaturizat ideologic, dar altfel cu croiala unui alt timp? Cinismul său și poza aristocrată, însoțite de afirmații pe măsură, sunt menite să evoce un modus
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
modernității. Modernism. Avangardă. Decadență. Kitsch. Postmodernism, Editura Univers, București, 1995. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. Chioaru, Dumitru, Poetica temporalității. Eseu asupra poeziei românești, Editura Dacia, col. Discobolul, Cluj-Napoca, 2000. Clement, Liviu, Fragmente despre postmodernism și poezie în Crai nou, 2002. Coșovei, Traian T., Pornind de la un vers, Editura Eminescu, București, 1990. Crăciun, Gh., Competiția continuă. Generația 80 în texte teoretice, ediția a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 1999. Crișan, Constantin, Ieșirea din metaforă, Editura Cartea Românească, București
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și nepoetic, op. cit., p. 236. 250 Al. Mușina, Poezia cotidianului, Astra, nr. 4/ 1981, apud Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, vol. I, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, p. 196. 251 Liviu Clement, "Fragmente despre postmodernism și poezie", în Crai nou, 2002. 252 Liviu Ioan Stoiciu, "În contact direct cu lumea", în Cronica, nr. 26/1985 apud Andrei Bodiu, op. cit., p. 232 253 Radu G. Țeposu, op. cit., p. 44. 254 Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, p. 101. 255 Linda Hutcheon, Politica
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din cer,/ De unde ai mai multe șoapte/ Ș-un mai nepriceput mister?...// De ce tresai înfiorată/ Cînd pe deasupra noastră zbori,/ De ce ești mai întunecată/ Acuma ca de alteori?...// Simt un fior care mă fură:/- Pe semne-acum în noaptea asta,/ Pe-un crai viteaz cu barbă sură/ L-a înșelat întîi nevasta...” 9) în aceeași perioadă (adică între 1907 și 1910), fiorii intră în lexicul poetic al lui Topîrceanu, ca agenți ai schimbării ori ca semne ale unor emoții mai adînci: „Dar ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
urmărite de vulpoiul Siguranței, care de obicei era nelipsit de la asemenea festivități. Se împlinise la 30 iunie 1931 (corect: 8 iunie - n. m.) un an de la revenirea pe tron a regelui Carol al II-lea, numit de admiratorii săi fanatici «Craiul nou», «Voievodul Culturii Romîniei Mari» etc. Dumitru Mareș, om cu prestanță în învățămînt și în viața socială, cu o bogată bibliotecă personală, a crezut de cuviință să cuvînteze despre misiunea cultural-socială a Fundațiilor Culturale Regale, despre însemnătatea Restaurației etc., omagiind
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui G. Diamandy”, în Viața Romînească, 8, vol. 31, nr.10, 1913,p. 66-85). 6. Ioan Adam, „Răscoalele țărănești...”, în Aripi tăiate, Ed. Minerva, 1910, p. 144. 7. „Cronici bucureștene”, în Viața Romînească, 2, vo1.5, 1907, p. 133. 8. Craii de Curtea-Veche, în Opere, Ediție de Barbu Cioculescu, Ed. Fundației Culturale Romîne, 1994, p. 94. Mărturisirea îi aparține lui Pantazi, dar poate fi atribuită și autorului. 9. O demonstrează următorul pasaj din Ceasornicul domnilor, de Antonio de Guevara, în traducerea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
56. 11. „Bucăți de noapte”, în Opere, p. 320. Valsul (mai exact unul dintre ele) face parte din „slăbiciunile lui Pantazi”, personajul lui Mateiu I. Caragiale. Starea pe care Bacovia o evocă într o singură propoziție e descrisă de autorul Crailor de Curtea-Veche pe mai bine de o jumătate de pagină: „Aș fi deschis eu vorba dacă lăutarii n-ar fi început tocmai un vals care era una din slăbiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptos și trist, aproape funebru. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
știință. De regulă, „vremea de beție” se declanșează spontan, cînd plouă (ploaie lungă, persistentă, cum e cea din poemul amintit: „Plouă, plouă, plouă”) sau e umezeală. O mărturisire prețioasă asupra epocii în care ea apare e cea a povestitorului din Craii de Curtea-Veche: „Era spre căderea iernii, o vreme de lacrimi. Deși nu plouase, tot era umed; jgheaburile plîngeau, ramurile copacilor desfrunziți picurau, pe tulpine și pe grilaje se prelingeau, ca o sudoare rece, stropi groși. Ăsta e timpul care îndeamnă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cel mai numeros este al geograficilor și geologilor, care prin natura profesiei lor, au lăsat posterității pagini memorabile despre Carpații Meridionali, priviți atât În ansamblul lor, cât și de cercetări mai amănunțite, asupra unor masivi, cum ar fi: Bucegii, Piatra Craiului, Făgăraș, etc. Din rândul geografilor cu piosenia necesară, reținem pe: - George Vâlsan (1885-1935), geograf, profesor universitar și academician cu contribuții deosebite În domeniul geomorfologiei și al toponimei. Acestui mare om și savant, Carpații Meridionali, i-au fost foarte aproape de inima
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fi: - Clubul Alpin al Transilvaniei, Înființat la Brașov la 28.07.1873, care a avut În calitate de prim președinte pe avocatul Karl Schnell, și care În afară de tipărirea unui anuar a organizat numeroare excursii cum ar fi cea din Piatra Craiului (21-22.09.1872), din Făgăraș (10-13.09.1874) etc. După o activitate de sine stătătoare de 8 ani, se unește În 02.04.1881 cu Clubul Carpatin al Transilvaniei, devenind secția Brașov a acestuia. - Clubul Carpatin al Transilvaniei ( S.K.V. - Siebenburgicher
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
până În 1918 o activitate pe măsura renumelui membrilor și ai fondatorilor ei. Dintre excursiile organizate, pot fi amintite cele din Munții Făgăraș (la Călțun și Negoi din 1903), Parâng și Gorj (până la Parângul Mare - 1903), Retezat (1905), Mehedinți (1905), Piatra Craiului (1905), Parâng - Valea Lotrului (1904), etc. Merită a fi menționată ca o mare realizare a acestei societăți: - publicarea unei reviste cu denumirea de ,, Anuarul STR”, care a apărut În 13 numere; - construierea unor cabane (la Grind În Piatra Craiului, apoi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Piatra Craiului (1905), Parâng - Valea Lotrului (1904), etc. Merită a fi menționată ca o mare realizare a acestei societăți: - publicarea unei reviste cu denumirea de ,, Anuarul STR”, care a apărut În 13 numere; - construierea unor cabane (la Grind În Piatra Craiului, apoi cea de pe Muntele Podeanu din Făgăraș, etc.) - Înființarea de secțiuni În Câmpulung Muscel, Turnu Severin și Iași; - realizarea unor marcaje turistice (de la Podeanu la Negoiu În 1903, Valea Jepilor și Valea Cerbilor În 1913, și Cabana Caraiman - Vârful Omu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1929 a avut ca scop: drumeție și carpatism, sporturi de iarnă, canotaj și Înot, călărie etc. Activitatea acestei asociații, a fost orientată pe mai multe direcții de acțiune și anume: a) realizarea unor case de adăpost: Radu Negru din Piatra Craiului (1932), refugiul Zanoaga (1934) etc; b) realizarea unor marcaje În Piatra Craiului și În zona Munților Făgăraș; c) editarea unor reviste, cum au fost ,,Buletinul alpin” (pentru scurt timp) și Între 1937 - 1938 ,,Buletin informativ”; d) a Înființat secții, inclusiv
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Înot, călărie etc. Activitatea acestei asociații, a fost orientată pe mai multe direcții de acțiune și anume: a) realizarea unor case de adăpost: Radu Negru din Piatra Craiului (1932), refugiul Zanoaga (1934) etc; b) realizarea unor marcaje În Piatra Craiului și În zona Munților Făgăraș; c) editarea unor reviste, cum au fost ,,Buletinul alpin” (pentru scurt timp) și Între 1937 - 1938 ,,Buletin informativ”; d) a Înființat secții, inclusiv pentru zona Carpaților Meridionali, cum ar fi cea din Câmpulung Muscel (1931
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
scurt timp) și Între 1937 - 1938 ,,Buletin informativ”; d) a Înființat secții, inclusiv pentru zona Carpaților Meridionali, cum ar fi cea din Câmpulung Muscel (1931), Pitești (1936), Făgăraș (1937) etc; e) organizarea a numeroase excursii, În special În Bucegi, Piatra Craiului și Făgăraș, inclusiv pentru alpiniști; - Clubul Alpin Român, a luat ființă În 1934 și a avut ca prioritate turismul alpin, motiv pentru care În comparație cu celelalte asociații a avut cele mai bune rezultate În domeniu acestei ramuri sportive, respectiv alpinismul, care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fost un publicist fermecător, publicând fie singur sau În colaborare, numeroase studii sau ghiduri. Reținem În acest context următoarele titluri: Biblioteca montaniardului, serial de articole publicate În coloanele revistei „România Pitorească”; Bucegi, turism și alpinism (Împreună cu N. Dimitriu - 1962), Piatra Craiului (1971, Împreună cu E. Nedelcu), Munții Făgărașului (1975, Împreună cu V. Bălăceanu și M. Cicotti), Munții și fotografia (1980 În colaborare cu E. Iarovivi) etc. Cu toate că toți munții României i-au fost casă ospitalieră, acestui animator și formator de turiști, totuși Carpații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1973 În colaborare cu Stoian O.) etc. - Reținem de asemenea În acest context, eforturile depuse pentru fundamentarea, redactarea și publicarea unor ghiduri turistice de către: O. Manițiu (Făgărașul - 1968), Gh. Niculescu (Retezatul - 1963; Munții Godeanu, studiu geomorfologic - 1965), A. Mitroiu (Piatra Craiului 1959), Gh. Epurean (Ghidul Cabanelor - 1968), Beldie Alexandru (80 de trase turistice În Munții Bucegi - 1968), Kargel Walter (Trasee alpine În Carpați - 1976), Constantin D. Ionescu (Prin Munții Mehedinților - 1977) etc. Cercetătorii științifici și Carpații Meridionali Un loc cu totul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Motru) și Podișul Mehedinți (Între Motru și Dunăre) Carpații Meridionali sunt la rândul lor Împărțiți În următoarele 4 grupe: 1. Grupa Bucegi, cuprinsă Între văile superioare ale Prahovei și Dâmboviței, include 3 masive bine individualizate și anume: Bucegi, Piatra Craiului și Leaota și un culoar spectaculos Culoarul RucărBran. 2. Grupa Făgăraș, ce se desfășoară Între Dâmbovița și Olt, Înregistrează cele mai mari Înălțimi din toți Carpații Meridionali, din ea făcând parte la nord Munții Făgăraș, la sud Iezer-Păpușa iar la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
4 grupe principale de munți, includ după unii autori, un număr de 23 de subgrupe, iar după alții 24, dintre care mai importante sunt: Bucegi, Căpățânii, Cernei, Cindrel, Cozia, Făgăraș, Godeanu, Iezer-Păpușa, Leota, Latoriței, Lotrului, Mehedinți, Muntele Mic, Parâng, Piatra Craiului, Retezat, Șureanu, Țarcului și Vâlcan. Constituiți În principal din sisturi cristaline, aspect ce determină masivitatea acestora, Carpații Meridionali, dispun de câteva caracteristici de o mare importanță În turism, cum ar fi: - ating cele mai mari Înălțimi din toți Carpații românești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În Iezer-Păpușa), Vf. Parângu Mare (2518 m În Parâng), Vf. Peleaga(2509 m În Retezat), Vf. Guru (2291 m În Godeanu), Vf. Cindrel(2245 m În Cindrel), Vf. Teflești(2242 m În Lotrului), Vf. La Om(2238 m În Piatra Craiului) etc.; - prezența circurilor și a văilor glaciare, deci a acțiunii de eroziune a ghețarilor din era glaciară; - exiztența a foarte multe lacuri glaciare, cum ar fi de pildă cele din Retezat, Făgăraș, etc; - un număr mic de pasuri de culme
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
făcut aprecieri asupra unor zone și subzone turistice ca și a unor masive muntoase. Reliefăm astfel, doar cîteva din aceste nume de mare rezonanță În cartea de aur a turismului românesc, cum ar fi: Cristea Emilian și Nedelcu Eugen (Piatra Craiului, Turism - Alpinism, 1971), Dumbravă Bucură (Cartea Munților, 1920), Epuran Gheorghe (Ghidul cabanelor, 1964), Galaction Gala (Prin țară, 1975), Gălășescu Alexandru (Sinaia și Împrejurimile, 1903), Grünfield F. (Călăuza locurilor de băi și de odihnă din România, 1912), Haret Mihai (În munții
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Gala (Prin țară, 1975), Gălășescu Alexandru (Sinaia și Împrejurimile, 1903), Grünfield F. (Călăuza locurilor de băi și de odihnă din România, 1912), Haret Mihai (În munții Sinaiei, Rucărului și Branului,1910), Iliescu Emilian (Popas În Retezat, 1972), I. Ionescu-Dunăreanu (Piatra Craiului, 1958), Iorga Nicolae (La Roumanie pittoresque și Drumuri și orașe În România, 1904), Marinescu Vasile (Contribuții la dezvoltarea turismului În România, 1938), Popescu Nae (Retezat, 1982), Pușcariu Valeriu (O țară de turism: Ardealul, 1929), Ștefănescu Al. (Gorjul istoric și pitoresc
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
2495 m, Caraiman - 2325 m, Furnica - 2102 m, Piatra Arsă - 2071 m, Cocora - 2163 m, VÎrfu cu Dor - 2030 m, Scara - 2422 m etc. În Munții Bucegi; La Om - 2238 m, VÎrfu Ascuțit - 2136 m, Clăile - 2170 m, În Piatra Craiului; Moldoveanu - 2544 m, Negoiu - 2535 m, Bindea - 2459 m, Buteanu - 2507 m, Ciortea - 2422 m, Dara - 2500 m, Ludișoru - 2302 m, Suru - 2283 m, Berivoiu Mare - 2299 m etc. din Munții Făgăraș; Iezeru Mare - 2462 m, CÎrligele - 2171 m, Bătrîna
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]