3,198 matches
-
capitolul garderobă. Bașca, veșmântul masculin prezenta o latură nespus de atrăgătoare pentru loviturile revizionismelor critice. Reacționarii au eșuat vădit În vana lor dorință de a justifica frumusețea, sau măcar utilitatea, unor accesorii cum sunt reverul, manșeta, nasturii fără cheotori, noduroasa cravată și panglica pe care poetul o va fi numit „soclul pălăriei“. Scandaloasa arbitrarietate a unor podoabe atât de lipsite de efect a sfârșit prin a-și câștiga o stare publică. În această privință, sentința lui Poblet e definitivă. Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
public, unii au plecat În Italia și vorbesc cursiv direct În latină, conduc Într-un fel și fără să vrea țara spre culmile absolut netede ale limbajului neted, sînt și ei oameni, la urma urmei, sprinteni, foarte tineri, scunzi, cu cravată de mătase galbenă la trening și căciuliță neagră pe ochi cînd e cald, ne reprezintă În lume cu acel univoc brio În priviri, sînt de neînlocuit. Cu toate acestea am auzit nu de puține ori de la o vreme, și Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care-și aduc aminte de armată cu bucurie umedă pe băncuțele din fața blocului. Ar fi imposibil să mai idealizez ceva. Nu mai am cu ce. Ne-au extirpat organul responsabil cu imaterialul Încă de pe vremea cînd ne legau la gît cravata roșie, cît se poate de strîns, mulți expiind sufocați lîngă stîlpii pe care se-nălța drapelul din curtea școlii. Mă gîndesc la chipurile lor lipite pe gazeta de perete, În coloana cu pionieri morți, fruntași la Învățătură, sau la scările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fruntași la Învățătură, sau la scările late pe care urcam Învăluiți În fum de țigară și-un profund aer de singurătate laterală pentru a ajunge În sala de clasă unde se ținea cenaclul și se desfăceau În două ore solitudinea, cravata, puteam În sfîrșit respira, circular, În jurul mesei. Această deschidere siciliană explică destul de bine maniera de joc prin care erau pulverizate textele citite la cenaclu, În special de către tandemul inoxidabil Horia Gârbea / Radu Sergiu Ruba. Chiseliță le făceau. Cu sarcasm, sardonic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o auroră boreală, așa cum mă așteptasem, nici vorbă de boemă, de Utrillo, se citea, se comenta, se stingeau țigări În paragrafe fără filtru și observațiile sclipeau În traiectorii intersectîndu-se prin aer Într-o grilă de fluturi multicolori cu ac de cravată, cîteodată mă plictiseam de moarte, plecam acasă mai cult. Nu știu ce făceau ceilalți după ce se termina ședința de umblat pe litere pe la nouă și jumătate, cel mult zece seara, uneori ne-o termina portarul. Poate mergeau la o votcă, poate se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vulturul, iepurașul, Îți Întind plosca și-ți explică că există două tipuri de rîs, cel pur și simplu, cînd rîzi de lup, și cel contaminat de disperare, ură, oligofrenie, frică. De multe ori rîd pentru că mă simt bine, am o cravată nouă, și nu o pot purta fiindcă am gîtul fin, Îmi paralizează omușorul și alte lucruri, de mare interes. E o metodă de autoprotecție care intră-n funcțiune automat. Iar dacă ești disperat, te plictisești să stai toată ziua („scriitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și am Întrebat-o Într-o limbă aproximativă dar agitată dacă nu cumva are și Patetica lui Ceaikovski. O avea. N-a mai fost timp s-o ascult, trebuia să plecăm la tîrg, să ne Întîlnim cu editori străini, cu cravată, cu coca-cola, am cerut o sumedenie de copyright-uri, În special cărți de psihiatrie, de unde să Învățăm cum să ne simțim bine, să rîdem, să adormim cînd se face ora de culcare, să avem randament și relații cu lumea, pendule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
televiziune, deși e exclus, doar l-am ascultat de atîtea ori și n-am Înțeles nimic. Ia să controlez, să fiu sigur, hai să văd care-i adevărul, pe viu, și se duce la concert. În costum de activist cu cravată, Încetul cu Încetul, acolo, pe scaun, Începe să-l audă pe Sașa, pentru prima dată, să-l audă vorbind pe Sașa care, pe scenă, cîntă devastator, cu mușchii gîtului Încordați, venele gata să plesnească și ochii strîns Închiși, improvizînd la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
piele Întoarsă și pantaloni de flanelă gri. Am auzit că-și snopește nevasta și că o trimite la produs ca să-și plătească datoriile de la pocher. Bud notă informațiile. — Crăciun fericit, Wendell, Îi ură Stompanato. Bud Îl prinse pe Stomp de cravată și-l smuci. Stomp se lovi cu capul de bord. — Un an nou fericit, macaronarule. *** La Ohrbach’s era Înghesuială mare. Clienții forfoteau printre rafturi și tejghelele cu haine. Bud urcă pînă la al treilea nivel, un loc ideal pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Joanie! interveni Karen. Da, am fost acolo, replică Jack. — Ai tras și tu cîteva scatoalce, de dragul justiției? — Era sub demnitatea mea. — Adică nu se lăsa deloc cu titluri pe prima pagină? — Joanie, potolește-te! Te-ai Îmbătat. Loew Își mîngîia cravata. Karen pipăia cu degetul o scrumieră. — Abstinenții se dau Întotdeauna atît de superiori! Ai Început să vii la petrecerea respectivă după ce te-a lăsat prima nevastă, nu-i așa, domnule sergent? Karen Înhăță scrumiera: — Japiță nenorocită... Joan rîse. — Dacă vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fi pus sub acuzare și condamnat. El este țapul ispășitor al departamentului - la ordinul lui Parker. Exley este cel care l-a convins să-și ia mîna de pe Dick. Proces penal și Închisoare. Încăperea deveni brusc zăpușitoare. Bud Își desfăcu cravata și Închise ochii. — Flăcău, am să-i aranjez o viață destul de ușoară la mititica. Cunosc acolo o tipă, ajutor de gardian, care poate face multe. Iar cînd iese, garantez că-i ușurez răzbunarea față de Exley. Bud deschise ochii. Smith avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
dreptate. Nu, eu vreau mărturisiri voluntare, așa că nici vorbă de White! Tu intri primul la toți trei. Vei fi observat prin oglinda bidirecțională, iar dacă vrei un partener, ca să te joci de-a Mutt și Jeff, du-ți mîna la cravată. Vom fi mai mulți care te vom asculta printr-un difuzor, iar un magnetofon va Înregistra totul. Cei trei sînt În Încăperi separate, iar dacă vrei să-i ațîți unul Împotriva altuia, știi ce butoane să apeși. Ed spuse: — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
dinspre cele două camere laterale. Pășea pe un covor și, În plus, muzica dată tare Îi acoperea și mai bine mișcările. Merse tiptil pînă la prima cameră și aruncă o privire. O femeie goală, răstignită pe o canapea, legată cu cravate și avînd În gură un căluș improvizat tot dintr-o cravată. Bud intră cu zgomot În camera următoare. La masă un mulatru gras, gol-pușcă, Înfuleca Kellogg’s Rice Krispies. Omul puse jos lingura și ridică mîinile. Nu, domnu’, nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
plus, muzica dată tare Îi acoperea și mai bine mișcările. Merse tiptil pînă la prima cameră și aruncă o privire. O femeie goală, răstignită pe o canapea, legată cu cravate și avînd În gură un căluș improvizat tot dintr-o cravată. Bud intră cu zgomot În camera următoare. La masă un mulatru gras, gol-pușcă, Înfuleca Kellogg’s Rice Krispies. Omul puse jos lingura și ridică mîinile. Nu, domnu’, nu vreau necazuri. Bud Îl Împușcă În meclă, apoi scoase un pistol de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
regulilor eliberării condiționate. Stens dormea În mașină, trăgea vîrtos la măsea, devenise un pasionat al jocurilor de noroc - numai lucruri bune Învățase la pușcărie. Bud o tăie spre nord pe Vine. Își văzu chipul reflectat În parbriz, În lumina Soarelui. Cravata ieșea În evidență: scuturile LAPD, cu un 2 mare pe ea. 2 era numărul oamenilor uciși de el. Trebuia să-și facă un rînd nou de cravate. Acum, cu Sylvester Fitch, erau 3. Ideea lui Dudley: esprit de corps pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
spre nord pe Vine. Își văzu chipul reflectat În parbriz, În lumina Soarelui. Cravata ieșea În evidență: scuturile LAPD, cu un 2 mare pe ea. 2 era numărul oamenilor uciși de el. Trebuia să-și facă un rînd nou de cravate. Acum, cu Sylvester Fitch, erau 3. Ideea lui Dudley: esprit de corps pentru cei de la Supraveghere. O chestie foarte șic, de mare efect asupra muierilor. Dudley era mintos și tare-n clanță. Îi datora mai mult decît Îi datora lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se apropiară. Bud spuse: — Cele două nume de aici. Urmăriți-le, vă rog. Carlisle spuse: — Verificările astea sînt o tîmpenie. Io zic s-o lăsăm moartă! Breuning Înhăță foaia. — Dacă Dud zice s-o facem, o facem. Bud le cercetă cravatele: Împreună, cei doi omorîseră În total cinci oameni. Breuning era gras, iar Carlisle slab, și totuși parcă ar fi fost gemeni. Atunci dați-i bice. *** La Abe’s Noshery nu era nici un loc de parcare, așa că se văzu nevoit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
chicoteli. Exley spuse: — Domnilor, vă rog să răspundeți la Întrebare. Timmy ridică din umeri. — Fii mai explicit. Ce „alte activități infracționale“? — Mai explicit, șantaj. Două picioare care se atingeau se Îndepărtară subit. Bud văzu perfect reacția. Exley duse mîna la cravată: BAGĂ MARE. O idee venită pe moment: Johnny Stomp pe post de „omul ăsta“. Johnny Stomp, un vechi artist al șantajului, fără mijloace de trai la vedere. Cursul introductiv de criminalistică: Lorraine Malvasi a spus că strîngerile cu ușa au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
la care mergeam ore întregi după program sub căldura aspră de după inundațiile din primăvară și nu m-am dat la o parte de la muncă, chiar atunci când zăream Dacia neagră cu perdeluțe din care cobora tovarășul de la sector, în inspecție, cu cravată și pantofii lustruiți, urcând la loc și dispărând imediat, probabil să mai vadă cum merge treaba și în altă parte... Atunci ridicându-se și ridicându-și totodată glasul activistul acela, Ilușcă sau cum l-o fi chemând - „Da, așa îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-mi voie, a repetat Anton Ionescu, dar vocea lui înceată era deja acoperită de timbrul aspru al celuilalt, care arunca vorbele ca niște ciocane, sacadat, ridicând tot timpul din sprâncenele lui negre și stufoase, impunător în costumul impecabil, cămașă albă, cravată cu nod imens, impunător mai ales prin privirea pe care o rotea peste capetele tuturor, superioară, fără să se fixeze pe chipul cuiva; își impusese să tacă, zicea, dar nu mai poate să se abțină când vede cum degenerează discuțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
avea de spus, l-am văzut doar cum își întinde pe el haina în carouri de sub care ieșeau pantalonii maronii ca niște burlane, cu care ne-am obișnuit, cum ne-am obișnuit cu cămășile lui cu gulere foarte mici și cravate foarte subțiri și pulovăre cu cotiere, o ținută de care câțiva imbecili au râs cândva până li s-a zis că nu e nimic de râs la un om ce, pe lângă serviciu, are grijă și de gospodărie; s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în fața tuturor, încât toți îl puteau vedea și trebuiau să-l asculte, ca și cum n-ar fi fost suficient că se deșirase în spatele mesei învelite în pluș roșu, nu impunător, ci atrăgând pur și simplu privirea cu hainele lui portocalii și cravata țipătoare, a ridicat din prima clipă glasul să ne admonesteze și să ne înspăimânte, probabil, dând din mâini fără oprire, iar la răstimpuri aplecându-se ușor de spate, pentru că era prea lung, ca să poată bate cu pumnul în masă: însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
auzeau răsuflările celorlalți și în care se părea că nimănui nu-i arde nici măcar să se miște în vreun fel oarecare și să-și mai aprindă o țigară, lăsând paharul pe masă, scoțându-și o batistă în culori țipătoare, asemănătoare cravatei, ștergându-și încet buzele și mâna dreaptă, în aceeași liniște-așteptare în care privirea lui se răsucea peste capetele noastre, după care, calculându-și efectele, dozându-le bine și știind că vocea lui avea să răsune dintr-odată în urechile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
celălalt începând să spună repede ce înțelesese el din toată povestea, aplecându-se puțin de un umăr către locul din mijloc, pe care ședea adjunctul de primar ușor întors către el, subțire, sobru, cu sprâncene stufoase și nod uriaș la cravata înflorată, ascultându-l cu privirea puțin mijită, până în clipa în care Andrei Vlădescu l-a întrerupt: nu e așa, nu e așa, toate sunt în regulă cu actele mele și doar, însă glasul prea subțire pentru trupul prea mare: lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și spre întinderea dezolantă a mlaștinilor desfășurată în valuri spre orizont, Rebecca simți mâna lui Mortimer așezându-i-se ușor pe umăr. — O să fie bine, spuse el. — Știu. O strânse în brațe și se duse la oglindă, unde își aranjă cravata și brâul. — E foarte frumos din partea lui Lawrence. De fapt toți se poartă foarte frumos. Nu i-am văzut niciodată pe cei din familia mea purtându-se atât de frumos unul cu celălalt. Mortimer împlinea cincizeci de ani și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]