90,136 matches
-
o existență necircumstanțiată. Din această relație specială cu pictura, cu pictura înțeleasă ca act ceremonial și ca formă de restaurație a echilibrului și a ordinii raționale a lumii sensibile, derivă, în ultimă instanță, și preocuparea exclusivă a artistului pentru momentul creației, al elaborării, și într-o măsură extrem de mică pentru spectacolul expunerii și pentru ieșirea în public. Deși interesat de tot ceea ce ochiul poate să absoarbă, de la accentul de culoare întîmplător la forma spontană, de la construcțiile simbolice de o mare complexitate
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
identificat. În pofida discreției sale absolute și a spaimei profunde în fața gesturilor risipitoare și a redundanțelor de tot felul, el a fost, în esență, un experimentator, un cercetător aplicat, cu tentația anonimatului, al tuturor componentelor pe care le implică actul de creație. Fixat, aparent, în bidimensionalitatea fizică și în coordonatele clasicizate ale spațiului picturii, în realitate, Mitroi s-a adîncit în cea mai severă investigație a generozității și a limitelor limbajului, precum și în aceea a capacității omenești de a cunoaște atît lumea
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
fi fost de 12 lei), cu tot cu greșeala de tipar - Viața Romîuească. Volum care a stat în biblioteca Petre I. Oroveanu, unde l-a pus cumpărătorul lui, indică o ștampilă de om grijuliu, la 3 mai 1927. Trei cicluri și cinci creații mai lungi, stinghere, cu suflu de poem, îl compun. Cîntecul cîtorva e o joacă de-a plinătatea, doar sonoră, a golului: "Să nu se surpe, copleșind pămîntul,/ Atunci cînd vîntul/ Prin golul mut se dă de-a rostogolul." Aceeași pasiune
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
săi) și chiar când, în ciuda faptului că adăpostește numai adevăruri, nu posedă totalitatea adevărurilor posibile, atunci acea operă este mai mult sau mai puțin o reușită, dar în nici un caz o capodoperă. Rădăcinile capodoperei se înfig adânc în însuși mitul creației, capodopera fiind epura unui anume limbaj artistic; cu alte cuvinte, reprezintă diagrama acelui limbaj prin reducerea la scară atăt a dozelor, cât și a raporturilor interne specifice din care este plămădit limbajul respectiv. Câte capodopere atâtea epure, toate oficiind și
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
se moare din nevoia de a scoate la lumină adevărul și pentru a se face dreptate și nu din înclinația masochistă de a te îneca în propriul rahat, cum își dorește Hamletul modern al lui Müller. în acest context, valoarea creației realizată de Răzvan Mazilu, în numeroasele momente în care personajele se exprimă numai prin mișcare, este cu atât mai mare, depășind cu mult prin această piesă din piesă nivelul ideatic propus de Müller. Personajele tragediei shakespeare-iene, de la care se pleacă
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]
-
un perete, din fantele căruia personajele ieșeau și intrau ca din niște nișe de mormânt. Montarea piesei Hamletmachine de la Teatrul Odeon se constituie astfel într-un interesant exemplu despre modul cum o serie de artiști ai scenei pot depăși prin creația lor materialul prim ce le-a fost oferit de canavaua unei piese.
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]
-
institui o normă căreia trebuie să i te supui, atunci estetica și artele în genere pot fi construite la fel de riguros precum disciplinele juridice. Creezi tiparul de directive și apoi te preocupi ca ele să fie ascultate. În acest caz, rețeta creației și cheia frumosului stau în aplicarea unor norme estetice. Ascultîndu-le, oricine ar putea deveni un creator de geniu sau un critic literar de netăgăduită probitate profesională. Cum o asemenea situație este imposibilă, Tudor Vianu va recurge la o nuanțare menită
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
Post-Modern Architecture (1977) de Charles Jencks și multe altele. Însă, între aceste limite, sub "umbrela" postmodernismului vor intra, fără prea multe rețineri și nedumeriri, compozitori din mai multe generații, într-un spectaculos amestec de atitudini, școli și, important, vârste creative: creația târzie a lui John Cage și Dmitri Șostakovici, Luigi Nono și Luciano Berio, muzica stocastica a lui Iannis Xenakis, urmând Olivier Messiaen, Benjamin Britten, Karlheinz Stockhausen, Michael Tippett, Pierre Boulez și, bineînțeles, reprezentanții școlii minimaliste americane - Philip Glass, Terry Riley
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
s-ar încadra o a doua generație - P. Schaeffer-P. Henry, J. Cage, Morton Feldman, I. Xenakis, W. Lutoslawski, K. Stockhausen, Ph. Glass, Steve Reich, La Monte Young și Terry Riley, H. Pousseur, urmând concepții precum mișcarea "Fluxus" sau, spre exemplu, creația lui Frank Zappa sau Robert Fripp, cu consecințe în mixturi între minimalism și rock-ul progresiv - formația King Krimson, în experimente polistilistice - Emerson, Lake & Palmer sau neo-renascentiste de substanță polifonica - Gentle Giant). Fiecare dintre aceste filoane supraviețuiește în virtutea unei încărcături
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
A doua etapă (prometeica): Clasicismul vienez (cristalizare - clasicism - nouă paradigmă - beethovenocentrism) - Romantism (dispersare - romantism); contextul cel mai potrivit exemplificării prin analogia obiectiv/subiectiv - perioadă tranzitiva (post-romantism - verism) - A treia etapă (oedipiană): Avangardism <footnote În contextul ultimei avangarde (anii '50-'60) creația lui J. Cage, I. Xenakis și a minimaliștilor americani (Ph. Glass, Ț. Riley, S. Reich și La Monte Young) reprezintă semnul prevestitor al unei dispersii prin însăși poziționarea lor drept "avangardism de reacție" față de ipostază pan-serială adoptată de către continuatorii
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
postmodernitatea se relevă deja printre constituentele stilistice ale celei de a treia avangarde. Drept exemplu relevant al acestei emergente poate servi, din nou, multcitata parte a treia din Sinfonia (1968) lui Luciano Berio. Putem constată emergentă unui proto-postmodernism deja în creația lui Charles Ives, prin implicarea tehnicii citatului, aceasta utilizată în special în Simfonia nr. 2 (1899-1902), precum și în Simfonia nr. 4 (1910-1916). Atrage atenția mixajul realizat în cea dintâi între citate din muzică populară americană și invocări ale muzicii clasice
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
avangarde (anii '50-'60). Repartizarea câmpului stilistic, grosso modo, între (a) muzică stocastica (I. Xenakis), (b) orientarea polistilistică (A. Schnittke) și (c) minimalismul american (Ph. Glass & Co.), anii '70 reprezentând consacrarea și clasicizarea minimalismului că "trend" internațional. Emergentă postmodernismului prin creația unor artiști că Laurie Andreson (performance), George Rochberg (care își începe carieră componisitcă prin orientarea înspre serialism, pentru a o "rectifica" prin orientarea înspre tehnică de citat și colaj și ulterior înspre neoromantism: reminiscențe din creația târzie a lui Beethoven
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
internațional. Emergentă postmodernismului prin creația unor artiști că Laurie Andreson (performance), George Rochberg (care își începe carieră componisitcă prin orientarea înspre serialism, pentru a o "rectifica" prin orientarea înspre tehnică de citat și colaj și ulterior înspre neoromantism: reminiscențe din creația târzie a lui Beethoven, precum și din muzica lui Mahler), Kalrheinz Stockhausen se prezintă prin lucrări de tentă postmodernă precum Hymnen (1966-1967), Mantra*<footnote Titlurile de lucrări marcate cu o steluța - * - reprezintă titluri selectate din: Ramaut-Chevassus, op.cit. footnote> (1970), Inori* (1974
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Cage sau Ludvig van (1968) de Mauricio Kagel, Bernd Aloïs Zimmermann prezintă Requiem für einen jungen Dichter (1969, Recviem pentru un tanar poet), Betsy Jolas - Lassus Ricercare (1970), Pierre Henry definitivează Simfonia a X-a (Hommage à Beethoven, 1979)*. Începutul creației lui John Adams prin respingerea serialismului și a conceptualismului post-Cage-ean<footnote Robert Fink, pag. 544. footnote> și aderarea la principiile orientării minimaliste. Activitatea danezului Louis Andriessen: experimentarea tehnicii de collage în Anachronie I și ÎI (1966-69), fuziunea mai multor referințe
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
metanarațiunilor colective. Deceniul clasicizant. Constatarea sfârșitului perioadei moderniste și împreună cu ea, trecerea în istorie a ultimei avangarde occidentale (europene și americane). Perioadă cristalizării și consacrării muzicii postmoderne. Relevarea post-minimalismului că metisaj între moștenirea minimalistă propriu-zisă și resuscitarea elementelor tonale în creația lui John Adams - fuziunea între procesualitatea post-minimalistă, tipologia de simfonie postromantica și pastișa operistică postmodernă. Adams definește această orientare prin titulatura "On the Dominant Divide"<footnote Robert Fink, pag. 544. footnote>. Emanciparea în interiorul câmpului postmodern a tendințelor de "resuscitare" a
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Wife & Her Lover (1989, Venture) și Prospero’s Books (1991, Decca). Această experiență este comparabilă cu aceea a lui Alfred Schnittke în muzică pe care a scris-o pentru peste treizeci de titluri cinematografice. Evoluția genului de operă postmodernă în creația lui Philip Glass - Akhnaten (1984), Michael Nyman - The Mân who Mistook his Wife for a Hat (1986), John Adams - Nixon în Chină (1987), OEdipus (1987) de inspirație hölderliană de Wolfgang Rihm, precum și o surprinzătoare infiltrare postmodernă în muzică lui Karlheinz
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
că mormanele de "cadavre" din cultură îi împiedică pe nou-veniți să se afirme. Poate îi împiedică să ocupe funcții administrative - dar acesta este oare visul nou-veniților în cultură, să ocupe funcții administrative? Asta visa Mihai Eminescu? Asta visa Nichita Stănescu? Creația valoroasă nu poate fi înăbușită de nimic (și, în plus, constituie prin ea însăși un mijloc - cel mai bun - de combatere a imposturii). Foarte grav este și faptul că ștampila infamantă este aplicată asupra personalităților (sau falselor personalități) de către oameni
Ochiul magic () [Corola-journal/Journalistic/10112_a_11437]
-
vedea dramatizarea lui Dodin, am început să recitesc stufosul roman al lui Platonov. Și mi-am încheiat relectura, după ce-am văzut spectacolul. Pot să spun că un asemenea spectacol justifică întru totul programul unui festival ce ,are în centru creația regizorală în toată complexitatea ei". Căci Dodin este regizor în sensul deplin al cuvîntului: nu numai constructor de spectacol, ci și hermeneut desăvîrșit al cărții lui Platonov. Romanul fiind, în întregul său, practic nedramatizabil, regizorul ne dă, în schimb, epura
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
și de pârâți de-asemeni." De fiecare dată însă dedicația oferă o cheie de lectură, completează informația textului cu elemente ce țin de memoria culturală a cititorului, fapt ce conferă mai multă consistență mesajului. Se întâmplă adesea ca, citind din creația unui scriitor care a murit tânăr, să fim tentați să căutăm în operă semnele morții. În cazul lui Radu R. Șerban, acestea abundă, constituie o adevărată obsesie. Fapt cumva surprinzător, pentru că nimic nu anunța sfârșitul prematur al scriitorului. De altfel
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
politețe (civilitas), să se comporte ca un cetățean (civiliter) și, dacă era posibil, să aibă suflet binevoitor (civilis animus) - însușiri care azi, la noi, au cam dispărut! Cei care trăiau dincolo de cetate erau, cum toată lumea știe, barbari. Cetatea era o creație omenească ce "elibera" pe om de "natură și instaură o nouă ordine în care individul se subordonă grupului, iar instinctul se subordonă rațiunii". Cu timpul noțiunea evoluează, astfel încât, la Voltaire "civilizație" înseamnă mai mult decat "urbanitate". Pe langă moravuri și
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
antagonica: civilizația se dezvoltă atât de mult, încât distruge cultură. După cum se vede, cele două concepte sunt bine delimitate azi: civilizația este partea materială a efortului uman, care este anonim, iar cultură este partea spirituală a efortului uman realizată prin creație. A vorbi despre cultura civilizației mi se pare un nonsens. Dacă totuși un asemenea concept există, o aștept pe d-na Denișa Comănescu să îl explice. 4. Nu mai vorbesc despre unii redactori de la Radio, care conduc emisiuni de muzică
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
Fermecătorul Ținut al Pădurenilor clocotește de cântec și joc în aceste zile, căci în Poienița Voinii are loc cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului „Drăgan Muntean“. Evenimentul este organizat de Prefectură, Consiliul Județean, Direcția pentru Cultură și Centrul Creației Populare Hunedoara, primăriile Bunila și Ghelari, Căminul Cultural Poienița Voinii. Festivalul Pădurenilor se deschide sâmbătă, 23 august, la ora 19, cu un recital folcloric intitulat „Sara bună, bade Ioane“, urmat de la ora 24 de focuri de artificii. Duminică, 24 august
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
face că în 30 și 31 august, în zona Făgetului se desfășoară nu unul, ci trei însemnate evenimente: ediția a XXIV-a a târgului „Vatră de olari“ de la Jupânești, Zilele presei bănățene și ediția a II-a a Taberei de creație în grai bănățean. Triplul eveniment este organizat, sub genericul „Grai, tradiție, cultură în spațiul bănățean“, de Consiliul Județean Timiș împreună cu Consiliul Local, Primăria și Casa de Cultură Făget. Atractiv pentru publicul larg, programul manifestării cuprinde: sâmbătă, 30 august, Casa de
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
cărții. În 13-15 septembrie, la Muzeul Banatului va avea loc al X-lea Salon Cart-Vest, la care au fost invitate edituri din România, Serbia și Ungaria. SIMONA POPOVICI Tabăra literaturii tinere l La Crivaia, Cenaclul „Pavel Dan“ Tradiționala Tabără de creație studențească de la Crivaia, desfășurată sub egida Cenaclului studențesc „Pavel Dan“ de la Casa de Cultură a Studenților Timișoara, a reunit, în perioada 18 - 24 august, bună parte din floarea scriitorimii tinere, ca și pe câțiva dintre... bătrânii stejari. Invitați au fost
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
Relația noastră cu pădurea, este atestată de bogăția folclorului, fiind recunoscut faptul că aproape orice doină, orice cântec începe cu „frunză verde... “, „foaie verde... “, „și-am zis verde... Pădurea și referirile concrete la arborii pădurii reprezintă o constantă și a creației marilor noștri poeți. Dintr-un studiu („Ipostaze lirice ale pădurii în lirica românească“ de V. Dinu) aflăm că teiul apare în poeziile lui M. Eminescu de 56 de ori, bradul de 32 de ori, stejarul de 20 de ori, în timp ce
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]