4,763 matches
-
și incidență scăzută a cariilor proximale. Suprafața mezială a dintelui va fi paralelizată cu stâlpul mezial al protezei fixe. Șanțurile se prepară pe fețele vestibulară și linguală, paralel cu stâlpul mezial, fiind unite cu un șanț ocluzal situat mezial de creasta mezială distală. Pentru retenția coroanei 4/5, șanțurile proximale pot fi înlocuite cu casete proximale, care asigură o retenție mai bună. Se indică la molarii superiori scurți sau în cazul agregării unor proteze fixe de întindere mai mare. Se mai
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
-este utilă inițial efectuarea unor orificii cu adâncime de aproximativ 1mm în fosetele centrale, meziale și distale; orificiile adâncite pot fi apoi unite astfel încât să se formează un șanț care trece de-a lungul șanțului central și se extinde până în crestele marginale mezială și distală. -șanțurile de orientare sunt apoi plasate în șanțurile intercuspidiene vestibulare și orale și, pe fiecare creastă cuspidiană, ele se extind din vârful cuspidului spre centrul bazei sale. -cuspizii de sprijin trebuie să fie protejați de o
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fi apoi unite astfel încât să se formează un șanț care trece de-a lungul șanțului central și se extinde până în crestele marginale mezială și distală. -șanțurile de orientare sunt apoi plasate în șanțurile intercuspidiene vestibulare și orale și, pe fiecare creastă cuspidiană, ele se extind din vârful cuspidului spre centrul bazei sale. -cuspizii de sprijin trebuie să fie protejați de o grosime adecvată de metal; un bizou extern pe cuspizii de sprijin este realizat pentru a asigura acest lucru în zona
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Prepararea la nivelul zonei terminale În cazul preparării în chanfrein, această fază este inutilă, deoarece cu freza chanfrein de rotunjit muchiile s-a finisat și zona terminală a bontului. La bonturile preparate fără prag, se definitivează zona terminală prin șlefuirea crestelor de smalț, asigurând o adaptare subgingivală. Șlefuirea se face cu instrumentul diamantat în formă de flacără, montat la turbină. Mișcarea se face uniform, circular, fără a leza epiteliul șanțului gingival. Jetul de apă de la turbină, direcționat pe vârful frezei, ajută
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
porțiunea incizală a feței vestibulare, urmărind desființarea șanțurilor de orientare prin reducerea structurii restante între acestea, cu ajutorul instrumentelor diamantate cilindro-conice cu vârf plat (fig. 9.124 a). Zona gingivală restantă se reduce de aceeași manieră până la distanța de 1mm de creasta gingiei libere. Cu ajutorul unei freze cilindro-conice din carbură de tungsten, se netezesc suprafețele și se conformează pragul gingival care se prelungește în jumătatea vestibulară a feței proximale (fig. 9.124 b). 3. Prepararea suprafețelor proximale se face cu instrumente diamantate
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
riscul afectării parodonțiului marginal. Prepararea în chanfrein, la o adâncime care se apropie de a pragului drept, își găsește aplicarea într-o variantă tehnică de mascare a coleretei metalice (blend gold technique). Această metodă permite plasarea marginilor coroanei la nivelul crestei gingiei libere, avantajul biologic asociindu-se celui estetic. Marginea coroanei metalice se bizotează. Se arde un prim strat de opac, peste care se aplică un amestec de aur, un nou strat de opac și urmează o nouă ardere a porțelanului
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
porțiunea ocluzală a feței vestibulare, urmărind desființarea șanțurilor de orientare prin reducerea structurii dentare restante între acestea cu ajutorul instrumentelor diamantate cu vârf plat (fig. 9.129 b). Zona gingivală se reduce în același fel până la distanța de 1 mm de creasta gingiei libere. Cu ajutorul unei freze cilindro-conice din carbid-tugsten se netezesc suprafețele și se conformează pragul gingival care se prelungește în jumătatea vestibulară a feței proximale (fig. 9.129 c). 3. Prepararea fețelor proximale se face cu instrumente diamantate efilate, subțiri
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
este compusă din următoarele elemente (fig. 4.3): 1.șeile protezei, 2.arcada dentară artificială, 3.conectorul principal, 4.elementele de menținere, sprijin și stabilizare. 1. Șeile acrilice Șeile reprezintă principalele elemente ale protezelor parțiale mobile, în contact direct cu creasta edentată, ce refac din punct de vedere morfofuncțional deficitul produs prin edentație, având următoarele caracteristici: -au rolul de suport al dinților artificiali și de transmitere a forțelor masticatorii spre suportul muco-osos și dento-parodontal; -transmit forțele de solicitare conectorului principal; -se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și oral. Versantul vestibular se modelează și se întinde până în zona de reflecție a mucoasei mobile, și va fi îngroșat marginal și corect modelat, pentru a pune în valoare tonicitatea musculaturii orofaciale. Acest versant poate lipsi din șeaua frontală atunci când creasta edentată din aceasta zonă este proeminentă. La nivelul tuberozităților și al tuberculului piriform, șeaua acrilică va acoperi aceste zone biostatice (fig. 2.4). Versantul oral va trebui să aibă o înălțime egală cu cel vestibular, pentru ca șeaua să prezinte o
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de a reuni într-o structură unitară, rigidă și rezistentă, elementele construcției protetice mobile. La maxilar conectorul principal este orientat transversal la nivelul bolții palatine, purtând denumirea de placă acrilică palatină, în timp ce la mandibulă este dispus pe versantul oral al crestei alveolare dentare frontale, prezentându-se sub formă de placă acrilică linguală. Conectorul principal acrilic palatinal are o grosime de 2 mm și acoperă în totalitate bolta palatină, până la dinții restanți și șei. Fața externă lustruită se realizează pe principiul replicii
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
palatinal puțin lărgit spre mezial și distal, având aspect de fluture (fig. 4.11b). Toate ameliorările conectorului acrilic palatinal se realizează numai în raport de întinderea edentației, de calitatea suportului muco-osos și dento-parodontal și de existența sau nu a unor creste edentate suficient de retentive. placă linguală semilunară în U deschis posterior, având aceeași grosime de 2 mm. Caracteristici: -fața lustruită este orientată spre limbă, iar fața mucozală nelustruită are orientare dento-alveolară; -marginea superioară se plasează la nivelul dinților restanți supracingular
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
marginea lui inferioară va pătrunde în zona funcțională linguală centrală, fiind ușor îngroșată, pentru a nu jena funcționalitatea mușchiului genioglos. În zona linguală laterală, profunzimea conectorului se stabilește în raport de aceleași criterii pe care, la edentatul total, le stabilește creasta miohioidiană. Nișa lui Ney și Bowen va fi pusă în valoare numai în cazul șeilor terminale cu resorbție accentuată a osului rezidual (fig. 4.12 a, b). de sprijin și de stabilizare Elementele de menținere, de sprijin și de stabilizare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
realizate din acrilat; -fac corp comun cu restul construcției protetice, putând porni fie din conectorul principal, fie din șea. Clasificare: 1. Croșete simple acrilice alveolare (fig. 4.13): -Sunt prelungiri ale șeilor ce utilizează zonele retentative vestibulare sau orale ale crestei alveolare, fiind deci în funcție de gradul de retenție al acesteia; 2. Croșete simple acrilice dentare (fig. 4.14): -Pot fi sub formă de pelote sau digitații, cu o grosime de 2-3 mm; -Au dezavantajul că, fiind rigide, produc leziuni de decubit
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Barele mandibulare pot fi plasate lingual, vestibular sau dentar, au formă semilunară deschisă posterior, iar pe secțiune pot fi: ovalară, rotundă, semieliptice, bifilare sau semipară. Bara linguală se plasează între limbă, dinți și parodonțiu, planșeul bucal și versantul oral al crestei alveolare, cât mai profund dar fără să interfereze cu planșeul bucal. Distanța de la parodonțiul marginal la bară va fi de cel puțin 3 mm, aceeași distanța va trebui respectată și între bare și planșeul bucal. Lățimea barei va fi de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mm, aceeași distanța va trebui respectată și între bare și planșeul bucal. Lățimea barei va fi de 4-5 mm, iar grosimea de 2 mm (fig. 4.43). În concluzie, aplicarea barei linguale este în funcție de înălțime și înclinarea versantului lingual al crestei alveolare, înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuind să depășească 9-10 mm. Distanțarea barei de versantul lingual al crestei alveolare este în funcție de orientarea acestuia (fig. 4.44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și între bare și planșeul bucal. Lățimea barei va fi de 4-5 mm, iar grosimea de 2 mm (fig. 4.43). În concluzie, aplicarea barei linguale este în funcție de înălțime și înclinarea versantului lingual al crestei alveolare, înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuind să depășească 9-10 mm. Distanțarea barei de versantul lingual al crestei alveolare este în funcție de orientarea acestuia (fig. 4.44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm de acesta, iar în cazul când
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
iar grosimea de 2 mm (fig. 4.43). În concluzie, aplicarea barei linguale este în funcție de înălțime și înclinarea versantului lingual al crestei alveolare, înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuind să depășească 9-10 mm. Distanțarea barei de versantul lingual al crestei alveolare este în funcție de orientarea acestuia (fig. 4.44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm de acesta, iar în cazul când este oblic, bara va fi distanțată de versant la 1-1,5 mm. Atunci când
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fig. 4.45). Atunci când arcada dento-alveolară are o înclinare linguală prea mare și bara linguală nu poate fi aplicată, se indică bara mandibulară vestibulară, situată în șanțul vestibular frontal în aceleași condiții ca și bara linguală. Dacă versantul vestibular al crestei este redus ca înălțime, bara vestibulară nu se poate aplica. În cazul în care ambii versanți ai crestei alveolare sunt de înălțime redusă, se indică aplicarea conectorului principal dentar-bara dentară, care poate fi situată fie vestibular (caz în care este
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aplicată, se indică bara mandibulară vestibulară, situată în șanțul vestibular frontal în aceleași condiții ca și bara linguală. Dacă versantul vestibular al crestei este redus ca înălțime, bara vestibulară nu se poate aplica. În cazul în care ambii versanți ai crestei alveolare sunt de înălțime redusă, se indică aplicarea conectorului principal dentar-bara dentară, care poate fi situată fie vestibular (caz în care este inestetică), fie lingual, supracingular sau supraecuatorial. Se aseamănă cu croșetul continuu, având lățime de 3-4 mm și grosime
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fig. 4.47). 4Marcarea indicilor clinico-biologici pozitivi și negativi pe modelul funcțional cu creion roșu - zonele ce trebuiesc ocolite de către plăcuța mucozală (parodonțiu marginal, rugile palatine, zonele Schroder, papila bunoidă) iar cu verde - zonele ce contribuie la sprijinul muco-osos (muchia crestei edentate și bolta palatină). 4Se trasează linia mediană sagitală, două linii de simetrie ce pornesc din punctul interincisiv spre extremitățile distale ale arcadei și apoi două axe, ce pornesc în diagonală de la nivelul dinților limitrofi și a căror intersecție va
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fi situată în depresiunea dintre două rugi sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi disimulată. Plăcuța dento-mucozală linguală se aplică în situația în care dinții restanți prezintă un grad de parodontopatie marginală cronică, iar versantul oral al crestei alveolare are înălțime redusă (fig. 4.50). Se sprijină pe un prag plasat supracingular, iar decoletarea, dacă este posibilă, se realizează în aceeași manieră ca la maxilar. Fața dento-alveolară nu se lustruiește, în timp ce fața orală lustruită va fi modelată ca
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fig. 4.52). ELEMENTELE COMPONENTE ALE PARALELOGRAFULUI sunt: 1.Tija de analiza (reperaj): are rol în determinarea retentivităților dentare și paralelismul suprafețelor de ghidaj (fig. 3.53). 2. Mina de grafit: Este deplasată în jurul dintelui stâlp, precum și de-a lungul crestei alveolare pentru a identifica și marca linia ecuatorului protetic. La nivelul dintelui, va trebui să aibă vârful la nivelul marginii gingivale, permițând trasarea liniei ghid (fig. 4.54 a, b). 2.Retențiometrul (fig. 4.55): permite măsurarea retentivităților dentare și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
extrem de mic de dinți restanți, iar sprijinul pe aceștia ar da naștere unei axe de basculare, dinții suport generând instabilitatea protezei. Dacă, însă, există puțini dinți restanți, sprijinul pe aceștia ar genera o axă suport, care formează o tangentă la creasta reziduală și acești dinți se pot păstra fiind valorificați, proteza fiind relativ stabilă. 2. Croșetul inelar pe molar trebuie să aibă pinteni ocluzali mezial și distal a) Poate contribui la o sarcină mai mare axial a unui dinte stâlp înclinat
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fig. 4.130): Versiunea rezilientă este în acest caz integrată într-o matrice redusă dimensional pentru realizarea cazurilor protetice care implică folosirea liniei Mini AN, fie în sectorul anterior (din considerente estetice) fie pentru rezolvarea cazurilor când resorbția osoasă a crestei edentate implică utilizarea unei matrici înclinate. Designul acestor sisteme permite menținerea unei igiene riguroase, datorită spațiului existent pentru curățire și autocurățire; zona din jurul elementului retentiv este de importanță vitală pentru parodonțiu, trebuie să fie liberă și ușor de igienizat. Există
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
pe ultimii dinți restanți, de obicei ultimii doi canini. Dinții vor fi tratați radicular și preparați pentru a primi coroane de substituție. Elementele de susținere sunt cape cu pivoturi radiculare peste care se aplică bara Dolder. Pe secțiune, raportat la creasta alveolară, bara poate avea forme variate: elipsoidală, pară inversată, picătură inversată. Forma pe secțiune realizează zona retentivă. Bara retenționează proteza printr-o gutieră metalică cu extremități elastice care acoperă bara pe toată lungimea ei. Extremitățile elastice se desfac și lasă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]