3,573 matches
-
a tuturor timpurilor, pe care uneori o creează un poet și de o mie de ori o plămădește viața” (Zweig). În devenirea europeanului de azi s-a dovedit că totul a fost (e) relativ; importantă rămâne dobândirea și păstrarea unui crez, al unui sentiment constant, în care durerea și plăcerea sunt dominate de o inimă rațională. Evident, crezul este al iubirii, al iubirii aproapelui, al iubirii frumosului, binelui și adevărului, al iubirii de viață. De unde și apetitul comunicării. Relativ, fiindcă mica
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
plămădește viața” (Zweig). În devenirea europeanului de azi s-a dovedit că totul a fost (e) relativ; importantă rămâne dobândirea și păstrarea unui crez, al unui sentiment constant, în care durerea și plăcerea sunt dominate de o inimă rațională. Evident, crezul este al iubirii, al iubirii aproapelui, al iubirii frumosului, binelui și adevărului, al iubirii de viață. De unde și apetitul comunicării. Relativ, fiindcă mica porțiune de timp ce o străbatem pe pământ nu atinge nicicând absolutul. Cuprinderea noastră e parțială dintotdeauna
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
exemplelor reprezintă oglinda aspirațiilor acelor vremuri. Încă o precizare: în cazul Răsăritului, relevarea tentației lui homo europaeus vine în întâmpinarea intelectualului apusean care, din lipsa unor repere, a omis amintitul spațiu. Pe tot parcursul cărții am insistat și asupra unui crez intim. Reluând concepte mai vechi, decriptând planuri vizibile și invizibile ale dialogului cultural, am căutat să proiectez acele idei-forță care ar trebui să stea în centrul atenției noastre: apropiere-cunoaștere-comunicare. Multe își au originea în ideea de interferență, una dintre puținele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Dubnov prezintă diaspora iudaică, descoperindu-i și nuanțându-i, în funcție de cazul descris, universalitatea. El reușește să ofere o imagine veridică a civilizației iudaice, să arate datele importante ale drumului său istoric, nu mai puțin să sugereze, printr-o informație impresionantă, crezul cu ajutorul căruia a fost posibilă supraviețuirea evreului în ipostaza de veșnic rătăcitor. E un punct de vedere inspirat de Leo Frobenius - vezi Paideuma, Stuttgart, f.a.; am studiat ediția în limba română, în traducerea lui Ion Roman, cu o prefață de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
preferințelor individuale Înguste. Ca toate formele occidentale de conservatorism, neoconservatorismul american rămâne concentrat asupra noțiunii de creștere organică și este oarecum sceptic În ceea ce privește posibilitatea de perfecționare sau progres a societății umane. Această viziune este Însă completată de o serie de crezuri liberale. Mai mult decât oricare alte grupări politice din SUA, neoconservatorii doresc să mențină universalizarea doctrinelor liberale ale Revoluției Americane cuprinse În Declarația de Independență. După cum explica unul dintre aceștia, „ceea ce se conservă este liberalismul nostru - extensia sa În timp
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
teoretizări, B. dezvoltă în publicistica lui impetuoasă o seamă de idei despre poezie. Speculațiile sale, cu alură romantică - primul program romantic în literatura română - sunt înrâurite de ideologia lui Saint-Simon, vădind lecturi și din Charles Fourier, Pierre-Joseph Proudhon, Louis Blanc. Crezul lui, nu lipsit de contradicții, este raționalist, iluminist, călăuzit de doctrina socialismului utopic. El visează întronarea rațiunii, desființarea privilegiilor, comunizarea bunurilor, optează pentru republică și cultivă iluzia unei frății universale. Susține necesitatea emancipării sociale și economice a țărănimii, dar, în
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
din fereastră, urmată în 1971 de o nouă ediție din Oameni la pândă, de romanele Pelagră și Reptila, în 1975, și Bunica studiază dreptul, în 1982. Prefața volumului Manifest rezumă și opiniile autorului despre poezie, care trebuie să întrupeze un crez, o atitudine susținută „la bara adevărului”. În mod firesc, majoritatea poemelor din volum sunt sociale, lirismul fiind preponderent obiectiv (Cântec de hamal în port, Salahorul, Accidentul, Cartier muncitoresc). Versul, influențat de tehnica lui Aron Cotruș, este liber, ritmat de repetiții
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
1951. Repere bibliografice: N. D. Cocea, Un poet, „Orizont”, București, 1935, 5; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; Șerban Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, RFR, 1938, 5; Simion Cibotaru, Emilian Bucov, Chișinău, 1959; Crohmălniceanu, Literatura, II, 528-529; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 134-145; Mihail Dolgan, Creația scriitorilor în școală, Chișinău, 1987, 4-142; Alexandru Burlacu, Poezia lui Em. Bucov, RLSL, 1994, 3; Alexandru Burlacu, Poezia lui Bucov între futurism și neogongorism, „Basarabia”, 1994, 11-12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
BUCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]
-
că opera literară este mereu citită prin straturile literare și critice care i se suprapun în timp, propune citirea romanticilor englezi (a lui Byron, cu precădere) prin prisma lui Eminescu, un romantic târziu din alt spațiu cultural. Pandant al acestui crez este abordarea operei eminesciene din perspectiva unor concepte critice elaborate de cercetătorii poeziei romantice engleze. Volumul La început a fost metafora (1994) abordează metafora ca formă fundamentală de manifestare a gândirii umane, detectabilă în toate domeniile ce îl relaționează pe
AVADANEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
în risipa publicistică, trimite la ideea originală a lui Gianbattista Vico, teoretizată în romantism, privind întâietatea poeziei ca expresie spontană de „simțire”, ca primă formă de creație a spiritului uman. Concepția subsumează eticismul luminilor, cultivând „virtutea” ca ideal și finalitate, crezului clasicist ce se revendică nu doar de la latinitatea horațiană, ci, în mod declarat, de la „modelul” poetic italian, suprem reper estetic, „imitat” tematic și prozodic. Marcând o diferențiere față de gustul vremii ce frecventa spiritul francez, A. introduce modele culturale italiene, atât
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
1964), redactând și o introducere. O broșură de specialitate, Despre o estetică a reconstrucției (1947), nu pierde din vedere „reconstrucția noastră spirituală”. Spirit aristocratic, în a cărui viziune asupra artei dominantă este tema frumuseții, C. rămâne atașat până la capăt unui crez întemeiat pe ordine, măsură, echilibru. Idealul armoniei, proclamat cu un condei vibrant și euforic, nu-i doar un surâzător concept de filosofie a culturii, ci urcă din fericita alcătuire lăuntrică a unui artist polivalent, care visează treaz la vremurile antice
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
după secole de uitare, funcția sa primordială, întemeietoare. În eseul Spiritualitate antică și spiritualitate bizantină în poezie, publicat în 1971 într-un volum colectiv ce cuprinde cuvântările mai multor poeți europeni la un congres internațional de poezie, A. își explicitează crezul poetic: „Poetul-omul-artist se regăsește astfel slujitor al Cuvântului, și în această vocație a lui a dat opere nepieritoare; el este scoica în care se aud vuietele cele mai de taină ale cosmosului, este transparență între vizibil și cele nevăzute, punte-catapeteasmă
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
de ani într-un accident de mașină) și-a călăuzit pașii încrederii și-ai speranței crezând în învățătură. În acești ani s-a remarcat în mod deosebit la disciplinele umaniste, probând reale disponibilități pentru limbile străine. Și-a făcut un crez din meseria de publicist și de profesor, fără a ști spre care va avea mai multe șanse în viață. Situația materială precară (mama sa fiind singurul susținător al familiei, muncitoare la Uzina de Cauciucuri Florești) nu i-a permis, la
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
deținut întocmai. Fac acest lucru imediat ce cred că pot descifra fără rest semnele din această lume, indiferent că e vorba de vise, artă, eros sau viață cotidiană. Orice are un sens, cu privire la orice se poate delimita un sens, iată noul crez al omului imediat ce se vede stăpân peste această lume de semne. În consecință, va renunța la modul simplu de a privi lucrurile, ca să adopte un altul mai complicat. Firește, nu orice este de la sine înțeles. Cel mai adesea întâlnim ceea ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Într-o vreme fără mir, Că trăiesc și că mai scriu. Trupu-mi este istovit, Dar creierul mai poate Chiar de-i egoism strivit De cei ce dau din coate. Tot ce-a dat, mai poate da - Cuvinte fără noimă, Triste crezuri în sadea, În simplă uniformă. Sărman gând rămas în joc E văduvit de rosturi, Căci i-am dat doar dor de foc Cu șapteștrei de costuri. Trupu-mi este istovit, Dar creierul mai poate Prin vers tot mai gârbovit Nimicuri a
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
a rămas în minte prins Un ghimpe de statuie. * Noi vrem s-ajungem iute sus Cum azi nevoia cere, Căci traiul vieții e redus - Otrava-i pusă-n miere. E Iadul astăzi pe pământ, De parcă-i dat cu maiul În crezuri fapte și cuvânt; Pe undeva și Raiul. * Am simțit astăzi chemarea Care-nghite depărtarea, Dar întreb plin de blândețe N-au rămas, oare, podețe? Dacă nu le iese blatul, Unii stau mai mult de-a latul; De au frâne cu
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Negru e-n trupescu-mi templu, Candela s-a stins de mult; Nu sunt bun ca om-exemplu Pentru cult, pentru incult. Și mulțimea de regrete Vin precum un stol de corbi Chiar pe față cu secrete, Cum e ziua pentru orbi. Crezuri vechi și false steme Sunt pe tot ce-n timp am scris, Umbrind teze și sisteme Fapte ce-s, ori care-s vis. Visu-ajuns după zăbrele Cu dorul de-a străluci Plânge-adânc în clipe grele Soarta de-a vălătuci. 21
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
mei mai calmi. E foarte bine și așa Decât pe năsălie; Suport oricât sub cravașa Ce este, ce-o să fie. 19 iulie 2004 NU POT Nu pot să fac ce alții fac Făr’ frică, fără milă Nu din nevoi, ci crez opac, Din noapte pe pupilă; Nu pot să fac ce alții știu În viața lor întreagă, Să pun speranța în sicriu Cînd mi-i atât de dragă; Nu pot să scriu cum alții pot Cu har și nestemate, Dar pot
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
deținut întocmai. Fac acest lucru imediat ce cred că pot descifra fără rest semnele din această lume, indiferent că e vorba de vise, artă, eros sau viață cotidiană. Orice are un sens, cu privire la orice se poate delimita un sens, iată noul crez al omului imediat ce se vede stăpân peste această lume de semne. În consecință, va renunța la modul simplu de a privi lucrurile, ca să adopte un altul mai complicat. Firește, nu orice este de la sine înțeles. Cel mai adesea întâlnim ceea ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Costa cu grupul democraților. Nu simțise transformarea profundă care începuse în toate straturile sociale și nu s-a gândit să canalizeze mișcările de înnoire care-și făceau loc și care, într-o zi, trebuiau să învingă. El avea un singur crez: Republica; și o singura certitudine: devotamentul armatei. Certitudine pe care o va plăti de altfel, destul de scump. Neluând nici un fel de măsuri de pază, se trezește într-o buna zi cu o insurecție civilă și militară. Marinarii de pe vasele de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
greu te-mbogățești Și nu știi ce preț mare va fi ca să plătești ? Dar tu nu ai rămas un om nepăsător Și ai pășit la fel în stil de-învingător Mereu mai curajos spre-o viață mai măreață Aveai un crez al tău că reușești în viață. Erai miez de nădejde, speranță și minune Sfidând străinătăți găsind soluții bune Am dobândit cu tine liniștea-adevărată Calea noastră-atunci părea mai luminată. Luceafărul de noapte, o stea străluminată Ce arde în fereastră în noaptea-întunecată
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
parte, dreptate), eu afirm că adevăratul artist-vizionar, nebunul celest care poate să producă și produce frumosul, e orbit și împins la moarte de propriile sale scrupule, de formele și culorile orbitoare ale propriei sale sacre conștiințe umane. Mi-am declarat crezul. Mă reașez. Suspin - mi-e teamă că de fericire. Aprind un trabuc Murad și trec mai departe, sper, la alte lucruri. Acum un comentariu scurt - dacă o să pot - despre subtitlul O prezentare, cocoțat sus, lângă frontispiciu. Personajul central al acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
le dă un arcaș japonez când îi interzice unui nou discipol, plin de zel, să-și îndrepte săgețile spre țintă; adică, atunci când maestrul arcaș îngăduie Țintirea fără a ținti. Aș prefera, totuși, să-i las pe arcașii Zen și înseși crezurile Zen în afara acestei disertații miniaturale - în parte pentru că Zen devine rapid un cuvânt indecent, sectarist, pentru o ureche discriminatorie, ceea ce e în bună măsură, deși superficial - justificat. (Spun „superficial“pentru că purul Zen o să supraviețuiască apărătorilor săi occidentali care, în linii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Nu refuza borșul de sfeclă, nici păhărelul de horilcă - și Îi plăceau nespus scrumbia afumată și castraveciorii murați. Când clopotele băteau chemând lumea la vecernie, deschidea sipetul și scotea de acolo un ceaslov. Cânta odată cu preotul În greacă și slavonă Crezul și Tatăl nostru, inversând fiecare cuvânt. Și, pe măsură ce cânta, gospodăria Subotinilor prospera. Se Înmulțeau nu numai plantele și animalele, dar până și nasturii de la cămașă se transformau În bani. Alături de Increat În pod apăruse și o șobolăniță uriașă, la țâțele căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pițigăiată. Îmi răspunse la Întrebari fără pic de șovăire. — Nu, nu știu de ce. Poate o fi considerat că e pierdere de timp să se mai Întoarcă o dată ce-a plecat la birou. A precizat stația S și-atît. Pe urmă am crezul că a intervenit ceva urgent. Nu cunoșteai conținutul documentelor? — Nu, deloc... — Bănuiesc Însă că știai adresa destinatarului... — Trebuia să o primesc o dată cu harta, la Înmînarea documentelor. — Dar nu aveai totuși o idee cît de vagă, judecind după situația de pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]