28,300 matches
-
de pildă, într-un discurs ce transpune în cuvinte un portret de ctitor valah, într-o predică franciscană adresată păsărilor ori în imaginarea "părerilor de rău" ale asinului ce l-a purtat pe Hristos, a "cîntării" Pămîntului sau a "glasului" Crucii pe care a fost răstignit Mîntuitorul. Alături stă pietatea împletită cu simț gospodăresc a omului de rînd (sursa de inspirație fiind probabil "diata" lui Anton Pann), pentru ca, apoi, să vină la rînd sfîșierea modernă, alternînd îndoielile, negațiile, "demistificările", anxietățile și
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
și să o-njure mai departe./ Dumnezeii tăi de lume!/ Dumnezeii tăi de floare! Dumnezeii tăi de apă, de cer,/ de nor, de pasăre...!/ Dumnezeii tăi de respirație!/ Dumnezeii tăi de trestie!/ Dumnezeii tăi de cireș!/ Dumnezeii tăi de întuneric!/ Crucea mamei tale, de lume!/" (Du-te-n pîntecele mă-tii de hoit). în acest fel Adrian Alui Gheorghe ni se înfățișează ca un blasfemator paradoxal, răstignit pe propriile-i disonanțe. E adevărat că negrul e la modă, dar de la Ion
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
sală, îmi făcuse mie cu ochiul, ca și cum eu aș fi complicele lui. Marxismul profesat zi de zi făcuse din Pipoton, amicul meu ajuns departe, vorbitorul, profesorul cu reciclarea, colegul meu sărac de liceu, cu care mă dusesem prima dată la Crucea de piatră și pe urmă și la Șanhai, un bordel care nu mai era chiar așa de popular, marxismul, vreau să spun, făcuse din el un orator, un retor nemaipomenit, în timp ce vorbea nu de la catedră, ca alții, vorbind și gesticulând
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
și-n dreapta, tuturor trecătorilor care păreau "golani", manifestanți plătiți de Rațiu în dolari, curve ce au făcut copii în corturi cu Marian Munteanu, drogați, legionari, smintiți de libertate și democrație. Nici faptul că nici un preot nu a ieșit cu crucea în mînă ca să-i potolească pe acești oameni întărîtați împotriva semenilor lor. Oameni ieșiți din adîncuri, din întuneric, nemîncați, obosiți, tîrîți prin trenuri ca să scape Bucureștiul de asediul golanilor. Ca să aducă liniștea. Pentru care votaseră. Ca să sape și să planteze
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
nu sunt ale nici unuia. De acum încolo pudorile nu-și mai au rostul și cutia Pandorei poate fi deschisă: aflăm că inscripția INRI (Iisus din Nazaret, regele iudeilor) nu a existat niciodată, că răstignirea nu a avut loc pe o cruce, ci pe o bucată amărîtă de lemn, că fecioara Maria nu a fost fecioară nici înainte și nici după nașterea lui Hristos, că doctrina imaculatei concepții se susține prin chiar enormitatea absurdă a viziunii pe care ne-o propune, că
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
falsa conștiință" iluministă, sinonimă unei pretinse emancipări a omului pe solul unei cunoașteri devenită și ea cinică, id est o cunoaștere "care înseamnă putere". Întorcînd spatele moralei tradiționale creștine, unei astfel de concepții secularizate îi va fi dat a purta "crucea filosofiei", din cadavrul căreia "aveau să se ridice, în secolul al XIX-lea, științele moderne și teoriile asupra puterii - politologia, teoria luptei de clasă, tehnocrația, vitalismul". Cu această doctrină "demarează o inevitabilă politizare a gîndirii", care, în concret, "a pus
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
din părți. Articolul 193 (1) Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: "Jur că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" ... (2) În timpul depunerii jurământului, martorul ține mâna pe cruce sau pe Biblie. (3) Referirea la divinitate din formulă jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului. ... (4) Martorului de altă religie decât cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. ... (5) Martorul fără confesiune va depune următorul jurământ
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
fără copaci și fără clădiri, ocupată de corturile costorarilor ca o tabără de război. Din fosta casă mai rămăseseră doar scara și zidul dinspre moară, ca un decor de teatru, cu fereastra de la care Del privise de atâtea ori spre crucea roșie a morii." (p. 167). Senin și vesel, apărătorul ordinii publice îi are la mână și pe țiganii autoîmproprietăriți (ei trebuie să cotizeze pentru a rămâne în grațiile șefului de post), și pe moștenitorii siluiți: La urma urmelor - analizează el
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
în cel mai bun loc al domeniului. În tot cazul, nu mai era singur, ci luminat în singurătatea lui de mantia albă a morții." (p. 377). Cu o seară înainte de a fi dărâmată de factorii "progresului", moara roșie, ca o cruce uriașă, cu ușa ei "morfăită de timp", respiră greu, în agonie. Suflul vital al satului, refugiat și "regrupat" aici, ipostaziat apoi, după moartea lui Maxu, în atâtea alcătuiri imateriale, fantasmatice, se va revărsa din nou peste sătenii docili, umplându-le
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
luptei românilor transilvăneni pentru păstrarea identității naționale. Într-o epocă a violentei deznaționalizări, a alege cariera de preot însemna a lupta pentru un post de comandă în bătălia pentru păstrarea unor drepturi fundamentale. Preoția crea un statut luptător. "Preoți cu crucea-n frunte. Căci oastea e creștină", sună un celebru vers al revoluției din 1848. A alege între cele două cariere cariera armelor echivala cu o dezrădăcinare. Toată literatura Imperiului agonic, excentrică, se sprijină pe dezrădăcinații unei lumi care nu-și
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
crezut în Forța Civică, proiectul politic al lui Mihai Răzvan Ungureanu, sunt dezamăgiți de leadershipul slab care a dus la rezultatul de 2% din alegerile europarlamentare și care, din neputința de a crește acest proiect, a decis să-i pună cruce", se arată într-un comunicat al PMP. Partidul Mișcarea Populară adaugă că "prin fiecare acțiune a sa, Mihai Răzvan Ungureanu dovedește că urmărește un interes strict personal, acela de a fi nominalizat de un partid drept candidat pentru alegerile prezidențiale
MRU, sabotat din Forța Civică. Sute de membri acuză topirea în PDL by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/77447_a_78772]
-
pe străzi întunecate și sparte./ munți tociți, la nivelul caldarîmului./ inimi cu pînze de păianjen, inimi-șlepuri/ încremenite pe dune de nisip./ biserici plecate din propriile lor ziduri./ aici nimeni n-a înviat niciodată./ nimeni nu s-a lăsat răstignit pe cruce./ oraș confiscat de moarte" (Oraș sigilat în moarte). Pe bună dreptate, N. Manolescu observă că Gabriel Chifu aruncă o ancoră în generația '60. Dar pe cînd tematica și stilistica expresionistă a înaintașilor aveau de regulă o proiecție cosmică, figurau pe
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
și fulgeră cu lanterna peste case. Pânda lui actuală e gratuită, absurdă, un indicator al demenței care l-a cuprins. Noe, cioplitorul în piatră și lemn care măsoară oamenii cu o ață ca să le facă sicrie potrivite, îi așază o cruce lângă copac, trecând peste cercul de excremente curse de sus și împuțind locul. Cu greu se poate găsi o imagine mai elocventă pentru pedepsirea lui Dimie, sortit, mai devreme sau mai târziu, să se asfixieze, să se înece în fecale
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
o editură bucureșteană. N-am apucat să vorbim despre text, nici acum n-am habar ce crede despre el. Când a auzit ce trufandale îmi circulă mie libere prin creier, cât era ea de doamnă, dna M. și-a făcut cruce. Cu stânga. I-am spus că n-aș vrea să semnez cartea cu numele meu, ci cu unul străinez, George Blake, de exemplu, traducerea aproximativă a numelui meu din buletin. Mai mult, mi-ar fi plăcut să facem o glumă
Codul lui Alexandru Robe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9721_a_11046]
-
în sine, revelator. Pentru că nu modelul plastic, indiferent de natura lui, contează aici în primul rînd, ci identificarea în absolut a imaginii cu modelul său. Chipul lui Iisus, așa cum s-a imprimat el pe lințoliu și, mai devreme, pe Drumul Crucii, pe năframa Sfintei Veronica, nu este consecința unui act mimetic, reflectare mecanică sau simplu rezultat al unei dexterități omenești, ci implicare directă și miraculoasă a chipului sfînt în propria sa imagine. Icoana lui Iisus care înseamnă, de fapt, Icoana însăși
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
program de guvernare, face o înmormîntare Revoluției la groapa de gunoi Glina, precum Candiano Republicii de la Ploiești, în timp ce Nelu Ploieșteanu îi zice de inimă albastră: "Haida, haida de trei ori/ Să-i miroasă gura- flori". Filmul se încheie cu o cruce pe o culme, un fel de crucea mamii lor... Doamne Iartă-mă! În tot acest timp, filmul este cam așa: baronii, greii de partide și oneroși oameni de afaceri se întîlnesc la fieful lor sau al altora, la restaurantul partidului
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
la groapa de gunoi Glina, precum Candiano Republicii de la Ploiești, în timp ce Nelu Ploieșteanu îi zice de inimă albastră: "Haida, haida de trei ori/ Să-i miroasă gura- flori". Filmul se încheie cu o cruce pe o culme, un fel de crucea mamii lor... Doamne Iartă-mă! În tot acest timp, filmul este cam așa: baronii, greii de partide și oneroși oameni de afaceri se întîlnesc la fieful lor sau al altora, la restaurantul partidului unde sunt primiți nu cu pîine și
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
umbrelor. 3. Crucificări Crucificarea din 1932 expusă la Mayor Gallery (și apoi reprodusă în cartea lui Herbert Read) marchează debutul perioadei explicit picassoene a lui Bacon, încheiată în 1944, simetric, cu impresionantul triptic Trei studii de figuri la piciorul unei Cruci. Reluată de-a lungul anilor, crucificarea e o temă baconiană majoră. În această fază inițială, Bacon e preocupat de prezența colosală a Figurii. Rezultat al distorsionării organice a corpului uman dincolo de limita omenescului, fiecare din cele trei Figuri ale tripticului
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
reprezentare, ilustrație și narațiune. Între elementele și Figurile tripticului său nu se țese nici un fir epic, nu se stabilește decât un raport strict pictural, care se sustrage oricărei narațiuni, cu atât mai mult cu cât cele trei Figuri de la piciorul crucii nu sunt personajele în nod tradițional reprezentate în pictura creștină, ci trei eumenide. Privită din acest unghi, nici o asociere posibilă între tripticul baconian și crucificarea picassoescă (La Crucifixion, 1930), unde intenția epică e explicită. Plată, fără adâncime, compoziția aruncă haotic
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
întregului popor român o psihologie de creștini ai catacombelor. Aceiași foști membri în Comitetul Executiv al partidului Comunist, aceiași activiști recent reciclați, aceiași fii ai unor indivizi care, în urmă cu două decenii, te-ar fi arestat dacă făceai semnul crucii în public se simt din nou ajunși pe caii cei mari și visează la o recuperare a trecutului recent. în acest an, sărbătorirea Paștelui ar trebui să însemne un lucru modest: împiedicarea otrăvirii continue a atmosferei cu noxe comuniste, pe
Pauză pascală by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9765_a_11090]
-
la barieră, stai/ cu sorții zilei de mâine/ în coif: că ia să trag și eu un bob (de smirnă), îi zice,/ poate câștig...// ah, vino, zeu al fecundității, se roagă în gând/cantoniereasa și cască și-și/ face imediat cruce la gură, să nu intre în ea/necuratul: e/ complet zăpăcită (vino acum/ în chip de ploaie de aur)... vino și jumătate cal (zău),/ numai vino și-mi despletește părul// taci, bufniță (o îmbrățișează/ strâns frânarul) că sunt gata să
Tinerețea unui demon by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9767_a_11092]
-
semene cu fața lui Iisus din Biserica din deal, iar când pe cap apăru coroana ce-ți lua ochii, atât am mai putut zări că arăta cu mâna către locul chiupului cel mare, mi-a zâmbit și a făcut semnul crucii spre mine! Acum spune tu, că ești credincioasă, nu este acesta un semn clar că facem un lucru bun și că poate noi am fost aleși dintre toți păcătoșii să-i fim măcar odată pe plac Preaînaltului? Măi, omuli! Mari
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mâinile de pe securistul său, care Își revenise dar era complet buimăcit și nu mai știa ce să creadă, unde se afla, cu cine și nici ce se va alege cu viața sa În fața unui nebun de legat, a făcut o cruce mare și privindu-l În ochi pe maiorul de securitate Roznoveanu, rosti la fel de pătimaș: Domnule Roznoveanu, nașul meu securist, călăul meu de altădată, „tovarășe” maior, Îți mulțumesc din toată inima mea, nu pentru că ai vrut să faci o faptă bună
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu banul. — Singura cale este să tragem bilețele, spuse primarul. Funcționarul pregăti bilețelele, sacrificând pentru aceasta o scrisoare primită de acasă. O citi iute pentru ultima oară, apoi o rupse în treizeci de bucățele. Pe trei dintre ele făcu o cruce cu creionul, apoi împături fiecare bilețel. Pantoful lui Krogh e cel mai mare, spuse el. Amestecară bilețelele pe podea și apoi le puseră în pantof. — Tragem bilețelele în ordine alfabetică, zise primarul. —Începând de la Z, adăugă Chavel. Nu mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
gură, uită să o aprindă. Chavel simți cum îl cuprinde o bucurie imensă și oribilă. Parcă simțea că e deja salvat: mai erau douăzeci și nouă de oameni care urmau să tragă la sorți și numai două bilețele însemnate cu cruce. Șansele lui crescuseră brusc de la unu la zece, la paisprezece la unu. Veni rândul băcanului care le arătă că e salvat făcând, fără nici o plăcere, un gest oarecare. Încă de la primul bilețel orice gest de bucurie era exclus: n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]