2,198 matches
-
forme necunoscute până atunci în lumea vegetală și animală. La întoarcere a publicat o lucrare importantă despre Cetacee, în special balene. În 1900, devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago” din Banyuls-sur-Mer, Franța. Ca urmare a descoperirii unor noi specii de crustacee în peștera Cueva del Drach din Mallorca, vizitată în 1904, domeniul îl fascinează și renunță la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane. La intrarea în oraș există o statuie a lui Emil Racoviță. În 1907, va publica
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
și 82 specii de pești. În a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare , 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște. În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă se găsesc și următoarele
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
anvergura →120 mm). În entomofauna republicii se mai întâlnesc efemeroptere, libelule, ortoptere, blatoide, dermoptere, isoptere, himenoptere, neuroptere, diptere ș.a. Arahnofauna este slab reflectată în publicații științifice, cei mai studiați fiind păianjeni, peste 300 de specii, și acarieniidin sistemele agricole.. Din crustacee se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind filopodele, copepodele, podocopidele și amfipodele. Moluștele sunt reprezentate de gasteropode - 60 de specii acvatice și 70 terestre ("Helix pomatia", "Carychium minimum") și bivalve - 30 de specii ("Anodonta cygnea
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de alge - rar licheni cu rezistență la variații de mediu și hidrofile. Cu o frecvență mai redusă se întâlnesc și angiosperme, mai ales în partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Pe lângă bacterii aerobe și - mai puțin - anaerobe, fauna include numeroase crustacee, insecte și viermi. Mare parte din aceste vietăți se hrănesc din depozitele de materie organică. O parte mai mică este formată din mici prădători. La acestea trebuie adăugate vietățile pasagere, în special păsările de mare. Etajul mediolitoral cuprinde zona de
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
Primele date arata ca doza medie de cupru într-un regim normal era de 2 - 5 mg. Apa de băut și apele minerale aduc o parte din necesarul zilnic de cupru al organismului. Alte alimente cu conținut de cupru sunt crustaceele, și legume verzi (fasolea verde, etc), semințe, ciuperci și chiar și pudra de cacao. Doza zilnică recomandată de cupru de către specialiști este de 1,5-3 mg. În tabelul următor sunt reprezentate cantitățile medii de cupru (Miligram per Kilogram) pentru anumite
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
pe glob, la productie/locuitor în 2003), porumb, trestie de zahar, nuci de cocos, fructe de palmieri de ulei, banane, ananas, citrice, manioc, arahide, cacao, cafea, batate, legume. Se cresc: bovine, porcine, ovine și caprine. Pescuitul (cu deosebire cel al crustaceelor) a luat amploare, produsele marine contribuind semnificativ la exporturile țării. Majoritatea populației este alcătuită din asiatici și din negri, care trăiesc în sudul muntos și sunt urmași ai foștilor sclavi. Mozaicul de limbi și de religii îngreunează guvernarea țării. Populația
Surinam () [Corola-website/Science/298147_a_299476]
-
Celelalte exponate ale muzeului reliefează contribuțiile știintei românești în domeniul hidrobiologiei, prezentând fragmente din activitatea câtorva importanți cercetători români precum Emil Racoviță, Grigore Antipa, Paul Bujor și Ion Borcea. Participând la diferite expoziții oceanice, descoperind numeroase specii de pești și crustacee și fiind autor a peste 475 de lucrări științifice originale publicate singur sau cu colaboratori din țară și din străinătate, savantul Mihai Băcescu a contribuit din plin la îmbogățirea muzeului din Fălticeni, căruia i-a dăruit peste 700 de exponate
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
omagiu adus omului de știință Mihai Băcescu. Acvariile constituie partea vie a muzeului și cuprind 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litri de apă în care trăiesc numeroase specii de pești indigeni și exotici, broaște țestoase, scoici și crustacee. Zestrea muzeului este îmbogățită pe deplin și cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului, configurația reliefului subacvatic. Donat în 1986, globul geografic a fost realizat pe parcursul a cinci ani și jumătate
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
anii '80 ai secolului al XX-lea s-au efectuat studii științifice privind originea și natura drogurilor care pot duce la efectele menționate mai sus. S-a descoperit că substanțe neurotoxice de origine animală, probabil de la peștele Tetraodontidae () și de la crustaceul gasteropod din familia Conidi, induc victimelor o stare catatonică asemănătoare morții.
Zombi () [Corola-website/Science/318153_a_319482]
-
cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve, crustacei, moluște etc. Din cauza faptului că limanul Ialpug este alimentat de apele din partea de sud a Republicii Moldovei, iar apele reziduale au deseori o stare de tratare nesatisfăcătoare, nivelul de poluare a depășit de multe ori limitele admise. În anul 1985
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
pe care o găsește săpând în pământ sau mai rar pe suprafața solului. Hrana predominantă a cârtiței o constituie râmele, care reprezintă peste 90% din componența hranei. Se hrănește și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre (melci etc), crustacee terestre, miriapode, furnici și ouăle lor, care toate la un loc nu depășesc 5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
pe partea superioară a corpului, linii scurte, paralele, albicioase. Înotătoarea anală, la mascul, este mai puțin înaltă ca la femelă. Hrana și-o procură de pe fund și constă în primul rând din nevertebrate: insecte și larvele lor, viermi, moluște și crustacee, și într-o măsură mai mică detritus organic, vegetație acvatică, icre și puiet de pește. Peștii adulți de dimensiuni mai mari sunt piscivori, hrănindu-se cu pești mici bentonici: guvizi, cobitide. Este un pește mai mult nocturn și solitar. Iarna
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
de talie mare, cu scheletul cartilaginos-osos, cu corpul fără solzi, acoperit cu cinci șiruri longitudinale de discuri osoase, cu rostrul alungit, prevăzut cu mustăți. Peștii din această familie sunt denumiți și sturioni. Se hrănesc cu precădere din fauna bentică : moluște, crustacei, pești bentici din familia guvizilor sau a blenidelor, icrele altor specii. Sunt întâlniți numai în emisfera nordică, fiind prezenți îndeosebi în Marea Neagră și Marea Caspică, mult mai rari în apele Europei occidentale (mai ales șipul), de unde migrează în fluviile aferente
Sturion () [Corola-website/Science/319332_a_320661]
-
și altul inferior mai mic. Colorația este foarte variabilă: la unele exemplare, spinarea este neagră-cenușie, la altele - de un verde murdar sau verde închis. Sub linia laterală și pe abdomen e alb murdar. Adulții se hrănesc în mare cu moluște, crustacee, polichete, mai puțin cu pești; în Dunăre cu larve de efemeroptere și alte insecte, crustacee și pești, mai ales obleț ("Alburnus alburnus"). Pentru reproducere migrează din mare în fluvii primăvara, din februarie-martie până în mai. Întreprinde migrații în fluvii și toamna
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
la altele - de un verde murdar sau verde închis. Sub linia laterală și pe abdomen e alb murdar. Adulții se hrănesc în mare cu moluște, crustacee, polichete, mai puțin cu pești; în Dunăre cu larve de efemeroptere și alte insecte, crustacee și pești, mai ales obleț ("Alburnus alburnus"). Pentru reproducere migrează din mare în fluvii primăvara, din februarie-martie până în mai. Întreprinde migrații în fluvii și toamna, din august-septembrie până în noiembrie, unde rămâne până primăvara viitoare. Locurile preferate pentru pontă sunt cele
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
cu cinci rânduri de plăci (scuturi) osoase mici longitudinale. Trăiește până la 100 de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește carnivor, se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare economică foarte mare și este pescuit pentru carnea gustoasă și icrele negre. ul este clasificată după IUCN ca o specie pe cale de dispariție (CR). În
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
înotând încet pe fundul apei, oprindu-se din când în când să se hrănească. Hrana variază în funcție de sezon. Morunul este un peste prădător, foarte hrăpăreț și cel mai carnivor dintre toți sturionii. Peștii alcătuiesc peste 80% din hrana lui; apoi, crustacei ("Crangon") 11% și moluște ("Modiolus") 4%. Hrana principală a juvenililor în Dunăre este constituită din larve de insecte, în special efemeroptere ("Ephemeroptera"), crustacee: gamaride ("Gammaridae"), miside ("Mysidae"), copepode ("Copepoda") și cladocere ("Cladocera"). Morunul începe să se hrănească cu pești, de la
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
foarte hrăpăreț și cel mai carnivor dintre toți sturionii. Peștii alcătuiesc peste 80% din hrana lui; apoi, crustacei ("Crangon") 11% și moluște ("Modiolus") 4%. Hrana principală a juvenililor în Dunăre este constituită din larve de insecte, în special efemeroptere ("Ephemeroptera"), crustacee: gamaride ("Gammaridae"), miside ("Mysidae"), copepode ("Copepoda") și cladocere ("Cladocera"). Morunul începe să se hrănească cu pești, de la o vârstă foarte mică (de la o lungime de 24 cm în Dunărea de Jos). În Dunăre preferă scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"), crapul
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Alosa immaculata"), crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), roșioara ("Scardinius erythrophthalmus"), babușca ("Rutilus rutilus"), plătica ("Abramis brama"), cega ("Acipenser ruthenus") și avatul ("Aspius aspius"). Stomacurile morunilor prinși în Dunăre conțin cantități mari de pești (crap, avat, băbușcă, plătică și cegă), crustacee și moluște; s-au găsit și păsări de apă; la un morun s-a găsit în stomac chiar o copită de cal mort, ce fusese aruncat în Dunăre. În Marea Neagra, între mai și septembrie morunul se adună în apropierea coastei
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
un pește exclusiv de apă dulce. Se găsește în Dunăre. Preferă apele adânci și limpezi, cu fund tare, apropiindu-se de mal numai dacă acesta este abrupt. Nu suportă apele tulburi și pe cele sărace în oxigen. Se hrănește cu crustacee și larve de insecte. Măsoară în medie 60-70 cm și cântărește 4+5 kg, putând ajunge la 1-1,25 m și 16 kg. Carnea și icrele sunt foarte apreciate. Din latina "Acipenser" = nume dat de Plinius nisetrului + "ruthenus" = rusesc. , cigă
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
chiar în albia apei (Antipa). Observațiile făcute de către ihtiologii sovietici, au arătat că cega nu poate trăi în apele ce au mai puțin de 3,5—3,0 mg oxigen la 1 litru. Se hrănește cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
hrănește cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci sunt cunoscute de către pescarii care pescuiesc cegă. În partea superioară a zonei cataractelor Dunării (în amonte de Șvinița) cegă se hrănește mai ales cu amfipodul "Chelicorophium curvispinum" ("Corophium curvispinum") (76,6% din
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
este un soi de struguri și un vin obținut din struguri albi. În România, se cultivă în podgoria Murfatlar. sec este un vin elegant, cu o aromă florală distinctă și se recomandă a fi servit rece alături de preparate din pește, crustacee sau specialități din fructe de mare. Vinul este catifelat, suav, tandru, cu aromă ce o amintește pe cea a fânului de curând cosit. Chardonnay unul din cele trei varietăți de struguri folosite cel mai des în producerea șampaniei, alături de Pinot
Chardonnay () [Corola-website/Science/315754_a_317083]
-
salariat tehnician, fiind singurul sprijin al mamei sale. Iese licențiat în 1963, ceea ce îi permite să treacă cercetător doctorant la Muzeu, în secția de biologie marină și vertebrate inferioare. Subiectul de doctorat, ales de ihtiologul Pr. Dr. Petru Bănărescu, privește crustaceii "Phyllopoda" din apele temporare, dar studiază și Policladele (crustacei amfipozi corophiizi) mării Negre, apoi speciile invazive ca melcul marin "Rapana venosa" și fauna bentică în general. Cu acest prilej, este autorizat să se scufunde cu butelii de aer comprimat, vizor
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
licențiat în 1963, ceea ce îi permite să treacă cercetător doctorant la Muzeu, în secția de biologie marină și vertebrate inferioare. Subiectul de doctorat, ales de ihtiologul Pr. Dr. Petru Bănărescu, privește crustaceii "Phyllopoda" din apele temporare, dar studiază și Policladele (crustacei amfipozi corophiizi) mării Negre, apoi speciile invazive ca melcul marin "Rapana venosa" și fauna bentică în general. Cu acest prilej, este autorizat să se scufunde cu butelii de aer comprimat, vizor, tub de respirat și labe de înot, dar desigur
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]