2,852 matches
-
puteau fi recuperați decât fie la nivelul unor pagini memorialistice, fie sub forma unui episod critic centrat pe opera lui Noica. Paleologu a ales această ultimă cale. Acum, după ce am citit paginile lui, pot crede, riscând să fiu urât în cugetul meu, dar deopotrivă să cad pe adevărul - în fond nesemnificativ - al mobilului acestor pagini, că ele nu s-au născut din puritatea nevoii de a "mărturisi" - în sensul înalt al mărturisirii augustiniene, care ridică la conștiință și proiectează în eternitate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unda tot curge și iarba de ce crește, De ce iar pe noi cerul suspendă nencetat, De ce iar piere ziua și iarăși se ivește Și omul de ce trece, de ce oftând trăiește, Iar tu, insectă slabă, ce știi, sau ce-ai aflat? Cu cugete, neastâmpăr de ce folos ți-e ție O viață efemeră să, vrei a-nvenina? Ziua de azi e scumpă mai mult decât o mie Din secolul ce încă cutezi a aștepta. Gustați cu tinereță, din fructul frumuseței; Iubiți, iubiți plăcerea pîn
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fug acasă. Vă las o țărmuri încîntătoare, Mă duc că doară voi fi scăpat "De - aceste friguri ce la răcoare, L-a umbra voastră am căpătat". O lac mărețe, adu - ți aminte Cu ce plăcere pluteam pe tine; Ce fericire! cugete sfinte Undele tale ațâță 'n mine, Grijă, necazuri le uităm toate Cu undița 'n mână, lângă păscari; Ș' adormind vesel pe cât se poate "Mă trezeam bute orb de țânțari ". Dragele mele nevinovate, Copile tinere de grații pline, De la voi iată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
parte, Dar schimbi lesne lumea vie Cu acele barbe sfinte? Încă azi o nebunie Ș-apoi mâni om fi cuminte. Așadar mintea, văd bine, Că pe mâni e de - așteptat; Dar ast mâne iar de mâne Văd că fuge nencetat; Cugetul cu 'ncredințare Îmi zice ca s-o aștept Iar inima-mi strigă tare C-o să mor neînțelept. {EminescuOpIX 103} Fabula, acel gen greu de scriere, deși în aparență atât de ușor, se potrivea asemenea cu spiritul nepreocupat al autorului nostru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai cu două ruble în buzunare; pe lângă aceasta cu o zi sau două mai înainte el simțise că un d. Mihailescu, trimes de părintele său înadins, era pe urmele lui și-l căuta, spre a-l denunța poliției. Mustrarea de cuget sau nenorocita alternativă în care se găsea, străin pe pavelele Iașului și fără nici un ban, l-au împins se vede într-un moment fatal a recurge la un asemenea mijloc pentru a pune capăt unei vieți începută așa de trist
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dar asta nu e tot. Serbarea trebuie să devină și purtătoarea unei idei. Ideea unității morale a națiunei noastre e ceea ce ne-a-nsuflețit ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una a priori; în care însă cugetele se vor unifica - cugetele doamne a lucrărilor, astfel încît pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel ca unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acuma unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tot. Serbarea trebuie să devină și purtătoarea unei idei. Ideea unității morale a națiunei noastre e ceea ce ne-a-nsuflețit ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una a priori; în care însă cugetele se vor unifica - cugetele doamne a lucrărilor, astfel încît pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel ca unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acuma unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una singură, să treacă prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ibidem. 64 noastră”159. Bărbatul e privit ca un vasal, el trebuie să servească scopurilor unor femei voluntare. Teama unei condamnări publice nu mai poate constitui un impediment pentru tinerele femei: „Dacă eu una sunt cinstită și nu mă mustră cugetul cu nimic, zică oricine orișice, că mie tot nu-mi pasă.” 160 Femeia decide, alege, hotărăște - iată verbe cheie pentru întreaga mișcare a personajelor feminine, stăpânele reale ale universului diegetic boccaccesc. Nobile și cultivate, tinerele sunt capabile de a organiza
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bine-o prind;/ Iar soarele cu dulcea lui văpaie/ A poleit cosițele-i bălaie./ Frumoasă fără seamă cum e ea,/ Nici în virtute nimeni n-o-ntrecea./ și lumea, negăsindu-i nici o vină,/ O lăuda cu laudă deplină./ Curată-n cuget și la trup era/ și fecioria-i gingaș înflorea/ În sfioșenie și n cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trăsătura profund pitagoreică a acestui pasaj, atrăgând atenția și asupra altor texte care fac din văz și din auz senzații rezervate „ființelor alese” sau divine, cum ar fi Pseudo-Plutarh, De musica, 25, sau Platon, În Phaidon, 111 b: „vederea, auzul, cugetul și toate celelalte facultăți ale lor le Întrec pe ale noastre cu atât cu cât aerul Întrece În puritate apa și eterul, aerul”. Lui Pitagora, care era un „daimon lunar”, Îi era cu putință să asculte „armonia sferelor”. În Epinomis
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care au loc În amfiteatre. În felul acesta și par a fi chezași, În chip deliberat, (418) ai Împotrivirii față de cele mai sfinte ceremonii celebrate la Delfi”. Cum Filip, istoricul, era de față, se minuna de cele auzite și În cugetul lui se Întreba Împotriva căror ceremonii sfinte puteau fi chezași poeții și retorii. Cleombrotos Îi răspunde: „Este vorba de ceremoniile care privesc Oracolul și la care cetatea Tebei i-a inițiat pe toți grecii care locuiesc dincolo de Termopile, până În dreptul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
sece bubele. Există și un descântec care se spune în timpul spălării: „Cum trece roua de soare și spuma de mare, așa să treacă răul de pe mine”. Cine a făcut un păcat, a spus o vorbă rea și are mustrare de cuget, să se trezească dimineața, să spună de trei ori „Tatăl nostru”, apoi să se ducă și să se spele cu rouă, pe față și pe mâini, și să nu vorbească cu nimeni vreme de un ceas, ci în vremea aceea să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ibidem. 64 noastră”159. Bărbatul e privit ca un vasal, el trebuie să servească scopurilor unor femei voluntare. Teama unei condamnări publice nu mai poate constitui un impediment pentru tinerele femei: „Dacă eu una sunt cinstită și nu mă mustră cugetul cu nimic, zică oricine orișice, că mie tot nu-mi pasă.” 160 Femeia decide, alege, hotărăște - iată verbe cheie pentru întreaga mișcare a personajelor feminine, stăpânele reale ale universului diegetic boccaccesc. Nobile și cultivate, tinerele sunt capabile de a organiza
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bine-o prind;/ Iar soarele cu dulcea lui văpaie/ A poleit cosițele-i bălaie./ Frumoasă fără seamă cum e ea,/ Nici în virtute nimeni n-o-ntrecea./ și lumea, negăsindu-i nici o vină,/ O lăuda cu laudă deplină./ Curată-n cuget și la trup era/ și fecioria-i gingaș înflorea/ În sfioșenie și n cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ci cu altare de ocup ație și care fac o propagandă agresivă în rândurile populației” se ocupă unii misionari, spune V.C. Ciocârlan în materia lul Românii popor ortodox. Au mai semnat: G. Irava - Ortodoxia în lume; Ec. Vieru - Comori de cuget și simțire; N. Arnăutu - Creația artistică religioasă în patrimoniul Muzeului „Vasile Pârvan” etc. Se arată publicului valorile aflate în patrimoniul Bibliotecii Stroe 372 Beloescu și a muzeului local: Cazania lui Varlaam, Biblia de la București (1688), Îndreptarea legii (1643), Min eele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a Bisericii Sfinții Împărați Bârlad. Cu începere de la 1 ianuarie 1941 atribuțiile de redactori la “Lumina vetrelor” erau îndeplinite de Elena Leon, licențiată în litere. Semnau în revistă: preot A.C. Cosma (În alte vremi), Gheorghe Dorneanu (Leroi-Ler), Gh. Just Filipescu (Cuget în zig-zag), preot Const. P. Beldie (Intelectualii și biserica), Gif (Contribuția femeilor la sarcinile impuse de vremuri), G. Nedelea (Cele două vulpi... - traducere). În revista cu numărul 1, din ianuarie 1942, soldatul Th. Călin Delapraja dintr-un regiment de cavalerie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Aș vrea să‐mi plimb tristețea” al dlui G. Pallady. Domnia sa arată aceeași puternică și gingașă simțire, îmbrăcată în haina clasică a unui vers clar, cu nota sa distinct originală, sinceritatea simțirii îi îngăduie eleganța și vioiciunea graiului.” Și despre Cugetul Românesc, numărul de pe luna decembrie a celui de al doilea an încheiat al a pariției sale: „Revista conține și poezii dintre care remarcăm pe ale dlui V. Voiculescu, poetul care desfășura o fru moasă activitate 434 în cercul cultural ce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ocupate posturile de profesor Întrucât: „Școala este cum este profesorul, iar acesta este În realitatea profesiunii sale, Întocmai cum este și În taina conștiinței sale de om; așa că singurele măsuri de Îndreptare nu pot fi decât acelea care, izvorând din cugetul dăscălimei, vor da un nou suflet, sau cel puțin o nouă Însuflețire profesoratului de toate gradele. Nu din afară, ci dinăuntrul școalei trebuie deci să Înceapă reforma”. Prin comparație cu managementul strategic corporatist, managementul strategic universitar ar trebui să gândească
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și o suflare”. Adică, după ce patru ani de zile, înregimentați în partide, ne luptăm fiecare pentru electoratul său, demolându-ne adversarii politici - bârfindu-i, calomniindu-i, demascându-i, desființându-i pentru impostura și inconsistența demersului lor - să ne unim în cuget și suflare pentru salvarea națiunii. Aș vrea să fiu bine înțeles. A lansa, ca intelectual, ca scriitor, mesaje în numele concilierii, apeluri la colaborare, la elaborarea, eventual, a unor poziții comune în chestiuni esențiale pentru destinul Basarabiei, către clasa politică sau
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
regelui Ferdinand la Alba Iulia, în 1922 "ca rege al tuturor Românilor" (Ibidem, p. 29). 259 Ioan Lupaș, Istoria unui manual de istorie, pp. 3-4. 260 Idem, Istoria Românilor, 1921, p. 213. 261 Vezi opinia lui Virgil Zabarovschi publicată în "Cugetul Românesc", așa cum a fost citată de Ioan Lupaș în Istoria unui manual de istorie, p. 7. 262 Ibidem, p. 8, 10, 17, 19-20. 263 Ibidem, p. 12. 264 Ioan Lupaș, Istoria unirii românilor, ediția a II-a, Fundația Culturală Regală
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ale adamiților istorici, hedoniști creștini timpurii care au supraviețuit până în secolul al XVI-lea și despre care citise Yourcenar. Savanții olandezi și flamanzi recuperaseră istoria secretă a adamiților, iar ea citea fluent în aceste limbi. Cîteodată numiți Frații și Surorile Cugetului Liber, ei practicau nuditatea și erau adepții copulației în grup, dansând și preacurvind noaptea la lumina lunii, așa cum relatează Cyprien 76. Acum intriga se complică: Zenon este implicat. Preafrumoasa concubina a doisprezece tineri rămâne gravidă și își ucide copilul născut
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
omului n-ar putea suporta o trecere bruscă, dintr-un singur salt"135. Un fel de coborâre ad inferos este transferul din închisoare în lagăr, prilej pentru deținut de a conștientiza libertățile păstrate încă în lumea din care a plecat: Cugetul meu era înmărmurit după numai câteva zile de lagăr. O, asta nu e închisoare! Închisorile sunt aripi. Închisorile sunt cutii cu gânduri. A flămânzi într-o închisoare, angajând controverse cu colegii de celulă, e ușor și vesel. Dar ia încearcă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Scopul acestui discurs era evidențierea caracterului fundamental anticreștin asupra omuciderii legalizate și a războiului, care contrastau vizibil preceptului conținut în Mt 22, 37-40: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău... Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci se cuprind toată Legea și profeții. Atât din partea soldaților creștini, cât și din cea teologilor exista conștiința solidă de a fi soldatul lui Cristos, un popor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
citea mai departe, cu tot mai aprinsă patimă: .....Priviți, mărețe umbre, Minai, Ștefan, Conrvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate. Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frații. .' «Răsunet» pătrundea adânc în cugetul fiecăruia. Se simțeau, în adevăr, frați. La sfârșit, toți, ca unul, au sărit In picioare. S-au îmbrățișat. S-au sărutat. «Jurăm că vom da mâna să fim pururea frați!» recitară câțiva, într-un glas. Aceasta va să fie deviza
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Ar fi de dorit și chiar o rog în numele progr esul ui literar și al aspirațiilor cele mai nobile la care tinde sexul frumos, ca Maria N. de la Banca să descindă din sferele înalte ale păturei în care se leagănă cugetul senin al spiritului s ău, până la redacția ziarului Paloda și a și continua instructivele și amuzantele sale opere literare deja promise „Tutovei, căci lumea și în special societatea noastră numai atunci va progresa în domeniul literelor și științelor, când diversele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]