10,969 matches
-
cele două „vârfuri”, Rusoaica și Donna Alba, un scurt capitol fiindu-le rezervat și celor neterminate. Majoritatea scrierilor lui Gib. I. Mihăescu ar evolua între problematica erotică și cea socială, preponderentă fiind cea dintâi. Originalitatea scriitorului rezidă, afirmă G., în cultivarea romanului de analiză psihologică, scris la persoana întâi, axat pe un univers obsesional bine surprins, de sursă dostoievskiană, și pe prezentarea mediilor sociale într-o manieră tipic caragialiană. Alte lucrări, consacrate literaturii române din a doua jumătate a secolului al
GHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287271_a_288600]
-
conformiste și a unei existențe terne constată că aspirația către independența deplină față de societate este irealizabilă, iar „evadarea” sa eșuează. Aici descripția amănunțită a cotidianului e dublată de o morală existențialistă, contrabalansată, pe de altă parte, de o propensiune spre cultivarea unui „exotism” social (peripeții prin mediile plastico-expoziționale, amoruri pasagere, salahorie ocazională în piața de legume, chefuri ostentativ boeme, situații laborios pitorești, stranii și „semnificative”). Autenticitatea artistică cedează astfel teren în fața unor accente de kitsch romanesc. Preocuparea pentru complexitatea tehnicii narative
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
Nimic nu este mai ușor în sine, nimic nu poate fi spus în mai puține cuvinte, și în cuvinte la îndemâna tuturor.” În lumea modernă se produce o transformare ce se reflectă și în religie: bunăstarea materială deschide un drum spre cultivarea și împlinirea vocației spirituale. Intenția lui G. ar fi fost „să realizeze un fel de eseu de cultură spirituală a maselor” (Silviu Leca). Interesul enorm pentru starea spirituală a unui suflet îl făcea să nu țină seama de depărtarea fizică
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
dedica traducerilor și promovării literaturii italiene în România. Debutează în 1962 cu traducerea a două volume de nuvele, unul dintre ele, Povestiri din Roma de Alberto Moravia, marcând un pas important în receptarea pe teren românesc a noilor modalități de cultivare a realismului în literaturile occidentale. Treptat aria de cuprindere a tălmăcirilor semnate de L. se lărgește, incluzând opere clasice ale literaturii italiene, volume de istorie a culturii și piese de succes destinate teatrului radiofonic (Eduardo de Filippo, Paolo di Vincenzo
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
în coloanele gazetei a avut menirea de a oferi mai ales cititorilor de la țară o lectură de bună calitate. Rubrica „Literatură” semnalează în mod regulat noile apariții de poezie, proză sau literatură folclorică, ca și noutățile literare din alte publicații. Cultivarea bunului-gust în lectură este susținută și de articole de critică literară (G. Bogdan-Duică, Limba literară și Asociațiunea, Literatură edită și inedită), ce pledează pentru valoarea cuvântului scris. A.Gț.
LIBERTATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287800_a_289129]
-
1996, editată de Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Redactor-șef: Dimitrie Macrea (1952-1958), Iorgu Iordan (1959-1982), Alexandru Graur (1982-1989), Ion Coteanu (1990-1997), Marius Sala (din 1998). Revista abordează studiul limbii române: gramatică, vocabular, onomastică, istoria lingvisticii românești, etimologie, dialectologie, ortografie, cultivarea limbii, filologie, limbă literară și stilistică. Începând cu numărul 4/1959 se publică bibliografia anuală a lucrărilor de lingvistică apărute în țara noastră (în prima fasciculă cu bibliografie au fost cuprinși anii 1944-1958). Pentru istoria literaturii sunt fundamentale articolele referitoare
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
prin iscusința de a nara, descrie și portretiza, prin nota de umor introdusă, când e cazul, în relatare, prin comentarii ironice și sarcastice, nu rareori, prin patosul mâniei, dar mai ales prin duioșia unor caracterizări, prin vibrația evocărilor. Posibilități de cultivare a unor asemenea însușiri oferă, prin definiție, publicistica, memorialistica și oratoria. În toate aceste genuri I. a strălucit și e un scriitor în toată puterea cuvântului. Fie că exaltă dragostea de neam și pledează pentru conservarea tradițiilor, fie că recomandă
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
o reacție fermă la mișcarea feministă, reprezentanți ai sexului „tare” au propus o reconsiderare a condiției bărbatului în societatea actuală (cu referire în primul rând la cea americană), unii militând pentru poziția de macho a bărbatului în orice împrejurare, respectiv cultivarea masculinității proeminente, alții încercând soluții mai echilibrate de adaptare a bărbaților într-o lume în care milioane dintre ei, luptând din răsputeri să-și onoreze rolul de mascul „adevărat” și „privilegiat”, de putere și dominanță, se privează practic de plăcerile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale familiei extinse etc.) conduce la o mai mare libertate de dizolvare oficială a cuplurilor carențate, urmată de alegerea unui nou partener sau posibilitatea de a opta pentru o alternativă de viață nonmaritală (concubinaj, familie monoparentală, singurătate și libertate sexuală). Cultivarea nevoilor expresive este posibilă datorită schimbărilor macrosociale care au făcut ca individul să devină potențial independent de familie. S-au modificat, altfel spus, funcțiile și natura familiei: socializarea și educația sunt asigurate acum de instituții publice, la fel și sănătatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
venit târziu acasă, e un iresponsabil”. Notarea minuțioasă a actelor specifice de comportament sau gândire (automată) implicate în comunicare și în derularea concretă a vieții conjugale ajută la eradicarea elementelor tensionale și la conștientizarea celor pozitive și, prin urmare, la cultivarea lor. Psihologul american M.K. Goldstein a constatat că o metodă simplă ca aceea de a consemna faptele făcute de soț (soție) ce produc bucurie și de a le evalua pe o scală cu zece puncte după gradul de satisfacție a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
10 februarie 1925, sub direcția profesorului D. Munteanu-Râmnic. Din 15 ianuarie 1921 subtitlul „Ziar de interes public, educație cetățenească și cultură națională” se modifică în „Foaie de interes public, educație națională și cultură generală”. Năzuind să contribuie la informarea și cultivarea cititorilor săi, R.v. cuprinde note, articole, documente istorice, texte literare diverse. Dintre colaboratori, cel mai important este N. Iorga, prezent cu poeme (Un îndemn), dar mai ales cu fragmente din piesele sale de teatru: Tudor Vladimirescu, Contra patriei, Moartea lui
ROMANIA VIITOARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289336_a_290665]
-
sunt rubricile cu un caracter informativ și cultural mai larg, menite să reflecte fenomenul viu al literaturii („Proiecte literare”, „Confesiuni literare”, „Viața literară”, „Șantier”, „Atelier literar”, „Poșta redacției”, „Voci din public”), să releve probleme legate de evoluția limbii și de cultivarea ei („Cronica limbii”, „Limba noastră”, „Păcatele limbii”, la care iau parte excelenți specialiști ca D. Macrea, Al. Graur, Iorgu Iordan, Theodor Hristea, G.I. Tohăneanu, Al. Niculescu, Gh. Bulgăr, Ștefan Badea, Valeria Guțu Romalo, Rodica Zafiu), să consemneze și să analizeze
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
unele aparținând lui Miron Radu Paraschivescu (Un impostor: d. Tudor Arghezi), sau Aurel Baranga (Ionel Teodoreanu sau Viața romanțată a unui băiat frumos, Lucian Blaga și tragicul metafizicei tracice). Ion Caraion se pronunță împotriva revistelor „estetice, independente, aristocratice, nepolitice”, propunând cultivarea unei arte „progresiste, pentru colectivitate, care cucerește și înlocuiește formele vechi” (Poezia în marș, 187/ 1945). Reprezentanți marcanți ai literaturii interbelice își exprimă adeziunea la noua orientare: Gala Galaction publică articolul O lume nouă, Perpessicius scrie Triumful muncii, Cezar Petrescu
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
de istorie și dor!” (Laus pagi). Placheta Pur conține textele unui poet pe deplin matur, preocupat de arta cuvântului și legat de imaginarul unor înaintași precum V. Voiculescu sau Ion Pillat. R. apreciază travaliul poetic (Nici o umbră de gest) și cultivarea ambiguității literare și a iubirii de absolut, ca echivalent al purității (Pur). Simbolului central al ninsorii, expresie a aceleiași aspirații, i se adaugă motive semnificative - moartea, târziul, iubiri învăluite în tristețe -, exprimând o stare de incertitudine și neliniște. Recviem pentru
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
se află o analiză a principalelor „arhitecturi epice”, de la aceea a romanului arab, japonez sau bizantin până la cea de tip medieval sau renascentist. Bunăoară, datele fundamentale ale bizantinismului (estetismul duplicității, destinul individual privit ca teleologie mistică) ar explica predilecția pentru cultivarea romanului hagiografic sau a celui „secret” (cele două cronici ale lui Procopiu din Cezareea); scenariul călătoriei și imaginarea schemei „aventurii personalității” sunt întrupate, în maniere specifice, în hagiografie, romanul arab, monogatari, romanul medieval al căutării Graalului, ajungându-se până la parodierea
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
lui Constantin Grasu; 28.VIII.1910, Salcia, j. Teleorman - 21.XI.1994, București), poet. Este fiul Stancăi și al lui Radu Grasu, țărani. A urmat patru clase la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, apoi s-a alăturat familiei la cultivarea pământului, dându-și examenele în particular. La douăzeci și unu de ani vine în București. Se înscrie la Facultatea de Drept, dar renunță după doi ani, lucrând ca funcționar la Academia de Educație Fizică, șef de serviciu în Ministerul Învățământului și bibliotecar
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
considerăm care este diferența Între un acru de pământ plantat cu tutun sau sfeclă de zahăr, Însămânțat cu grâu sau orz și un acru din același pământ În proprietate comună și necultivat și vom vedea că Îmbunătățirea care rezultă prin cultivare este partea cea mai mare a valorii lui18. Locke, Întotdeauna pragmatic, a crezut că „negarea naturii este drumul către fericire”19. El concluziona că, atât timp cât ființele umane rămân vulnerabile În față forțelor naturii, siguranța nu poate fi asigurată. Adevărata siguranță
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la asta. În articolul său, Turner Îl citează pe intelectualul francez Emile Gaston Boutmy care a observat: Caracteristica surprinzătoare și specifică a societății americane constă În faptul că nu este atât o democrație, cât o uriașă corporație comercială pentru descoperirea, cultivarea și capitalizarea enormului său teritoriu 64. Turner Își Încheia articolul cu o lamentație care, acum, privind În urmă, la peste o sută de ani, pare straniu de prevestitoare. El a scris: Atât timp cât reușita În acumularea de bogăție necesară propășirii individului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
foarte diferită. O reacție semnificativă Împotriva OMG a erupt În Întregul continent. Fermieri, activiști de mediu și organizații ale consumatorilor au manifestat, iar partidele politice și guvernele și-au exprimat Îngrijorarea și chiar opoziția. Un moratoriu de facto referitor la cultivarea de plante MG și vânzarea produselor alimentare care proveneau din ele a intrat În vigoare. Între timp, majoritatea producătorilor, distribuitorilor și vânzătorilor de alimente s-au angajat să nu vândă produse care conțineau elemente MG. Uniunea Europeană a inițiat un proces
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spune că hrana este la fel de importantă, poate chiar mai importantă, ca limbajul În menținerea coeziunii sociale a multitudinii de culturi europene. Americanilor le este greu să Înțeleagă relația culturală strânsă pe care europenii o au cu viața rurală, practicile agricole, cultivarea, procesarea și consumul alimentelor, deoarece au renunțat la aceasta relație cu mult timp În urmă pentru a deveni o cultura comercială, a fast-food-ului. Pentru europeni, alimentele MG reprezintă o amenințare potențială la credința adânc Înrădăcinată În dezvoltare sustenabilă și protecția
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și Japonia știu ceva despre relația Între hrană, hrana pentru animale și foamete În lume. Dar, dacă ar ști, s-ar simți obligați să folosească o dietă mai bogată În vegetale, astfel Încât mai multe terenuri agricole să fie eliberate pentru cultivarea cerealelor destinate consumului uman În loc de cele pentru hrană animală? Dacă am auzi că vecinii noștri Își lasă copiii să moară de foame, am fi foarte indignați. Acei părinți ar fi arestați pentru neglijență și abuz asupra copiilor. Acesta este un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
valorilor, considerate principii generale despre dezirabil, schimbările nu înseamnă atât inovații axiologice (apariția unor valori cu totul noi), cât restructurări în importanța acordată lor și numărului de aderenți, consensului realizat. Valorile postmoderne tocmai invocate sunt un exemplu în acest sens: cultivarea propriului corp și spirit, împlinirea sufletească prin relațiile intime sunt prezente pe tot parcursul istoriei, dar nu în toate etapele ei cu aceeași intensitate și nu la indivizi atât de numeroși. 3) În ciuda diversității sistemelor de valori în timp și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
problema de ordin secund a free-rider-ului - însăși instituirea de recompense și pedepse presupune existența unei surse cu putere a unor comitete, agenții, conduceri); c) promovarea unor valori și norme care să îndemne la cooperare, solidaritate, „strunirea” individualismului pe termen scurt, cultivarea conștiinței bunului colectiv; în acest sens, acțiunile educative, de convingere a indivizilor în sensul raționalității, al obținerii optimului social, al practicării jocurilor de sumă pozitivă în locul celor nule sau negative. Dar să reamintim că munca de lămurire, de „iluminare” a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deci motivațional) pentru alte persoane (din afara grupului) al căror interes principal nu este cel de învățare. Mai precis, este vorba despre folosirea unui suport atractiv pentru a le încadra mai apoi într-un suport cu scopuri didactice evidente, esențială fiind cultivarea relației dintre cele două suporturi (un aspect relevant, în aceeași ordine de idei, l-ar putea reprezenta și mărirea gradului de atractivitate al anumitor grupuri care să aibă ca obiectiv principal învățarea). În acest mod, din grupul de învățare pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
expert; - stabilirea unui status ridicat din contactele inițiale; - atragerea atenției; - stabilirea ordinei de zi în ceea ce privește factorul interpersonal; - monopolizarea timpului oferit pentru interacțiune” (Berger, Chaffee, 1987, pp. 338-339). Pe de altă parte, cercetările în domeniu au observat că, în școala tradițională, cultivarea competiției este preponderentă în acțiunile dominant colaborative, iar modul în care prima dintre acestea apare poate să fie unul direct, dar ne confruntăm mai ales cu modalități indirecte. Aronson (Myers, 1990, p. 501) evocă un caz ca acesta din urmă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]