2,214 matches
-
făcând atâtea progrese, încât episcopul de Lincoln a declarat că el însuși nu ar fi predat atât de bine. De aceea, crescând faima valorii sale, a fost chemat în Lombardia de ministrul general și și-a câștigat chiar și stima Curiei Pontificale. În cele din urmă, Maica lui Dumnezeu, față de care avea o mare devoțiune, i-a apărut când era pe patul de moarte și, alungând de la el duhurile rele, l-a ajutat să intre cu ușurință în purgatoriu, așa cum el
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
refuzat cu amabilitate și a obținut o amânare în acest sens. Acest episcop avea o stimă atât de mare față de Ordin, încât se ridica în picioare ori de câte ori îl saluta un frate. Cu această ocazie, fratele Agnello a trimis imediat la Curia Romană un delegat și a obținut pentru frați bula intitulată Nimis iniqua. 73. În ministerul confesiunii a fost renumit și fratele Maurițiu de Dereham, de fericită amintire. Într-o zi, a întâlnit un băiat care suferea de mult timp de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost împotrivă, mulți miniștri și frați, încercați în virtuți, au venit din provinciile de dincolo de munți pentru a celebra un capitul general, pe vremea când fratele Arnulph, confesor al papei Grigore al IX-lea, era însărcinat cu treburile Ordinului pe lângă Curia Romană. După mai multe discuții, au fost aleși frați din tot Ordinul pentru a pregăti o reformă. Când proiectul a fost gata, a fost citit în prezența papei în capitulul general, la care erau prezenți și șapte cardinali. Papa a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost, așadar, fratele Agnello de Pisa, așa cum s-a afirmat mai sus, un om dotat mai ales cu prudență naturală și excelând în toate virtuțile, în demnitate și onestitate. La întoarcerea dintr-o misiune îndeplinită într-un mod lăudabil la Curia Romană în favoarea prelaților englezi, împreună cu fratele Petru de Tewkesbury, pe atunci guardian de Londra, și cu alți frați predicatori, s-a îmbolnăvit de dizenterie la Oxford. Se spune că asta a fost cauzată de frigul îndurat, de truda depusă pentru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Acest lucru demonstra faptul că episcopul nu-i refuzase pe clericii numiți de papă și pe nepoții cardinalilor deoarece nu știau limba engleză, ci fiindcă ei se interesau doar de lucrurile trecătoare. De aceea, când un avocat a afirmat în Curie: «Canoanele poruncesc aceasta», el a răspuns: Nu, câinii sunt cei care poruncesc aceasta». Dar, imediat după aceea, a îngenuncheat și și-a cerut iertare în engleză, în fața tinerilor ce îi fuseseră prezentați de cardinal, bătându-și pieptul și căinându-se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
poruncesc aceasta». Dar, imediat după aceea, a îngenuncheat și și-a cerut iertare în engleză, în fața tinerilor ce îi fuseseră prezentați de cardinal, bătându-și pieptul și căinându-se. Tulburați, tinerii s-au retras. Altă dată, în timpul vizitei sale la Curie, un camerier al papei i-a cerut episcopului o mie de livre și voia ca el să le ceară în împrumut de la negustori; episcopul i-a răspuns că nu voia să le dea ocazia să păcătuiască în mod grav, însă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
un capitul general, cu scopul de a-l demite pe fratele Elia, s-a implicat mult fratele englez Arnolfo, din Ordinul Fraților Minori, un om sfânt și cult, zelos și promotor al Ordinului, care în acea vreme era confesor în Curia papei Grigore al IX-lea. A noua vină a fost aceea că, știind că era în proiect această reuniune a miniștrilor în vederea demiterii sale, a trimis obediențe (scrisori de ascultare) tuturor fraților laici mai robuști pe care îi considera prietenii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sunt îngrijorat de miniștrii provinciali, pe care i-am ofensat, să nu mă înșele, aruncându-mă legat în închisoare, și să mă hrănească doar cu pâine uscată și puțină apă (cf. Is 30,20). În afară de aceasta, știind că am ofensat Curia Romană, cu siguranță cardinalul protector al Ordinului s-ar implica în stabilirea pocăinței mele. De asemenea, nu vreau să pierd nici protecția împăratului, de care mă bucur în acest moment». Fratele Gerard s-a oprit la Chilii pentru o zi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de către care am fost primit în Ordin, oferea prea multe informații istorice. Din acest motiv, am vrut să termin mai repede acum și, astfel, după ce am scăpat de această sarcină, voi continua pe îndelete restul relatării... (p. 239). C) Atitudinile Curiei Romane și ale clerului Interzicerea noilor ordine 33. În anul 1215, cel de-al optsprezecelea al pontificatului său, Inocențiu al III-lea a celebrat un conciliu solemn, la care au venit prelați din toată lumea. Eu am văzut textul discursului pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
IV-lea la începutul pontificatului său 36. Papa Inocențiu al IV-lea era un om foarte deschis, așa cum se vede în declarația pe care a făcut-o despre Regula fraților minori ca și în multe alte ocazii. Avea mereu în Curia sa mai mulți frați minori și a construit pentru ei un convent și o biserică foarte frumoasă, lângă Lavagna, ce era un teren aflat în proprietatea sa, și voia ca acolo să locuiască douăzeci și cinci de frați, de care s-ar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mare pentru el (Sir 48,13-14Vg). Într-adevăr, vorbea cu aceeași dezinvoltură atât în consistoriu, în fața papei și a cardinalilor, cât și copiilor adunați să se joace, iar acest lucru s-a întâmplat fie la Lyon, fie mai înainte, când Curia era la Roma. Când îl auzeau predicând, tremurau cu toții precum trestia în apă... (p. 324-325). 46. Îmi amintesc că atunci când eram tânăr și locuiam în conventul din Siena, în Toscana, fratele Ugo, ce se reîntorsese de la Curia Romană, spunea lucruri
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai înainte, când Curia era la Roma. Când îl auzeau predicând, tremurau cu toții precum trestia în apă... (p. 324-325). 46. Îmi amintesc că atunci când eram tânăr și locuiam în conventul din Siena, în Toscana, fratele Ugo, ce se reîntorsese de la Curia Romană, spunea lucruri minunate despre măreția paradisului și vorbea despre disprețuirea lumii în fața fraților minori și a fraților predicatori ce veniseră să-l întâlnească și să-l vadă. Și orice chestiune îi era propusă spre discuție, răspundea cu promptitudine la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din Prato in Toscana, care a trăit pentru puțin timp în acest oficiu. Cel de-al treisprezecelea a fost fratele Matei de Acquasparta, care a ocupat și el oficiul de ministru pentru puțin timp, fiindcă a fost ales cardinal al Curiei Romane. Cel de-al paisprezecelea a fost fratele Raimond din provincia de Provența, care, după câțiva ani, în urma intrigilor urzite de unii, a fost demis de papa Bonifaciu. Cel de-al cincisprezecelea a fost fratele Ioan din Morrovalle, care ulterior
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce fusese anterior colegul său de canonicat și prieten, că el și Ordinul său acceptaseră renunțarea la orice formă de posesie, după exemplul pe care i-l dăduseră Francisc și frații săi. Adică, atunci când, ducându-se în Italia și la Curia Romană pentru aprobarea Ordinului său, l-a văzut la Assisi pe Francisc împreună cu câteva mii de frați adunați pentru capitulul general. A fost cuprins de admirație la vederea faptului că, fără nicio preocupare pentru ziua de mâine, aveau toate cele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de către preot, să fie eliberați de chinuri și de vină în cer și pe pământ, din ziua botezului până în ziua și ceasul intrării lor în biserica amintită». Domnul papă a adăugat: «Francisc, ceea ce ceri este mult, și nu este obiceiul Curiei Romane să ofere o asemenea indulgență». Atunci, Fericitul Francisc a răspuns: «Domnule, nu cer aceasta în numele meu, ci al celui care m-a trimis, Domnul Isus Cristos». În acel moment, domnul papă a concluzionat dintr-o dată spunând de trei ori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
reverență față de prea Sfânta Sa Mamă (a sa este indulgența, așa cum se știe), prin numeroase și vizibile minuni, în fiecare zi preamăresc, glorifică și răspândesc. Cum vor îndrăzni să nege prin oribilele lor convingeri ceea ce deja de atâta timp în fața Curiei Romane a rămas valabil? Într-adevăr, domnul papă Bonifaciu al VIII-lea, chiar și în timpurile noastre, i-a trimis la această biserică pe ambasadorii săi oficiali ca să predice cu solemnitate, în numele său, în ziua indulgenței. De asemenea, și unii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-o ca fiind adevărată și sigură. Drept mărturie pentru aceste lucruri și având credința cea mai sigură, am contrasemnat prezenta scrisoare cu sigiliul nostru. Datat la Assisi, în sărbătoarea Sfântului Laurențiu, în anul Domnului 1310. PARTEA A TREIA DOCUMENTE ALE CURIEI ROMANE INTRODUCERE După un început anevoios, fraternitas (fraternitatea) franciscană a trăit o fază de creștere progresivă, care uneori a cunoscut momente tumultoase. Pe de altă parte, cifrele menționate de cronicari ca Giordano din Giano și Toma din Eccleston, sau de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mult sau mai puțin plauzibile, sau de-a dreptul inventate. În această sferă, intră desigur și cazul lui Ovidiu, care încerca să justifice în diferite moduri distanța sa față de sarcinile publice, pentru că spune poetul i-au fost de ajuns tribunatul, curia (senatul) fiind o apăsare prea mare pentru forțele sale; corpul său nu ar fi suportat, iar spiritul său nu ar fi fost potrivit pentru o astfel de muncă: într-un cuvânt, fugea de acea neliniștitoare ambiție: Sollicitaeque fugax ambitionis eram140
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
abia îndrăznește să înfrunte unduirea unui lac mic. Unui geniu puternic îi revine datoria de a consacra sublimele fapte eroice ale Cezarului, pentru a-și menține opera la înălțimea subiectului 141. Atât motivul invocat pentru a-și "explica" neimplicarea în curia (care presupunea sarcini publice), cât și cel invocat pentru a se dezvinovăți de faptul că, în activitatea sa poetică, nu a elogiat marile acțiuni ale lui Augustus și ale prietenilor săi, nu pot fi decât pretexte propriu-zise pentru a-și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ale Galiei primesc și rîvnitul titlu de colonie romană: de exemplu, Autun, colonia Flavia Augustodunum, sau Die, colonia dea Augusta. Structurile cetății. Cetatea este condusă din castelul principal de magistrați și de un consiliu municipal după modelul Romei. Consiliul sau curia formează *ordo decurionum, ordinul decurionilor, al cărui număr nu este cunoscut în cazul Galiei (între 30 și 100 de decurioni, în funcție de cetate). Cetățenii intră în *curie în funcție de avuție și de cariera lor de magistrat. Ei sînt desemnați la fiecare cinci
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
castelul principal de magistrați și de un consiliu municipal după modelul Romei. Consiliul sau curia formează *ordo decurionum, ordinul decurionilor, al cărui număr nu este cunoscut în cazul Galiei (între 30 și 100 de decurioni, în funcție de cetate). Cetățenii intră în *curie în funcție de avuție și de cariera lor de magistrat. Ei sînt desemnați la fiecare cinci ani de doi sau patru magistrați, duumviri sau cvadrumviri aleși pe cinci ani, care stabilesc lista cetățenilor. Ordo administrează cetatea, iar membrii săi răspund cu propriile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la Lyon: "În mod cert, printr-o inovație, divinul Augustus, fratele bunicului meu, și cu unchiul meu Tiberiu Cezar au vrut ca toată floarea coloniilor și municipiilor și înțeleg prin aceasta oameni distinși și bogați să se găsească în această curie. (...) Senatori, cu timiditate am trecut granițele provinciilor cu care sînteți obișnuiți și care vă sînt familiare, dar acum trebuie să pledez deschis cauza Galiei pletoase. Dacă cineva consideră că ei l-au pus la încercare pe divinul Cezar printr-un
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la Vaison-la-Romaine, cu cei 2700 de metri pătrați de suprafață la sol, permite aprecierea nivelului de viață al notabililor. Principalele monumente se repartizează în trei categorii după funcția lor. Centrul vieții politice a cetății este *forumul cu clădirile publice: *basilica, *curia, templele oficiale. Este o piață adesea închisă, încărcată cu statui de împărați și de notabili, mărginită de porticuri care pot fi înălțate, susținute pe dedesubt de galerii subterane, *criptoporticuri ca la Arles și la Reims. La Paris, forumul era situat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bailliages [judecătorìi de circumscripție], aspectul major al evoluției instituționale din secolul al XIII-lea. În jurul regelui se dezvoltă serviciile domestice din reședința regelui și serviciile administrative ale *Cancelariei, al cărei rol crește odată cu cel a actelor scrise. De la Curtea regelui *curia regis s-au desprins succesiv trei instituții fundamentale. *Consiliul regelui curia in consilio , organism politic în care sînt tratate afacerile regatului există încă din secolul al XII-lea. La mijlocul secolului al XIII-lea, în timpul lui Ludovic cel Sfînt, apare *Parlamentul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al XIII-lea. În jurul regelui se dezvoltă serviciile domestice din reședința regelui și serviciile administrative ale *Cancelariei, al cărei rol crește odată cu cel a actelor scrise. De la Curtea regelui *curia regis s-au desprins succesiv trei instituții fundamentale. *Consiliul regelui curia in consilio , organism politic în care sînt tratate afacerile regatului există încă din secolul al XII-lea. La mijlocul secolului al XIII-lea, în timpul lui Ludovic cel Sfînt, apare *Parlamentul curia in parlamento în care se împarte dreptatea regelui, la care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]