2,624 matches
-
și eu unele de făcut În mânăstirea voastră. Fratele Ulrich se Înclină cu smerenie. — Mărite Domn, Îi eram dator bunicului meu și mi-am plătit datoria. Dumnezeu să vă aibă În pază și să vă ajute să Împliniți cele de cuviință. Prea multă vreme a stat umbra mare și neagră a răului peste aceste locuri binecuvântate. Aduceți iar lumină În valea noastră! — Acum Însă nu mai avem de pierdut nici o clipă, porunci Conrad. Dați-i fratelui Ulrich un cal și porniți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu grijă, ținând-o de cap și de picioare, trecându-și brațele pe sub spatele ei. Nu era grea. Se ghemuise cât o năfurică sub rochia ei de culoarea doliului, așteptând, cuminte și răbdătoare, să i se facă cele creștinești de cuviință. Nu se grăbea. Avea în fața ei Eternitatea. Ajunși acasă, au deschia poarta, au intrat în curte și au depus-o binișor în patul din camera ei. Două vecine bătrâne îi privegheau corpul pentru a-i ține de urât cu lumânările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
deschisă la București, în 1988, precum și alte tablouri, Sorescu a scris o frumoasă pagină de cunoscător avizat pentru albumul editat de soția mea în 1996. "Întâmplări vesele sau triste"?! Iată una, pe care cititorii o vor lua cum cred de cuviință. Fusesem dat afară de la școala dintr-un sătuc ieșean și ajunsesem, tot profesor, dar mai departe, într-un alt sătuc, Prigorenii Mari. Copiii de acolo nu călătoriseră niciodată cu trenul, îl vedeau mărunt, ca pe o mini-jucărie, doar de pe dealul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
recomandăm celor mai sensibili. Am conceput volumul în așa fel încât imaginea generală să nu fie afectată de omiterea acestui capitol. Pe de altă parte, date fiind ipostazele degradante și dezumanizante în care au fost puse victimele, am considerat de cuviință să nu le dezvăluim identitatea, din respect pentru suferința lor. Pentru a nu fi acuzați că inventăm episoade, am prezentat însă inițialele victimelor, precum și sursele informațiilor, ele putând fi verificate de către cei interesați. În puținele cazuri în care au fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Eminescu despre femei” și „Când e bucuria mare cu ... soacra.” Snoave, sfaturi pentru copii, mame și pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
averii fundației a rămas în Ungaria. La 27 octombrie 1937 sa încheiat un acord definitiv intre guvernul român și cel ungar în această chestiune. Mitropolia din Sibiu a rămas legatara în continuare a findației, însă reprezentanții ei au găsit de cuviință să lase o parte din fondurile ei pentru românii din Ungaria. După 1918, o dată cu Unirea Transilvaniei cu România, Fundația Gojdu a rămas aproape în exclusivitate în Ungaria. Deși prin Tratatul de pace de la Trianon, Ungaria era obligată să restituie fundația
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
n-a avut, astăzi are și mai puțin". Curtat de doi membri ai C.C. și, în final, de acad. Joja, "comunist fanatic dar cult", pentru a accepta să publice, Blaga își apără dreptul de a scrie numai ce crede de cuviință și-și afirmă intenția de a nu-și "abjura filosofia lui, care nu e antimarxistă, dar nu e nici marxistă". Poetul crede că nu are motive să se plîngă "pentru că față de el nu s-au aplicat măsuri de privare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
existat se răzbună prin... arhivele sale". Arhive care, la noi, deși prin lege există CNSAS, practic, continuă să fie inaccesibile. Deși Consiliul se ocupă de arhivele fostei Securități, cheia se află la SRI. Ei livrează numai ceea ce cred ei de cuviință, după criterii numai de ei știute. Și situația, sigur, se va perpetua. Interesele de a nu fi demascați ca foști ofițeri politici, informatori etc. ai unora din cei aflați la putere sînt mai mari decît dreptul la adevăr. O altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
economie aproape complet etatizată sau „colectivizată“, cu randament scăzut și cu un profil neadaptat necesităților pieței. Invazia autorității politice În toate compartimentele vieții. O societate obișnuită ca Puterea să comande și să ofere, mult puțin, ce și cum crede de cuviință. „A doua intrare În Europa“ se anunță pentru români mai grea decât prima, cea din secolul al XIX-lea. Ar fi fost poate mai ușor să se pornească de la zero. Trebuie Însă reclădit pe un teren unde s-a clădit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Victoria lui Băsescu părea că deschide calea unei coabitări: P.S.D., cu aliații săi, câștigaseră totuși alegerile parlamentare. Cum nici un partid nu dispunea Însă de majoritatea absolută, președintele, potrivit Constituției, avea mână liberă să cheme la guvern pe cine credea de cuviință (rămânând, desigur, ca parlamentul să confirme). Băsescu a declarat răspicat că nici prin minte nu-i trece să guverneze cu P.S.D. L-a Însărcinat cu formarea noului guvern pe Călin Popescu-Tăriceanu, devenit președinte al partidului liberal după retragerea lui Stolojan
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sunt atribuite aproape toate infracțiunile și crimele. Și par a fi pe zi ce trece tot mai mulți. Recensămintele nu dau cifre spectaculoase: doar 2,5% din populația țării În 2002. Însă fiecare s-a declarat ce a crezut de cuviință, așa că mulți țigani s-au Înregistrat ca români. Sunt, cu siguranță, mai numeroși. Dar Încă și mai numeroși În imaginarul colectiv decât În realitate. Cifrele scapă de sub control; se vorbește de un milion, de două sau chiar de trei milioane
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
manuscris. Opera publicată se rezumă la un unic volum de versuri, apărut În 1883 (sub titlul Poezii, tipărit de altfel nu de Eminescu, ci, după Îmbolnăvirea lui, de către Titu Maiorescu; criticul a adunat și a așezat după cum a crezut de cuviință versurile risipite În paginile revistei Convorbiri literare, ca și unele inedite). Variantele prime, mai ales din anii tinereții, Înfățișează o poezie efervescentă, de o grandoare nestăpânită, șuvoi clocotitor de imagini. La capătul celălalt al demersului creator apare o poezie aproape
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În privința documentelor promise, chiar astăzi le-am expediat - colet - pe adresa D-lui Ciurea. Rog să nu se supere, deoarece era o cursă mai dreaptă. Ar fi fost un ocol prea mare. Dvs. amândoi veți face cu ele, cele de cuviință. Dacă ceva nu e necesar, vă rog a mi le Înapoia. Mă bucur că voi ceti Monografia D-lui Ciurea , atunci când va fi gata. Eu o voi restitui imediat, după ce voi ceti-o. Cât privește capul În gips al „Muncitorului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
P.S. Un prieten al nostru - Augustin Sandu, autorul celor două volume „Arpegii pentru patru anotimpuri” (vol. II apărut de curând În colecția „Reporter XX”, la Junimea, are În pregătire o lucrare despre Enescu. Aș ruga pe Jenel , dacă crede de cuviință și are timp, să-i dea ceva date despre concertele lui Enescu la Flt. (când a cântat, ce s-a cântat etc.). Apoi, dacă vrea, să-i dea fotografiile caselor În care a stat Enescu la Flt. Eu aș ruga
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că ați reținut articolul meu cu unele rezerve pe care Însă nu le-a precizat. Pentru a fi de folos Dumneavoastră și d-nei Isar, În menținerea vie a memoriei fostului coleg sunt dispus să fac completările ce le credeți de cuviință pentru a vă fi cu totul de folos . De aceea, vă rog să-mi comunicați, ce anume date, amintiri sau opinii critice aveți nevoie spre a vi le trimite cât mai curând posibil. Adresa mea este: G. Pascu, Str. N.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cele mai bune urări vă Îmbrățișez, M. V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”Buc.” data =”18/III.1976” desc=”C.P.”> Dragă Eugen, Eri am primit o scrisoare de la Fălticeni și m-am lămurit. Acum pot face cele de cuviință pentru ca, la timpul lor, să ajungă acolo tot ce am dorit eu să las. Până atunci le mai completez. Îți mulțumesc și de data aceasta și vă doresc sănătate și numai bine. Pe la noi este tot timp variabil care la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
hotărârea Dv. (...). Am la mine și contribuția avocatului I. Bacalu (...) pe care o voi trimite Împreună cu a mea. Cred că ar fi indicat, să trimit tot materialul pe adresa d-lui Havriș, care Îl va repartiza cum va crede de cuviință. Aștept Însă o lămurire de la Flt. După câte știu, se formase un Comitet de redacție, În care intra și d. Ilioaia. Nu mai Înțeleg nimic . Apoi timpul ales 1 N-brie e nepotrivit. La Flt. e timp urât atunci. Nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Frițescu , Prof. V.G. Popa și Sava Arsintescu am primit, ca și de la Gr. Sturzu, frumoase omagii scrise (de la Dl. Frițescu Însoțite de frumoase fotografii). Trimit cele ce știu despre D-na Vârnav, mata fiind liber să folosești ceea ce crezi de cuviință. Cu toată prietenia, V. Tempeanu P.S. Complimente d-lui Moscaliuc. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea-Ilfov” data=”(dec. 1970)” desc=”Carte de vizită”> Familia și prof. dr. Virgil Tempeanu, membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.R., Membru corespondent al Academiei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
unor oameni meschini. Totuși nu ne lăsăm bătuți. Dragă domnule Dimitriu, umblând deunăzi prin cele hârțoage ale mele, căutând ceva, dau peste anexatele hârțoage, care, poate, interesează pentru mentalitatea, atmosfera, care era odată la Flt. Oprește ceea ce socotești mata de cuviință și, restul, În foc. D-na Ungureanu se plânge, că-i scrii prea rar. I-am răspuns, că aceasta e și plângerea mea, dar că se explică prin suprasolicitarea matale. Cumnatul meu R. Schweitzer-Cumpăna a fost tare bolnav. Credeam că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dintr-un târg care are un venit de mai mult de 120 de mii de lei, care nu se știe cum se risipește, cum se mistuiește cașicum nici n'ar fi fost! Asupra învățătorilor de la munte n'am crezut de cuviință că trebuie să vorbesc, de vreme ce opera lor a fost de tot ușoară, oamenii lor au stat liniștiți. Tot așa în unele sate din preajma Folticenilor, ca în Rădășeni, sat cuprins de negustori de mere. "La noi nu se face revoluție, îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui. Altă dată, tot pe vreme de iarnă, intru în sat la Roșcani. Sat cuprins, de buni gospodari. Era Duminică. Veneau de la biserică bărbații gravi îmbrăcați cu cojoace curate și femeile cu cațaveici, pășind c-un fel de smerenie și cuviință. În sat băntuia molima scarlatinei, erau bolnavi și copiii învățătorului, de aceea, preotul, după sfânta slujbă, spusese oamenilor să vie la sfătuirea învățătorilor tot la biserică. Au venit foarte mulți, și tineri și bătrâni, ș-au umplut biserica. Erau acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îngrijit textul, am orânduit materialul și am îngrijit tipărirea celor trei broșuri care alcătuiesc Răvașele unui doctor în Biblioteca pentru popor a Casei Școalelor. Vă rog să binevoiți a-mi acorda pentru aceasta un onorariu, cât veți crede Dv. de cuviință. Primiți, vă rog, Domnule Administrator, asigurarea devotamentului meu. Mihail Sadoveanu 28 aprilie 1910 Administrația Casei Școalelor Conferențiar al Cercurilor culturale Referat. 28 april 1910 Domnule Administrator, Potrivit hotărârii Dv., în vacanța Paștelor am vorbit la conferințele generale ale învățătorilor în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care Ștefan ar fi fost silit să-și părăsească țara, el se putea refugia „cu urmașii, slugile, boierii și oricare din locuitorii țării sale, mulți sau puțini”, cu toate bunurile și averile, și să se așeze unde va crede de cuviință „în cetățile și orașele noastre”, iar la momentul potrivit, Ștefan va fi ajutat să-și recapete scaunul. Există o deosebire fundamentală între ceea ce-i cerea lui Ștefan cel Mare regele Cazimir și ceea ce se mulțumește Matei. Cazimir vroia ca Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dejun oferit de parohie. Am rămas din nou impresionat de ospitalitatea lor mărinimoasă iar când am pus bancnota de 10 euro în cutia de pe masă am rămas plăcut surprins de ceea ce scria pe capacul ei: „Depune aici ceea ce - crezi de cuviință și ia ceea ce ai nevoie”. O astfel de formulare caritabilă nu o voi uita repede. Le-am mulțumit din nou și am ieșit în curtea bisericii. Surpriză neplăcută: plouă. Nu contează, îmi zic, drumul continuă, indiferent de vreme și problema
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
totală a tuturor valorilor de 321.580.456 1ei 84 bani, care a fost declarată de la început de către Banca Națională a României. Datele detaliate, privind mersul lucrărilor verificării și starea valorilor verificate, sânt menționate în tabelele anexate la prezentul Protocol și semnat după cuviință de către delegați. La sfârșitul tuturor operațiunilor de verificare și primire a acestor 1.738 lăzi, conținând valori ce constituie proprietatea particulară a Băncii Naționale a României, pentru suma de 314.580.456 lei aur, 84 bani, și alte două lăzi cu o valoare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]