2,937 matches
-
Urlea; - păstrăvărie; VICTORIA. - m. arh. „Coliba lui Dumitru Opriș”, locuința de odinioară a pădurarului care era singurul locuitor al acestor meleaguri Înainte de 1948 - 1949; VULCAN. - așezare dacică; - așezare din neolitic și epoca bronzului; - m. arh. - biserica medievală fortificată; ZĂRNEȘTI. - așezare dacică; - m. m. - al eroilor neamului din primul război mondial; - m. n. - rezervația Piatra Craiului; - festival folcloric „Floarea de colț”; - cabana „Curmătura” și „Plaiul Foii”; UCEA. - castru roman; - m. n. - lacul Podragu; - cabana Podragu; JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN ARMENIȘ. - mi. și de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muzeu sătesc și școlar (etnografie și folclor); - m. m. Închinat corului cu inscripția „Omagiu cîntecului” ridicat de coriștii „Asociației Margana” cu ocazia sărbătorii a 75 de ani de la Înființarea corului; - ștrand de dimensiuni olimpice; - baze de cazare turistică; MEHADIA. - cetate dacică; - castru roman: „Ad Mediam” În punctul „La zidărie”; - castru roman la Plugava; - ruine de cetate medievală; - locul activității marelui cărturar Stoica de Hațeg, Începutul secolului XIX; MUNTELE MIC. - linie de telescaun; - pârtii de schi; - hoteluri, vile, pensiuni, cabane; - stațiune climatericĂ
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și castani; - m.n. peștera Gura Plaiului și pădurea Topeștilor, satul Boroșteni; - lacuri artificiale, iazuri pentru pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul Valea Lupului; - m. arh.: Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, secolul XVII, sat. Baru; BĂNIȚA. - monumente arheologice: Turnul medieval de apărare, În satul Crivadia; - artă populară momîrlănească; - m. n.: Peștera Bolii, - m.n.: Peștera de la Tecuri, sat Crivadia; - cabana Bănița. BERIU. - așezare dacică: satul Cucuiș; - cetate feudală: satul Sibișel; - cetate feudală: satul Cucuiș; - - m. m.: - Cruce - Închinat eroilor căzuți În războil 1914-1918 În Beriu, - m.m.: -Cruce memorială Închinată eroilor 1916-1918 În satul Sibișei, - m.m.: -Cruce memorială din piatră Închinată eroilor căzuți În 1914-1918
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cetate feudală: satul Cucuiș; - - m. m.: - Cruce - Închinat eroilor căzuți În războil 1914-1918 În Beriu, - m.m.: -Cruce memorială Închinată eroilor 1916-1918 În satul Sibișei, - m.m.: -Cruce memorială din piatră Închinată eroilor căzuți În 1914-1918 și 1941-1944 În Căstău. BOȘOROD. - cetate dacică „Piatra Roșie”-la Luncani; - m. arh.: Biserica Adormirii Maicii domnului, secolul XVII, satul Chitid; - m. n.: Peștera Cioclovina cu apă (la Cioclovina este o interesantă zonă calcaroasă, bogată În peșteri. Aici s-a descoperit primul rest fosil uman din țara
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
interesantă zonă calcaroasă, bogată În peșteri. Aici s-a descoperit primul rest fosil uman din țara noastră din paleoliticul superior cca. 100000-10000 ani); - zonă etnografică cu satele Luncani, Ursici, Alun, unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri-inspirate din vechile stîni dacice); - foramție de călușari. BRETEA ROMÂNĂ. - m. m.: Cruce din piatră cu postament din beton, Închinată eroilor din 1914-1919, - m.m.: Cruce memorială din piatră În curtea școlii Închinată eroilor din 1914-1918, satul VÎlcele Bune; LUPENI. - m. m.: „Lupeni’29”- monument omagial
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana Costești. - pensiunea Popasul Dacilor din Costești. PETROȘANI - m.arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Amfiteatrul, Băile, Templul, Sanctuare, Clădiri publice, ruinele templului zeiței Nemesis; - m.m. - „Buzduganul lui Iancu de Hunedoara”, În satul Zeicani; - loc istoric la Zeicani - legat de lupta dusă Împotriva turcilor; - porțile de fier ale Transilvaniei unde a fost descoperită o fortificație dacică cu urme romane și din feudalismul tîrziu, secolul XVII-XVIII; - locul istoric Tapae - locul luptelor dintre daci și romani; - muzeul de arheologie romană; - serbare populară „Nedeia de la Sarmisegetusa”; - centru artizanal - cojoace tipice zonei de influență; - popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ILAVIȚA. - rezervația paleontologică Bahna (calcare); - prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice, crucile din cimitir acoperite; - elemenete de port popular (zone de interferență). ILAVĂȚ. SAPATURI ARHEOLOGICE - asezare fortificata din cea dea doua epoca a fierului(bordee din aceasta epoca) - cetate dacica de pamant - ruinele manastirii Coșuștea, Sat Firiya contruita in jurul anului 1475 - festival folcloric valea Coșiței - m. M. Monumente inchinate eroilor 1916 +1917 in satul Dâlbocița - muzeu ( colectie scolara de etnografie) - nunti cu obiceiuri deosebite - vatra folclorica si etnografica - elemente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
INSURATIT IN CARE martea dupa duminica Tomei copii se duc la un iyvor unde schimba intre ei coronite de flori si oua rosii legand prietenii durabile Malovăț Sapaturi arhjeologice: aseyare fortificata din epoca a doua a fierului(bordee), Bobaița Cetate dacica de pamant la Bobaita si monument de arhitectura populara Cula de Lazu OBÎRȘIA CLOȘANI. - m.arh.populară: case specifice zonei; - centru de prelucrare a lemnului: lăzi de zestre, În special cele realizate Între anii 18801910; - vatră folclorică; - ansamblu renumit de dansurti
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sticlă, - muzeu sătesc, - ansamblul folcloric laureat, - festival folcloric interjudețean „Florile Oltului” (ultima duminică din luna mai); - izvor de apă minerală cu clorură de sodiu, iod, etc. - atelier de sticlă; - Cabane: Poiana Neamțului, Poiana Bărcaciu, Făntănița Haiducului; ARPAȘU DE JOS. - Cetate dacică (Arpașu de Sus); - Centru de ceramică (Porumbacu de Sus); - Lacul Podragu; - Cabanele: Podragu, Turnuri, Arpaș; CISNĂDIE - m. arh.: cetatea de pe dealul orașului cu biserica (1140), biserica-cetate stil romanic; - m. arh.: biserica fortificată În stil romanic (Cisnădioara), 1223; - săpături arheologice: monede
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Oierilor din Întreaga Țară” care scotea Revista „Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata; - nămol terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
autor al “Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În satul Rod, luptător
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
susținem o astfel de evoluție. Dar eu mai fac o precizare: și astăzi, ca În urmă cu un secol, se folosește În vorbirea localnicilor cuvântul Pârâu În loc de Pârâul Gălăuțașului. Numele generic al apei curgătoare pârâu, se știe, e de origine dacică, el având corespondent și În albaneză. Dacă totuși pentru Gălăuțaș acceptăm etimologia maghiară, menționăm că denumirea a putut substitui una mult mai veche conținând și cuvântul pârâu (părău) care numaidecât ne trimite la substantivul traco-dacic. Secuii, odată stabiliți În Ardeal
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ioan Lăcătușu din lucrarea citată, În cartea Românii din Covasna și Harghita (2012). Despre Cetatea din Coasta Rusului, vorbește și Cariolan Suciu ca fiind un vechi punct strategic de observare. Claudius Ptolemaios (190-168) amintește și acesta despre existența unei cetăți dacice, Sangidava fără să precizeze anume locul unde se afla. O pledoarie În favoarea continuității o aduce și istoricul maghiar Simon de Keza (1282 - 1285) care ține să precizeze, printre altele că Secuii veniți aici din Câmpia Panonică au Întâlnit o populație
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lunca Mureșului au izvorul în fântâna muntelui. După pădurile de stejar, în sus, se află cele de fag și carpen. Peste 600-700 de metri altitudine încep pădurile de conifere. Între culmile de obârșie vulcanică cu pante domoale, ca niște căciuli dacice, țâșnesc impetuos cele două Detunate, Golașa și Flocoasa, contrastând cu împrejurimile liniștite, provocându-ți imaginația. Vezi aievea lupta din basme dintre zmei și Făt-frumos: doi zmei, împietriți sub paloșul de fulger al viteazului zămislit din pântecele cugetului românesc. Apa Geoagelui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
neamului nostru. La despărțire, mă învăluia în lumina albastră a ochilor și a unui zâmbet discret, care nu s-a transformat niciodată în râs, și-i îmbrăca fața aspră, tăiată în linii precise de dalta unui cioplitor ancestral al sufletului dacic. Măsura vieții lui era seriozitatea și gravitatea. În ziua când am plecat la Târgșor, luându-mi rămas bun de la dânsul, mi-a spus: Vezi că lumea cere de la noi totul. Așa ne vrea și trebuie să nu-i înșelăm așteptările
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să se desăvârșească, sau osândindu-l, dacă a nesocotit Dragostea și Harul lui Dumnezeu. Cum am putea exprima pentru neamul nostru simbolul care ne-ar putea reprezenta vizavi de jertfa lui Hristos?, întrebă domnul Trifan și tot dânsul răspunse: Steagul dacic, șarpele cu cap de lup! Șarpele, ca simbol al înțelepciunii, căci șarpele își ferește capul, adică rațiunea, lăsând să-i fie lovit trupul. În trup suferim, ispășind. Capul de lup reprezintă voința, tenacitatea. De aceea la rădăcina Crucilor, înfipte în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de lup! Șarpele, ca simbol al înțelepciunii, căci șarpele își ferește capul, adică rațiunea, lăsând să-i fie lovit trupul. În trup suferim, ispășind. Capul de lup reprezintă voința, tenacitatea. De aceea la rădăcina Crucilor, înfipte în bolovanii acestui pământ dacic, vom pune steagul dacic. Așa s-a născut troița lui Valeriu Gafencu; mie mi-a revenit o mică sarcină: să o modelez. O lecție: Unirea dă puterea O dată cu începerea lucrului în atelierele de țesut sosiseră încă trei milițieni. Unul era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
simbol al înțelepciunii, căci șarpele își ferește capul, adică rațiunea, lăsând să-i fie lovit trupul. În trup suferim, ispășind. Capul de lup reprezintă voința, tenacitatea. De aceea la rădăcina Crucilor, înfipte în bolovanii acestui pământ dacic, vom pune steagul dacic. Așa s-a născut troița lui Valeriu Gafencu; mie mi-a revenit o mică sarcină: să o modelez. O lecție: Unirea dă puterea O dată cu începerea lucrului în atelierele de țesut sosiseră încă trei milițieni. Unul era Voinescu, care era și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Azi, acoperișul îndoit la coamă, peretele magaziei prăbușit în sine, mai sus e lumea! Masivul Retezat aburos de nori, vîrfuri cerurile de sud-vest, stația hidroelectrică Rîul Mare, i s-a desfăcut ei loc neted, șarpele tren îl preling din stindard dacic, paznicii îl cunosc în supravegherea pe culmi, vale de gînduri vechi Baru Mare, porumbiști pe curbe de nivel, "Refractara" firma verticală, fabrica ruine, blocuri abandonate pe jumătate, lanțurile de piloni sar abruptul cu bucle urcătoare, parapete de trei ori statura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai mult pe scările de lumină, pistă de decolare hiperbolică, cu Înălțare în Sadovenian, Bulboaca, Crasna, două mii de vasluieni a treia stație de cînd coborîm puștanii, la Bulboaca eram puștoaik, mai multe venim aici, Moldova artă de tineri, anul nou dacic de acum-oricum-oricînd înainte de solstițiul de iarnă, Roșiești căciulă pe fîntînă, Banca primeniri peste nivelul dotărilor, le arăt întîi locul, cercul marcat alb, cu punct în mijloc, acolo stai la semnalizat, urmezi linii de ghidaj pînă la clădire, militărie, lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vine limbajul insidios, ba plouă, nu mai trage peștele acum! cu căruța cu bani, relieful capela mărită în beton, Mitică, săracu', cum o duce? trăiește! Căiuți medic de familie Zara Lorena Daciana, întîmplător Daciana ori știau de vechimea în apa dacică zara? Lorena Lotharingia, varii filoane indo-europene din panta noastră septentrională, domn' Ostroveanu, cuib pe vîrful stejarului, extraordinară femeie! s-o chinuit șase ani, nepotî-so șase, nu mai faci nimica, nu poți să mai muncești! băi, da' Culiță-i maistru! a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]