2,290 matches
-
superstițioasă la autoritate". Dimpotrivă, conducătorii totemici fac totul pentru a încuraja cultul personalității lor. Ei caută întotdeauna să creeze în jurul lor și a ideii pe care se sprijină o legendă ilustrată, încărcată de metafore. Izvorul lor este, pentru comoditate, în datini, în modurile de gîndire tradiționale. Aceasta le permite să păstreze, sub podoaba noutății, conținutul vechi și familiar, "vițelul de aur" al imaginației, în fața căruia mulțimea nu rezistă. Astfel au făcut părinții religiei creștine care, pentru a cuceri popoarele, au asimilat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tradiționale. Aceasta le permite să păstreze, sub podoaba noutății, conținutul vechi și familiar, "vițelul de aur" al imaginației, în fața căruia mulțimea nu rezistă. Astfel au făcut părinții religiei creștine care, pentru a cuceri popoarele, au asimilat un întreg bagaj de datini păgîne, de divinități locale, rebotezate sfinți. Iar pentru consolidarea puterii, Biserica a instituit sărbătorile fastuoase, ceremoniile și ritualurile magice din lumea cucerită, dobîndind posibilitatea de a o stăpîni cu fermitate. Ea s-a adaptat la legea existentă pentru a o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
1987), trilogia Schrödinger's Cat (Robert Anton Wilson, 1980-1981), American Gods (Neil Gaiman, 2001, Zei americani, Ed. Tritonic, 2006, tr. Liviu Radu) sau în nuvela Schrödinger's Cat (Ursula K. De Guin, 1974) (LT). 16 Ed. Ion Creangă, 1990, Ed. Datina, 1994, tr. Aurora Gheorghiță; ed. nouă, Adevărul, 2010 (LT). 17 Ed. Ion Creangă, 1993, tr. Dan Faur; ed. nouă, Adevărul, 2010 (LT). 18 Ed. Polirom, Iași, 2003, tr. Suzana Bantaș, Andrei Bantaș (LT). 19 O mie nouă sute optzeci și patru
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Iorga, prezintă dorința lui Kogălniceanu, la abia 20 de ani, de a scrie o istorie a Moldovei „îmi propun să 42 scriu când voiu avea vreme, istoria Moldovei” apoi planul se lărgește, vrea să trateze despre faptele și așezămintele, cultura, datinile românilor de oriunde. În capitolele următoare, Iorga oglindește bogata activitate a ilustrului cărturar român. Mihail Kogălniceanu este prezentat de către autor ca înfățișând România într-un moment de cumpănă. „Într-un moment greu România a trebuit să aleagă, puterile o părăsiseră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ei, ca în jurul unui periost, s-a agregat poporul român; pe de altă parte, e această valoare morală, care ne-a corectat vanitatea ciocoiească"4. De aceea, Ortodoxia are o dublă valență: una istorică și o alta ca "formulă și datină morală ca să ne izbăvească de ciocoism". Exemplul Ortodoxiei "Gândirii" concepută plenar ca religie și istorie, dar și ca filosofie morală, era adânc întemeiată și necesară în contextul interbelic; probabil că ideea fertilă a Ortodoxiei ca "organizatoare și îzbăvitoare a culturii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
altfel și cu temperamentul liric (relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ce răspund în felul lor tumultului din Pe Donul liniștit al lui Mihail Șolohov. Adecvat cadrului natural e climatul de spiritualitate. Perpetuat din arhaic, acesta conservă frânturi de gândire mitică și magică, exprimate în credințe bizare, eresuri de sursă precreștină, datini pitorești, practici extravagante. Totul învederează persistența irepresibilă a unei tradiții atemporale, conținătoare de o tot atât de nedatabilă poezie. Se poate vorbi aici și de un adevărat panlirism, chiar epicul îndeplinește, în acest orizont, funcții poetizante și adesea nu e decât pretext
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
înger pentru a-l îndemna să primească botezul. Tot El l-a luminat și pe apostolul Petru aflat la Iope printr-o viziune, insistentă și graduală, prin care îi cerea să înțeleagă puterea Crucii și a Evangheliei și să depășească datinile iudaice strămoșești; i-a impus să meargă în casa centurionului, care tocmai trimisese câțiva slujitori să-l cheme, pentru a-l introduce prin botez în prima comunitate creștină. După convertirea acestuia, Petru a trebuit să înfrunte opoziția iudeo-creștină, geloasă pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
inconvenient și Ana Blandiana se mărturisește împotriva aparențelor, apăsată de un renume, în care destinul literar ocupă o mică parte"152: "Uneori, aproape urâtă,/ Alteori, minunat de frumoasă./ Ce-aș putea să-i cer/ Oglinzii din ușa dulapului/ Ștearsă de datină,/ Când eu mie nu îmi pot fi cântar/ Și toate punctele reper/ Ale lumii se clatină,/ Rar, tot mai rar ?,/ Sunt eu ființa din oglindă,/ Sau doar o formă umplută cu lapte / Ca o păpușă cu câlți ?" (Un altul) Oglinda
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pământ și de oseminte/ în timp ce galopează în zare scheletele cailor". O altă cauză a neliniștii poetului ar fi "Anotimpul electronic", desființarea omului prin alienare, prin invazia tehnicismului; asistăm la o adevărată osificare a spiritului. În această lume dispar legi și datini. Măștile s-au uzat. Lumea este dominată de "zeul" căderii în vid. Soarele, cum spunea altădată Eminescu, se va răci și vor muri oameni și flori, orașe, semnale magnetice; o moarte organică a lucrurilor cutremură lumea, semnalând căderea în vid
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu o vegetație mediteraneană dimensionată fantastic, cosmicizată, cizelată până la filigran de un meșteșugar însetat de "forme perfecte". Baladele lui sunt meditații, elegii, poeme ale iubirii. Barbizând, Doinaș caută misterele eleusine: "unde-s țărmurile... Nu-s/ Doar azurul jos și sus/ datină pe valuri crețe/ tulburată frumusețe,/ ani de fum, bani de foc/ osie de vis a lumii/ ei în lingușirea spumei/ ard rotindu-se pe loc." ("Marea"). Rolf, din poemul "Nunta", va realiza cunoașterea tainei nunții în moarte, înfășurat de apele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
latră câinii la duhul ploii". Poetul va rămâne, și în volumul "Vânătorile" (1969), un cântăreț al satului, al casei părintești, al copilăriei, un dezrădăcinat, dar și un sentiment al înrădăcinării îi animă poezia. Satul se înfățișează în toată tradiția de datini și obiceiuri; învierea, moartea lui Isus, suferința sunt relatate într-o atitudine reverențioasă: "Încă mă rog,/ Mă închin celui de o ființă/ Pasăre care mă auzi în bătăile trecerii tale,/ Veneam bătrân, mă așezam în credință și plângeam prin râpile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-i ademenească pe trecători cu daruri și cântece: "dar mă calcă pe picioare fripte de amiază o căruță cu flori vii și o faraoancă". Satul, pământul sunt așezate undeva între fantastic și real, în mitopee, într-o atmosferă cultică cu datini și credințe, anunțându-l pe Ion Gheorghe din volumele publicate mai târziu. Exemplele sunt numeroase: "Apa zării", "Serile vedeniilor", "Legenda". Pământul este surprins și în ritmica anotimpurilor, astfel că poemele devin stenograme ale vieții zilnice din perspectiva mișcărilor naturii într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
obiecte care se înfruntă, se rănesc, până scot scântei, astfel că ai sentimentul că te miști într-un univers incendiat în care flăcările te ating din când în când. Ultimul volum, "Megalitice", pătrunde și mai adânc în folclor. Poetul evocă datini și obiceiuri specifice satului. Cultivă anecdoticul cu scopul unor demonstrații morale abia perceptibile. O lume trecută prin metamorfoze, simboluri și analogii, cu scopul de a provoca reacția noastră față de tot ce nu se poate explica simplu și direct. Ion Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o particularizare în uniformitate și pe care îl mișcă scenic: eroul gesticulează, își trăiește rolul cu sinceritate, este când înțelept, când insensibil, otrăvind tot ce se apropie de el, tot ce atinge. Poetul, așa cum am mai spus, cuprinde în poeme datini și obiceiuri. Bunăoară, parafrazează "Descântecul de reumă", descrie jocul călușarilor, sau, ca altădată, Caloianul. Călușarii sunt descriși în ritmica dansului. Poetul îi desprinde parcă din vadurile de foc ale aștrilor și jocul devine un spectacol de linii și mișcări: "Se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apostolul român care vine să mântuiască poporul de la Dunăre. Într-un colind, apar fecioara Maria, fuga cu pruncul, nașterea lui Isus, totul desfășurat iconografic sau în desene murale. Poetul este când comentatorul subtil și ironic, creatorul detașat de credință și datină, când țăranul care și-a făcut un cult pentru icoana sfântă, menită să-i "ierte greșelile". Ca pe o peliculă de film urmărim arborele, șarpele, caloianul, bocitoarele, Isus făcând minuni, la "Cina cea de taină" împărtășind apostolii cu trupul și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
foșnită", "melodia ospăta în tine"" și mi-a adormit în verde", "cifra mea cea mai muiere", "N-ai să iarnă, primăvară", "N-ai să doamnă, domnișoară", "și incest ai fost prea cast". Și femeia devine: subțire, prună, paltină, icoană și datină, măduvă de văduvă, inimă de viperă, lumină" și mai ales "Stimată doamnă domnișoară". În concluzie: critica a acordat, cu câteva excepții, calificativ mare, poate cel mai mare atribut vreunui poet actual, poeziei lui Nichita Stănescu. A existat o evoluție în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
jumătate-n lume, jumătate-n infinit"), la Adrian Păunescu muntele este întunecat, sentimentul este de apăsare, dar va rămâne seninătatea în fața morții, seninătate de sursă folclorică. Prezența tradiției, a folclorului, se realizează într-o rară poezie: "Călușarii" sunt purtătorii de datini străvechi, de trăire autentică, într-o mișcare de ansamblu și într-o ritmică asemănătoare dansului. "O muzică îi descompune/ în răcnet, dans și sfiiciune/ O muzică îi reașază,/ ...Și-i poți vedea plesnind în aur/ Parcă sunt capul unui taur
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
plecare. Firul naratiunii urmeaza popasurile Vitoriei Lipan în căutarea adevărului despre barbatul ei (itinerariul se sfârșește prin găsirea rămășițelor lui Nechifor între Sabasa si Suha). A treia, si ultima parte, stau sub semnul actului justitiar; prezinta actiunile Vitoriei pentru îndeplinirea datinei creștine și cinstirea mortului, cercetarea despre vinovați, în Sabasa si Suha; întoarcerea acasă, la Măgura Tarcăului pentru rânduirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea si pedepsirea vinovaților. Romanul construiește pe parcursul său imaginea unei lumi esentializate. Spatiul cel mai larg
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vinovați, în Sabasa si Suha; întoarcerea acasă, la Măgura Tarcăului pentru rânduirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea si pedepsirea vinovaților. Romanul construiește pe parcursul său imaginea unei lumi esentializate. Spatiul cel mai larg revine lumii satului de munte: peisajul, datinile si oamenii. Ritmul existentei păstorești este dirijat de fenomenul transhumanței, iar acesta urmarește miscarea marilor cicluri naturale. Scriitorul surprinde trăsăturile ce definesc această colectivitate, oamenii de la munte, realist, obiectiv, fără lirism: “Locuitorii aceștia de sub brad sunt niste făpturi de mirare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de la munte, realist, obiectiv, fără lirism: “Locuitorii aceștia de sub brad sunt niste făpturi de mirare. Iuți si nestatornici ca apele, ca vremea; răbdători în suferinți ca și-n ierni cumplite, fără griji în bucurii [...], plăcându-le dragostea și beția și datinile lor de la începutul lumii, [...] mai cu samă stau ei în fața soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiardă si luceste de cântec, de prietenie. Asa era si acel Nechifor Lipan care acum lipsea” . Ei au
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tarcăului și trăiește viața aspră a oamenilor de la munte. Figura reprezentativă de erou popular, Vitoria întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu, care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului român: cultul adevarului, al dreptății, al legii stramoșești si al datinei. Scriitorul dezvăluie neliniștea eroinei datorate întarzierii (șaptezeci și trei de zile) peste obicei, a lui Nechifor Lipan, “dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”, plecat la Dorna să cumpere oi. Așteptarea se transforma în bănuială, bănuiala în neliniște
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vremea cu calendarul, ci cu semnele cerului. Ea înțelege semnele firii. Elementele naturii îndeplinesc o funcție simbolică. Mai ales vântul dă semne: “trecu susuind prin crengile subțiratice ale mestecenilor”. Vitoria este o sinteză de spiritualitate străveche românească, ea respectă neabătut datina moștenită din vechime, manifestată în viața cotidiană, sau la evenimente cruciale (nunti, botezuri, înmormantări). Toate acțiunile ei poartă pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: Vitoria își lasă fata la mânăstire, se mărturisește preotului, ia sfânta împărtășanie, “sfințește” baltagul pentru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dirijează comportamentul: cere bani marunti negustorului, să-i aibă “la îndemână”, îi leagă într-un colț de năframă. Cuvintele cheie în jurul cărora se concentrează discursul narativ al romanului au valoare simbolică, definind eroina: rânduiala, semn, întuneric, lumina. Îngroparea bărbatului după datină marchează momentul reintrării în liniștea și ordinea vieții de la început. “Descoperind adevărul, Vitoria verifică implicit armonia lumii: află ceva mai mult decat pe făptuitorii omorului și anume că lumea are o coerența pe care moartea lui Lipan n-a distrus
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
zise Vitoria lui Bogza (Citate preluate din roman) Vitoria Lipan personaj principal și figură reprezentativă de erou popular, întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu de la țară, în care se înscriu cultul pentru adevăr și dreptate, respectarea legilor strămoșești și a datinilor "ea nu e o individualitate, ci un exponent al speței" (George Călinescu). Ea este, așadar, un personaj mitic și un personaj simbol pentru țăranul român. Portretul moral reiese în mod indirect, din gândurile, faptele și vorbele eroinei, naratorul conturând, la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]