8,280 matches
-
Asupra resentimentului și a culpabilității în istorie, Nietzsche, La généalogie de la morale, prima și a doua disertație (trad. rom. Genealogia moralei: o scriere polemică, Humanitas, București, 2006). 11. Homo felix: mărirea și decăderea unei utopiitc "11. Homo felix\: mărirea și decăderea unei utopii" 1. Nietzsche, Ainsi parlait Zarathoustra, Prolog 5 (Așa grăit-a Zarathustra: o carte pentru toți și niciunul, Humanitas, București, 1994). 2. Voltaire, „Lettre à Madame la Présidente de Bernière” (1722), citat de Robert Mauzi, L’idée de bonheur
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nume 277 Teama de invidie în modernitate 277 Încredere, fericire și invidie 279 Încredere, suspiciune și invidie 281 Metamorfozele invidiei 283 Lux și comparații provocatoare 286 Invidie existențială și invidie generală 288 Reculul invidiei 289 11. Homo felix: mărirea și decăderea unei utopii 292 Fericire și speranță 295 Înțelepciunea iluziei 297 Consum distructiv și consum responsabil 298 O societate de hiperconsum durabilă? 299 Hiperconsum și alterconsum 301 Fericire și fragilitate 303 Înțelepciunea sau ultima iluzie 305 Înțelepciunea light 306 Iluzia înțelepciunii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
exploatării capitaliste și un protector al femeilor până la zdruncinarea poziției sale de către prezentul val de globalizare nu este susținută de istoria Australiei (și nici de cea a Statelor Unite). Ipoteza că dezmembrarea națiunilor puternice duce, în mod inevitabil, la anarhie și decădere este de asemenea incorectă (Giddensxe "Giddens, Anthony", 1998). Experiența „societăților coloniale ale lumii noi” arată, dimpotrivă, că federalismul a permis mai multă democratizare, un mai bun echilibru al forțelor în cadrul statului național și mai mult spațiu politic de manevră pentru
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
esența relației originare dintre actor și spectator. De aceea, în „Teatrul morții”, el va relua și, într-o oarecare măsură, va răsturna discursul lui Craig din „Actorul și supramarioneta” referitor la apariția actorului. Această apariție, care însemna pentru Craig începutul decăderii teatrului și triumful orgoliului individual, al vanității omenești, este, dimpotrivă, pentru Kantor expresia unei mize teatrale considerabile, implicând o „COMUNICARE de importanță capitală”. Primul actor putuse, într-adevăr, să trezească în cei ce-l priveau sentimentul unei „înfiorări metafizice” tocmai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
obiectul ei: să se marcheze predictiv începutul și sfârșitul unor procese, să aibă ca preocupare esențială decelarea mecanicii evoluției ciclurilor de creștere și descreștere, adică Economia să-și conformeze enunțurile la legea iluministă a progresului combinată cu legea platonică a decăderii. Prin această reformă a Economiei dorită de fizicieni s-ar ajunge la automatismul prezicerii a ceea ce se știe că urmează să se întâmple în manieră deterministă (la fel ca și datarea precisă de-a lungul anului a orelor când răsare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de stare) sunt și nelineare și lineare într-o formă imposibil de separat pe influențe în raport cu timpul. Când facem calcule de raționalitate trebuie să precizăm foarte exact la comportamentul cărei variabile ne referim și care sunt restricțiile de stare sau decăderile din funcție pentru celelalte, fie ele și în formule de agregare, care prin ele însele constituie reducții semnificative. Predictibilitatea în sensul fizicii este, și din acest punct de vedere, o pretenție extraștiințifică și atitudinal și principial. Ceea ce are sensul de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
îl obligă să se ghemuiască sub masă și să stea acolo ca un caraghios, poziție total contrară statutului său, căci un Orgon ascuns sub masă nu este decât un Orgon desconsiderat și umilit. Fie și trecătoare, ipostaza aceasta înseamnă o decădere, iar Orgon o știe prea bine. Accelerarea supravegherii domestice datorată dispozitivului elaborat în mod artizanal nu produce, într-o primă fază, efectul scontat. Tartuffe se apropie de Elmira care încearcă vizibil să-l seducă, dar bărbatul nu cedează din prima
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
desfrîu, urmîndu-se logica obișnuită a maniheismului: sexualitatea este respinsă, considerată drept o activitate arhontică prin excelență. Astfel, sexualitatea derivă din partea noastră de Întuneric și indică puternica noastră Înrudire cu Tenebrele. Repetarea unor obscenități Înfricoșătoare este menită să arate gradul de decădere la care a ajuns omenirea și gravitatea păcatelor care o apasă. Ipoteza că omenirea se trage dintr-o singură pereche de oameni indică drept unică posibilitate de Înmulțire a speciei incestul. Însă la Mani incestul devine sistem, de vreme ce Arhontele-Iehova se
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
F-G, H-L, M, lucrare revizuită de Florin ștefănescu, Mihaela Andreiovici, Mașina de Scris, București, 2000-2004. Jela, Doina, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Humanitas, București, 2001. Lefa, Aristide, Fericiți cei ce plâng, Eminescu, București, 1998. Levy, Robert, Gloria și decăderea Anei Pauker, traducere de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Polirom, Iași, 2002. Lupu, Marius, Nicoară, Cornel, Onișoru, Gheorghe, Cu unanimitate de voturi, Fundația Academia Civică, București, 1997. Maier, Alexandru, Am fost medic la Gherla. Dreptul la adevăr, Mentor, Târgu-Mureș, 1998
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Nicoleta, „Decretul 83. Începutul sfârșitului la sate”, Magazin Istoric, nr. 10/octombrie 2000, pp. 27-31, nr. 11/noiembrie 2000, pp. 40-44. Ionițoiu, Cicerone, „Subjugarea țărănimii. Revolta din comuna Vadu Roșca”, Analele Sighet, 8, 2000, pp. 309-314. Levy, Robert, Gloria și decăderea Anei Pauker, traducere de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Polirom, Iași, 2002. Marin, Gheorghe Gaston, În serviciul României lui Gheorghiu-Dej. Însemnări din viață, Evenimentul Românesc, București, 2000. Oprea, Marius, „«Transformarea socialistă a agriculturii»: asaltul final, 1953-1962”, În Dorin Dobrincu, Constantin
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În detenție. A treia etapă, cea mai atroce, demascarea morală publică, era pusă sub semnul patologicului, căci victimele trebuiau să blasfemieze (masochist, autoflagelator și cu o voluptate disperată) valori tabu (precum familia sau Dumnezeu); cea de-a treia etapă desăvârșește decăderea umană, fiind o groapă comună În care trebuia aruncat și renegat trecutul, „haznaua libidourilor refulate”, cum o numește Marcel Petrișor 12. Delirul lua proporții uriașe, având ca scop final desacralizarea și vulgarizarea oricărei valori morale, umane, religioase etc.; erau preferate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
este aceea a lui ștefan Ioan I. Davidescu (Călăuză prin infern). Cu profunzime și Într-un stil valoros inclusiv estetic, autorul descrie „grozăviile” de la Pitești cu Încetinitorul, tocmai pentru a lăsa cititorul să perceapă, la rându-i, abisul și vârtejul decăderii impuse prin reeducare, fratricidul În ralenti, dar realizat aproape chirurgical (fizic, psihic și moral). Demonstrația lui Davidescu este aceea că reeducarea a urmărit ștergerea diferențelor dintre om și animal, legea junglei fiind esențială pentru cei doritori să supraviețuiască În orice
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
75); urca (72); vale (39); scară (38); urcă (28); deal (23); munte (16); repede (13); scările (12); trepte (12); a urca (12); scara (11); cădere (10); merge (9); în jos (8); ridica (7); sui (6); a se da jos (5); decădere (5); lift (5); cădea (4); din cer (4); decădea (4); descrește (4); încet (4); pe scări (4); veni (4); vine (4); a aluneca (3); ateriza (3); autobuz (3); a cădea (3); copac (3); etaj (3); pleca (3); în vale (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
7); subsol (7); sub (6); beci (5); coborîre (5); jos (5); bază (4); cîmpie (4); coborît (4); culcat (4); decăzut (4); groapă (4); inferior (4); odihnă (4); la pămînt (4); pe pămînt (4); picioare (4); în vale (4); adîncime (3); decădere (3); etaj (3); fîntînă (3); înalt (3); întuneric (3); mormînt (3); pălăria (3); rece (3); scară (3); (2); abis (2); abrupt (2); asfalt (2); casă (2); coboară (2); cobor (2); gravitație (2); greu (2); haine (2); iarbă (2); infern (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ucraina (2); veteran (2); act strașnic; adrenalină; Afganistan; agitație; agitații; agresivitate; alb-negru; altercații; amar; amic; amintire; amuzament; apocalipsă; artă; arunc; ață; bani; bate; bărbați; bătălii; bombă; brigadă; bunici; cadavru; cîștig; conflict armat; conflicte de interese; crud; cruzime; cumplit; cutremur; Dacia; decădere; Decebal; degradare; departe; depopulare; depresie; deranj; dezmăț; distrugere, violență; distrugeri; dreptate; duel; durere, frică; era; eră; eveniment; explozie; fapte; femeie; film; foame; foamete; fortărețe; frate; fulger; fum; Galia; gălăgie; genocid; Germania; gîlceavă; gloanțe; glonț; greutate; independență; interes; a irosi; istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
auzi; avansa; a avea; bate; bătaie; o bătaie; bou; brusc; bruschează; din butoi; camion; capăt; carul; căra; a căra; căruța; căzut; în cineva; cheamă; chinui; chinuie; clanță; cleampă; de coadă; concluzie; convinge; crimă; cruce; cuvîntul; a da drumul; dă; de; decădere; a se deplasa; deschidere; destin; a direcționa; doare; dori; dorință; draperie; la dreapta; drum; a duce; dulce; eșec; face; de fiare; fîntînă; forțele; frică; fuge; fum; geamul; ger; de gît; haina; ia; iar; impunător; a impune; inutil; a împinge; împins
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîmp (14); cădere (13); rîu (13); abrupt (12); abruptă (12); sanie (12); cîmpie (11); munte (11); prăpastie (11); lungă (10); sat (10); alunecare (9); viteză (8); adînc (7); cale (7); groapă (7); bicicletă (6); coboară (6); pantă (6); rîpă (6); decădere (5); flori (5); relief (5); verde (5); adîncitură (4); cobor (4); coborîș (4); iarbă (4); în jos (4); peisaj (4); șes (4); ușurință (4); albă (3); avînt (3); coborî (3); depresiune (3); eșec (3); fugă (3); gaură (3); izvor (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Membrii Comisiei nu pot desfășura nicio altă activitate profesională, remunerată sau nu, pe toată durata mandatului lor. În cazul nerespectării acestor obligații, Curtea de Justiție, sesizată de Consiliu sau de Comisie, poate să pronunțe, după caz, demiterea din oficiu, sau decăderea din dreptul la pensie sau din alte avantaje care înlocuiesc pensia persoanei respective. Președintele, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și ceilalți membri ai Comisiei sunt supuși, în calitate de organ colegial, unui vot de aprobare al
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
realitate, la evidența execrabilă a vârstei. Apoi vin la rând beteșugurile și umilințele inerente” (515, 6 februarie 1975). În altă scrisoare, din aceeași perioadă, citim: „Este, desigur, o nenorocire să mori tânăr; dar e mult mai rău să îmbătrânești cunoscând decăderea fizică, îngroșând rândurile acestor deșeuri grotești, din care n-a mai rămas decât numele” (445 Ă 14 decembrie 1973). De fapt, boala Ă semn al prezenței fizice în lume Ă este un dat fundamental al existenței cioraniene. Cu conștiința că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe deplin. Știu că asta te scârbește și știu și de ce. Dar pentru mine, de fiecare dată când am prilejul să lucrez ceva cu brațele, e parcă m-aș întoarce la copilărie. Nu eram făcut să ajung un intelectual. Ce decădere! Mai bine m-aș fi făcut lăcătuș” (5 iulie 1971 Ă 167). În fine, lăcătuș, cioban, pădurar sau orice altceva în afară de ceea ce este. „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
răbufnind: „De dimineață până seara nu fac decât să mă răzbun. Pe cine? Pe ce? Nici eu nu mai știu, de vreme ce tuturor le vine rândul... Nimeni nu știe mai bine decât mine ce e aceea furie disperată... O, explozii ale decăderii mele!” (I, 13). De aceea, se recunoaște mai degrabă în Nero, pe care vrea să-l absolve: „Citesc undeva: Nero a fost personificarea cruzimii. Eroare. A fost întruchiparea fricii” (II, 333). Detaliu capital: violența, nihilismul, ura de sine ca reflex
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dimineață până seara, nu fac decât să mă răzbun. Pe cine? Pe ce? Nici eu nu mai știu, sau uit, de vreme ce tuturor le vine rândul... Nimeni nu știe mai bine decât mine ce e aceea furie disperată. O, explozii ale decăderii mele!” (I, 13). În plus, așa cum am văzut deja, exploziile de furie îi dau lui Cioran măcar sentimentul că trăiește, îi aproprie senzația vieții. Dar, dincolo de neputința de a suporta anonimatul, Cioran e conștient că în spatele violenților stă lipsa de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
își dorește masca unui anonim care a cucerit Indiferența. Dar o mască pe care și-o pune intrând în conflict cu sine însuși: „Paradox incalificabil: sunt pe cale să încropesc un eseu despre... glorie, în chiar momentul când ineficiența, lașitatea și decăderea mea au atins punctul maxim, când mi-am pierdut până și puterea de a mă disprețui, când, pe scurt, m-am renegat pe mine însumi și mă tratez ca pe un indezirabil” (I, 92). Să deducem că vanitatea și gloria
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
maxim, când mi-am pierdut până și puterea de a mă disprețui, când, pe scurt, m-am renegat pe mine însumi și mă tratez ca pe un indezirabil” (I, 92). Să deducem că vanitatea și gloria înseamnă ineficiență, lașitate și decădere? Mai mult, e renunțarea la miezul ființei cioraniene, care părea să se hrănească cu disprețul de sine. Totuși, la antipod, Cioran vorbește despre extazul anonimatului, despre adevărul ființei neștiute. La câteva rânduri de strigătul din fragmentul anterior, își spune: „N-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
surprinzătoare la prima vedere, regia a obținut o triumfătoare demonstrație actoricească, impunând o compoziție "de zile mari", insolită și veridică, o creație care va marca pe mai departe cariera acestui verificat actor. (...) Magistral e realizată beția, cu dansul năclăit... treptele decăderii, dar și ale "înălțării personajului". O compoziție care surprinde fără ostentație latura trivială a personajului care indică grosolănia veselă, și din când în când fondul primar de reală puritate. Despărțirea castă, eliberată de pofte, de Elena e jucată cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]