3,785 matches
-
deosebiri, care trebuie cunoscute. Copilăria este "somnul rațiunii", copilul fiind lipsit de anumite funcții fiziologice, ceea ce face ca și viața sa psihică să fie altfel colorată. Între trebuințele sale (multe și mari) și puterile sale (puține) este, de asemenea, un decalaj, care face din el o ființă slabă, de unde nevoia de ajutor din partea altora. Necesitatea de a cunoaște individualitatea copilului în vederea organizării educației prin care "se încheie opera naturii" a marcat începutul unei orientări noi în istoria gîndirii pedagogice. Rousseau evidențiază
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
FED, la o rată anuală de 3-4%. Dar această modificare în raport cu reprezentanții mai vechiului Chicago nu este decât una exclusiv tehnică, provenită din înțelegerea de către Friedman a faptului că manipularea cotidiană, pe termen scurt, de către FED, va suferi inevitabil de decalaje temporale, ceea ce va face inevitabil mai mult decât să amelioreze ciclul economic. Dar trebuie să recunoaștem că politica inflaționistă automată a lui Milton Friedman nu este decât o nouă variațiune în activitatea lui de urmărire a aceluiași vechi obiectiv al
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dobânda obișnuită a pieței trebuie să-l păstreze față de profitul net variază în mod necesar după cum profitul net urcă sau scade"931. Este o intuiție genială, folosim acest adjectiv fără a ne feri. A. Smith recunoaște prin această afirmație că decalajul dintre ratele profiturilor din sectorul real și cele din sectorul financiar sunt semne de criză, și în același timp se pot constitui în măsuri de combatere a crizei și nu de oprire sau estompare a ciclului economic. Spunem aceasta deoarece
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cauzele inflației în socialism se enumeră 1028: - imperfecțiuni previzionale; - greșeli în întocmirea și executarea planului de stat; - abateri mari și de durată de la disciplina financiară; - volumul produselor și circulației mărfurilor nu este corelat cu masa monetară; - finanțări și investiții neoportune; - decalaj dintre retribuție și productivitatea muncii; - credite bancare acordate prin emisiuni suplimentare; - împrumuturi de stat peste capacitatea lui de restituire; - emisiuni de monedă pentru necesități excepționale; - stocări mari de produse nevandabile. Chiar dacă aceste dezechilibre nu erau vizibile cu ochiul liber, deoarece
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și dezechilibru. Presiunea în sensul scăderii ofertei era determinată de reducerea continuă a productivității muncii și a competitivității,dar și de presiunea pe creșterea exporturilor pentru achitarea datoriei publice. România se află, mai ales începând cu anii '80, într-un decalaj permanent și din ce în ce mai pronunțat al celor două componente ale pieței, care nu putea fi resorbit decât prin dispariția mărfurilor din magazine. Ca și după revoluție și în anii '80 existau toate simptomele relevante ale inflației: fuga de monedă, economisirea în favoarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și oferta agregată se reechilibrează doar prin creșteri de prețuri. Avem de-a face cu o inflație pură, în care prețurile cresc pe fondul stagnării PIB. Stagflația = stagnare economică plus creșteri de prețuri, sau preluarea în întregime în prețuri a decalajului dintre cererea agregată și oferta agregată. Este un caz particular, deosebit de periculos, al inflației. Cazul 6 Fig. 8.22 Evoluția PIB și a prețurilor în cazul scăderii ofertei agregate și creșterii cererii agregate într-o măsură mai mare, . Cazul 6
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și oferta agregată. Este un caz particular, deosebit de periculos, al inflației. Cazul 6 Fig. 8.22 Evoluția PIB și a prețurilor în cazul scăderii ofertei agregate și creșterii cererii agregate într-o măsură mai mare, . Cazul 6. În acest caz decalajul dintre cerere și ofertă este atât de mare încât o parte se transmite în creșteri de prețuri, iar o parte în creșterea PIB. Există o inflație intensă. Cazul 7 Fig. 8.22 Evoluția PIB și a prețurilor ca urmare a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Montbrial, T. D., Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003. Morar, V., Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro Moscovici, S., Influență socială și schimbare socială, Editura Polirom, Iași, 2011. Murgescu, B., România și Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010, Editura Polirom, Iași, 2010. Murgu, N.; Isărescu, M., Aurul - mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981. Nicolas Taleb, N., Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Fr., Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
hidronimie. Infiltrarea străină nu este numai un fenomen al trecutului. Fără biserici și școli În limba maternă, comunitățile românești izolate sunt supuse unui proces grav de deznaționalizare - În țările balcanice, În Ungaria, În Ucraina. S-a creat astfel un evident decalaj Între culturi, și cea mai puțin dezvoltată va suporta consecințe demografice negative. Și acum să-ți răspund la Întrebare, căci, chiar dacă nu mi-ai adresat-o, eu am Înțeles de ce m-ai căutat. Să ne apropiem intențiile și să ne
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
este corectă din punct de vedere teoretic, dar ea ridică unele semne de întrebare: ─ ce se întâmplă cu rata dobânzii, atunci când inflația este în creștere? Nu crește și ea? ─ cresc oare ratele în aceleași proporții cu dobânzile sau există niște decalaje între ele? Care sunt (dacă există) criteriile pe baza cărora sunt stabilite aceste diferențe? ─ care este raportul dintre aceste rate? Cred că ratele dobânzilor în creștere (sau în scădere) sunt direct corelate și influențate de evoluția inflației. Văzând modul în
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
mai puțin întinse. Aceste mărci coincid doar parțial cu categoriile morfo-sintactice definite în cadrul lingvisticii limbii. Cum coerența textului nu este rezultanta faptelor din domeniul gramaticii (Combettes 1992: 113), domeniile textului și morfo-sintaxei sînt diferite și destul de independente. Acestă "distorsiune", acest "decalaj" între categoriile gramaticii și cele ale ale lingvisticii textului nu trebuie să ne mire: demersul tradițional al limbii este un demers frastic al gramaticalității enunțurilor, așadar categoriile sale se sprijină pe criterii morfo-sintactice (uneori implicite și mascate de definiții de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
strîngere de mînă sau o mișcare a capului). La aceasta se adaugă faptul enunțiativ că un Bravo! modulat de un anumit ton și/sau de o expresie a chipului poate deveni un enunț ironic și un blam în loc de un compliment (decalajul dintre enunț și context o stîngăcie enormă sau o gafă, de exemplu face posibilă o astfel de interpretare). Asumarea enunțiativă sau punctul de vedere (PdV) ne permite să arătăm dedublarea polifonică proprie ironiei: locutorul (L) se disociază de un PdV1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
completă. În centrul acestei secvențe, povestirea autobiografică, care ocupă locul lui P.expl. 2, poate fi ea însăși descompusă ca o secvență explicativă dialogică. Copiii recunosc autoritatea și competența explicativă a soldaților. Întrebarea legitimă pe care le-o adresează ține de decalajul între așteptări și un rezultat dezastruos. Alegerea verbului "a înțelege" tematizează bine nevoia de explicație și transformă întrebarea formulată cu DE CE [p]? și răspunsul cu DEOARECE [q]. Schematizare inițială a unui obiect complex Schematizare a problemei Schematizare explicativă Rezoluție DE CE
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de la 17% la 15%. Diferența salarială consemnată în cele 15 țări care alcătuiau UE înainte de extinderea din mai 2004, a scăzut cu un punct procentual în intervalul 1994-1998, de la 17% la 16%. Ritmul s-a menținut și între 1998-1999, când decalajul ajunsese la 15%, pentru ca în perioada următoare, până în 2003, să se aprecieze până la 16%. Conform Eurostat, cele mai mari diferențe salariale din 2003 au fost consemnate în Cipru, 25%, Estonia, 24%, Slovacia și Germania, fiecare cu 23%. La polul opus
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru ca în perioada următoare, până în 2003, să se aprecieze până la 16%. Conform Eurostat, cele mai mari diferențe salariale din 2003 au fost consemnate în Cipru, 25%, Estonia, 24%, Slovacia și Germania, fiecare cu 23%. La polul opus, cele mai mici decalaje din 2003 au fost înregistrate de Malta, 4%, Portugalia, 9% și Grecia, 11%. Diferențele salariale din Franța au fost, în 2003, de 12%, în scădere cu un procent față de anul anterior, în Marea Britanie, decalajul a fost de 22%, iar în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
La polul opus, cele mai mici decalaje din 2003 au fost înregistrate de Malta, 4%, Portugalia, 9% și Grecia, 11%. Diferențele salariale din Franța au fost, în 2003, de 12%, în scădere cu un procent față de anul anterior, în Marea Britanie, decalajul a fost de 22%, iar în Olanda de 18%.88 Forme în care apar diferențele de salarizare la nivel de organizație: * acordarea unei remunerații diferite pentru aceleași posturi sau posturi similare; * stabilirea unor funcții și remunerații diferite pentru aceleași ocupații
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să scadă cu 4%, iar în 1999 cu încă 3%. Nivelul a fost constant până în 2000, pentru ca un an mai tarziu diferența să se majoreze cu un punct procentual, până la 18%. Dintre statele Europei Centrale și de Est, în Bulgaria decalajul salarial din 2003 era similar cu cel al României, în Cehia, diferența era de 19%, la fel ca în 2002, iar în Polonia de 11%. În Slovacia, diferența a fost de 23%, în scădere față de nivelul din 2002, de 27
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sau nu enunțarea și a introdus distincția dintre locutor (cel care este responsabil de enunț) și enunțători, ființe abstracte ("êtres discursifs") ce reprezintă diverse puncte de vedere, pe care locutorul le poate prezenta. Textele literare exploatează deseori, cu virtuozitate, acest decalaj. Faptul că scriitorii folosesc adesea pseudonime înseamnă că-și construiesc o identitate ce nu funcționează decât în cadrul instituției literare. Henri Beyle este un caz exemplar; cunoscut și sub numele de Louis Alexandre Bombet, Lisio Visconti, Cornichon, șef de batalion Coste
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
puncte de suspensie, semnul exclamării) în scris, o formulare exagerată, adverbe și expresii (de tipul firește, desigur, după cum se știe) sunt indici facultativi ai prezenței ironiei. Sensul implicit este evident, adevăratul sens. Dan Sperber și Deidre Wilson analizând modalizarea autonimică (decalajul enunțiativ ce se produce atunci când enunțarea presupune și un comentariu asupra enunțului) au ajuns la concluzia că ironia funcționează asemeni unui ecou (Echoïc mention), mai mult sau mai puțin îndepărtat, al unor gânduri sau vorbe reale, sau imaginare, atribuite unor
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
marcată prin imperfect. Prezența adverbului atunci (care implică un reperaj prin cotext) alături de desfășurau marchează schimbarea punctului de reper: cum prezentul narațiunii are tendința de a eluda faptul că este vorba despre o întâmplare trecută, adverbul atunci, asociat imperfectului, reintroduce decalajul. 1.17. Povestire și situație de enunțare În cazul unei narațiuni literare, se impune analiza relației dintre momentul și locul de unde se presupune că naratorul vorbește (scenografia narațiunii) și momentul și locul evenimentelor pe care le narează (povestirea). În acest
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
toată libertatea să scrie un roman de capă și spadă al cărui narator este o persoană din secolul al XVII-lea; nimeni nu se va gândi să-l identifice cu producătorul textului. Anumite texte se prevalează cu măiestrie de acest decalaj. Este cazul lui Jacques fatalistul, roman scris de Diderot, celebru pentru frecventele intervenții ale naratorului, care dialoghează cu cititorul (mai exact, cu naratarul, având în vedere că vorbim despre o narațiune), trecând peste autoritatea personajelor. Așa cum acest narator nu este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
împotriva enunțătorului), punerea între ghilimele arată doar că un cuvânt sau un grup de cuvinte nu sunt folosite în mod corespunzător. Nu este vorba propriu-zis de polifonie, care ar implica punctele de vedere a două instanțe diferite, ci de un decalaj pe care enunțarea îl introduce între două imagini distincte ale enunțătorului, oferite în același timp: una își asumă expresia între ghilimele, cealaltă o refuză. Să analizăm următoarele două exemple: (a) Bloch mă întreba, așa cum făcusem și eu altădată intrând în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pasaj din roman că "a zbura cu propriile aripi" este un tic de limbaj al lui Charlus. 5.4. Introducerea discursului raportat Pentru a fi considerate ca atare, citatele trebuie introduse în așa fel încât să poată fi reperat un decalaj între discursul care citează și fragmentul citat. Și asupra acestui punct există divergențe semnificative între DD și DI. Discursul indirect este foarte constrâns, deoarece cere un verb regent pentru o completivă directă. Acest verb, al cărui sens marchează completiva ca
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
oarecum exterior nucleului sintactic al frazei. 5.5. Discursul direct liber În literatura narativă modernă, mulți scriitori renunță chiar la fraze de început și la mărci tipografice. Ei adaptează frontiera dintre discursul care citează și discursul citat, făcând dificilă perceperea decalajului dintre cele două registre. Cititorul este obligat atunci să recurgă la cotext pentru a identifica sursele enunțiative. Să analizăm următorul fragment din Céline care, în esență, nu este printre cele mai extremiste (autorul evocă persecuțiile la care își imaginează că
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
continuitatea unei enunțări globale în care autorul este oratorul poemului lui epic medieval. Între respectul față de o economie narativă canonică și tentația de a impune un decupaj propriu în paragrafe, numeroși scriitori se străduiesc să definească compromisurile, să opereze cu decalaje. Este și cazul lui Flaubert, când folosește procedeul pe care-l regăsim în cele două exemple extrase din Doamna Bovary: (1) Se întoarseră la Yonville pe același drum [...]. Din când în când, Rodolphe se apleca și-i lua mâna să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]