3,586 matches
-
proiectului 4 definește V'''. El asigură grupului un spor de valoare inferior valorii intrinseci a proiectului. Începând din punctul A, adăugarea unui proiect duce la scăderea valorii portofoliului firmei. Concret, lichiditățile suplimentare create nu sunt suficiente pentru acoperirea costurilor. Operația defensivă este o soluție care permite evitarea lipsei câștigului (punctul A). Din punctul de vedere al pieței, riscul total se clasifică În: risc sistematic (nediversificabil) și risc specific (diversificabil). Aceasta permite constatarea că, sporind (scăzând) numărul titlurilor portofoliilor, poate scădea (crește
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a ființei umane, când activează liberă, este constructivă și demnă de încredere. Pentru Rogers, aceasta este o concluzie inevitabilă; lui i s-a impus după un sfert de veac de practică în psihoterapie. Dacă individul poate fi eliberat de tendința defensivă pentru a fi deschis categoriei largi de nevoi proprii, precum și categoriei de cerințe sociale și de mediu, reacțiile sale se așteaptă să fie pozitive, constructive. După Rogers, nu trebuie să ne întrebăm cu cine va socializa el - pentru că unul ca
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și prieteniei sunt construite teorii moralizatoare. Putem interpreta aceste date doar ipotetic, în lipsa unor date calitative. Diferența provine poate din faptul că boala și sărăcia sunt percepute mai degrabă ca piedici incontrolabile, care afectează grav libertatea persoanelor, stârnind astfel reacții defensive, de raționalizare, din partea celor privilegiați. Dimpotrivă, lipsa prietenilor și lipsa credinței pot fi mai ușor percepute ca piedici remediabile, a căror înlăturare stă în cele din urmă în puterea individului, care trebuie astfel stimulat, îndemnat spre acțiune, și nu consolat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
represive în aceste domenii) nu este asociată semnficativ cu dispoziția către acceptarea în familie a unor persoane marginale. Tolerarea unui comportament la nivel social nu nu se extinde de la sine la nivelul propriei familii - care este înconjurată cu o barieră defensivă pe care doar încrederea generalizată pare să o poată traversa. Statutul social, măsurat prin consumul cultural și prin situația materială a gospodăriei, este de asemenea o variabilă care sporește tendința defensivă de a limita intrarea persoanelor purtătoare de stigmat în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nivelul propriei familii - care este înconjurată cu o barieră defensivă pe care doar încrederea generalizată pare să o poată traversa. Statutul social, măsurat prin consumul cultural și prin situația materială a gospodăriei, este de asemenea o variabilă care sporește tendința defensivă de a limita intrarea persoanelor purtătoare de stigmat în mediul familial. Prin urmare, concepția căsniciei bazate în principal pe iubire este pusă în practică prin intermediul unor filtrări defensive a potențialilor pretendenți din medii sociale stigmatizate - precum persoanele cu condamnări în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
situația materială a gospodăriei, este de asemenea o variabilă care sporește tendința defensivă de a limita intrarea persoanelor purtătoare de stigmat în mediul familial. Prin urmare, concepția căsniciei bazate în principal pe iubire este pusă în practică prin intermediul unor filtrări defensive a potențialilor pretendenți din medii sociale stigmatizate - precum persoanele cu condamnări în justiție, cei fără educație, cei care nu cred în Dumnezeu sau care aparțin unor confesiuni valorizate negativ, sau persoanele de etnie romă. De asemenea, marea majoritate a subiecților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
primul loc iubirea, pe al doilea loc condițiile materiale și pe al treilea loc, la distanță, similaritatea socială. Atunci când aceste teorii sunt puse în practică pentru acceptarea unui potențial pretendent, iubirea nu este însă suficientă: părinții pun în funcțiune filtre defensive pentru a bloca accesul pretendenților din categorii sociale stigmatizate sau marginale. Este interesant că sărăcia familiei de origine a pretendentului nu este considerată un factor de risc - spre deosebire, de exemplu, de etnia romă, de lipsa credinței în Dumnezeu, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
interne și deschiderea către o cercetare empirică și teoretică în concordanță cu evoluția internațională a disciplinei. Din bogăția de informații diseminate prin acest capitol stăruim asupra observației cu privire la opoziția cu surdină a cercetării sociologice în regimul comunist prin două strategii defensive: 1) stratagema caracterului local al investigațiilor sociologice; 2) adaptarea unor concepte și teorii ca ,,distorsiune intenționată”. Autoarea prezintă câteva studii de caz asupra cercetării sociologice în răstimpul comunist: abordarea conflictuală a structurii sociale, continuarea monografismului școlii sociologice de la București etc.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
oponenților săi"86. Mai mult decât atât, consideră cercetătorul, "în această atmosferă "magică", intens marcată de activitățile uniformizante ale unei "țesătorii" colective, Inorogul, investit cu toate atributele eroului "separator", nu se distinge, surprinzător, prin nimic. Atunci când acționează, când părăsește atitudinea defensivă (violent polemică) și se angajează în luptă, eroul lui Cantemir se pierde în anonimatul urzelilor de intrigi și în "mediocritatea" medierilor fără de sfârșit"87. Adevărul este că victoria finală a Inorogului nu este una categorică, covârșitoare. În plus, ea este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
individului. Așa cum am spus mai sus, adeseori adulții sau copiii care au fost victimele unor comportamente violente din partea părinților și a societății au comportamente violente față de animale și, în general, față de cei mai slabi. Consecutiv sporirii provocărilor, mecanismele de apărare, defensive, ale ființei umane față de factorii agresivi devin tot mai sofisticate, mergând de la mecanisme care țin de civilizația societății până la cele psihologice, care apără față de factorii externi, în relație cu mediul sau semenii, dar și față de sine însuși. Omul se poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la o astfel de subcultură înseamnă să adopți o percepție diferită a stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fusese desființată deja din 1969. erau precare și infecțiile intraspitalicești erau recunoscute, instrumentarul era vechi și nefuncțional, materialele și medicamentele lipseau. Această realitate dusese la o abrutizare și la dezvoltarea unei atitudini cinice a personalului medical, cu efect de mecanism defensiv. în cadrul disciplinelor medicale, psihiatria ocupa un loc aparte, marginal, ce reflecta mai mult decât celelalte sectoare ale îngrijirilor de sănătate, politica de neglijare a sănătății în România. Consecințele perioadei comuniste sunt încă vizibile în calitatea îngrijirilor de sănătate, mai ales
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fără ieșire în cotidianul restrictiv și coercitiv al ultimilor ani ai lui Ceaușescu. Oamenii au învățat și au dezvoltat strategii practice de supraviețuire în condițiile vitrege ale comunismului (Malcomson, 1993). Din punct de vedere psihologic, întreaga societate a dezvoltat mecanisme defensive greu de depistat și părăsit chiar și la 20 de ani de la încheierea regimului Ceaușescu. Bunurile de consum se produceau foarte puțin și importurile erau nesemnificative. „în România anilor 1980, penuria de bunuri și servicii a luat forme mult mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi schimbate. Românii, la locul de muncă, încercau să identifice persoana care raporta securității, iar aceasta era ținută la o respectuoasă distanță și adeseori se bucura de prietenie și apreciere din partea colegilor (Müller, 2009). Suspiciunea năștea manifestările duplicitare ca mijloace defensive. 1. Sistemul de protecție a copiilor din România și-a diversificat și „umanizat”serviciile în acord cu noile reglementări în protecția copilului. Cu toate acestea, numărul copiilor beneficiari a rămas aproape la fel, în ciuda prevederilor legii copilului care pune accent
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sensul lor original. în plus, când ai făcut parte din acel tot, rămâne o subiectivitate care uneori împiedică dimensionarea corectă a lucrurilor proiectate în timpul dureros al trecutului pierdut. Factorii de risc au determinat, așa cum s-a văzut, dezvoltarea unor mecanisme defensive prin care sinele individual, precum și cel colectiv făcea față adversităților. în viziunea funcțională, pozitivă, asupra mecanismelor defensive, mecanismele defensive sunt veritabili factori de protecție în momentul producerii stresului. Aspectul pozitiv, funcțional, al mecanismelor de apărare dezvoltate (Ionescu, 2001) a constat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
împiedică dimensionarea corectă a lucrurilor proiectate în timpul dureros al trecutului pierdut. Factorii de risc au determinat, așa cum s-a văzut, dezvoltarea unor mecanisme defensive prin care sinele individual, precum și cel colectiv făcea față adversităților. în viziunea funcțională, pozitivă, asupra mecanismelor defensive, mecanismele defensive sunt veritabili factori de protecție în momentul producerii stresului. Aspectul pozitiv, funcțional, al mecanismelor de apărare dezvoltate (Ionescu, 2001) a constat în construirea unei capacități de a face față condițiilor impuse de regim. Dar absența unui proces conștient
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
corectă a lucrurilor proiectate în timpul dureros al trecutului pierdut. Factorii de risc au determinat, așa cum s-a văzut, dezvoltarea unor mecanisme defensive prin care sinele individual, precum și cel colectiv făcea față adversităților. în viziunea funcțională, pozitivă, asupra mecanismelor defensive, mecanismele defensive sunt veritabili factori de protecție în momentul producerii stresului. Aspectul pozitiv, funcțional, al mecanismelor de apărare dezvoltate (Ionescu, 2001) a constat în construirea unei capacități de a face față condițiilor impuse de regim. Dar absența unui proces conștient de separare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Lackey, Williams, 1995, p. 296) O mare dificultate în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de atacuri ale femeii în perioada în care este gravidă, expunând astfel și femeia, și copilul la violență; e) constrângerile economice și sociale care rețin femeia în relația violentă, mai mult decât pe bărbat. Dincolo de aceste constrângeri, femeia-victimă dezvoltă comportamente defensive care o fac incapabilă de a se smulge dintr-o relație violentă și care-i reduc chiar și capacitatea de a beneficia de sprijinul ce i se oferă. Atașamentul înspăimântat, infantil, față de partenerul violent se structurează în situații în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din urmă atitudine față de durere, a pacientului, mai puțin conștientizată poate conduce la declanșarea mecanismelor inconștiente de apărare ale medicului (Ionescu, Jacquet, Lhote, 2002) și personalului medical față de acuzele pacientului. Acest lucru însă poate risca eficiența tratamentului. Recunoscând riscul mecanismelor defensive ale personalului medical, dezvoltate în raport cu pacienții, au fost inițiate „grupurile Balint” și variantele sale, destinate personalului medical. Aceste grupuri de lucru vin în sprijinul personalului medical pentru a-și identifica reacțiile generate de mecanismele defensive și a nu periclita actul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
eficiența tratamentului. Recunoscând riscul mecanismelor defensive ale personalului medical, dezvoltate în raport cu pacienții, au fost inițiate „grupurile Balint” și variantele sale, destinate personalului medical. Aceste grupuri de lucru vin în sprijinul personalului medical pentru a-și identifica reacțiile generate de mecanismele defensive și a nu periclita actul de îngrijire medicală pe care o datorează pacientului. Când însă personalul medical este lăsat să facă față unei încărcături emoționale și unui volum de muncă prea mari, mecanismele defensive intră în funcție, iar pacienții sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-și identifica reacțiile generate de mecanismele defensive și a nu periclita actul de îngrijire medicală pe care o datorează pacientului. Când însă personalul medical este lăsat să facă față unei încărcături emoționale și unui volum de muncă prea mari, mecanismele defensive intră în funcție, iar pacienții sunt plimbați dintr-un serviciu în altul până ce mor1. începutul anului 2009 a adus la cunoștința publicului larg astfel de cazuri de „neglijență în serviciu”. Anul 2010, luna august, a alertat întreaga noastră societate, cu privire la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
avem de asemenea, din nou, un chestionar fără răspuns. Putem presupune că cele 13 chestionare care recunosc tratamentul diferențial care ar fi aplicat persoanelor cu care personalul medical se află în relații emoționale anterioare aparțin unor persoane conștiente de mecanismele defensive pe care le dezvoltă în raport cu pacienții și acuzele lor. Sunt profesioniști care ar putea profita din plin de implementarea unor rutine de sprijin împotriva epuizării profesionale. Doar că aceste rutine, bune practici, se lasă încă așteptate în serviciile noastre de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îngrijirile de care beneficiază, dându-i șansa de a-și exprima neliniștile și de a da sens simptomelor. Dar el poate observa și releva procesele de transfer și contratransfer, în contextul pluridisciplinar al îngrijirilor acordate unui pacient. Psihologul, chestionând mecanismele defensive ale personalului medical, precum și ale serviciilor, poate pune în discuție practici curente, tradiționale, încărcate de violență și cu efecte negative asupra pacienților. Amintim aici practica legării de pat a copiilor perfuzați, intubările dureroase și făcute cu o acuratețe care nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
văzut ca subiect al unor tulburări psihice care îi declanșează și întrețin comportamentele violente față de copil; copilul va fi văzut din perspectiva tulburărilor psihice consecutive maltratării. Vor fi aduse în discuție trauma și sindromul de stres posttraumatic, precum și varietatea mecanismelor defensive dezvoltate de victimă și tipurile de comportamente asociate maltratării. Primele definiții în domeniul maltratării copilului au apărut din perspectiva psihiatriei și țineau de faptul că se consideră că doar părinții cu tulburări psihice își maltratează copiii (Wolfe, 1999). Definiția dată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]