113,833 matches
-
propriul sine și activitatea sa derivă alte mesaje, cristalizate în percepții și impresii structurate mai apoi în reguli și norme. Interesant este că fiecare va încerca, în cadrul acestor interacțiuni de prezentare și acțiune a sinelui, să ajusteze impresiile astfel încât să definească, să păstreze și să protejeze situația care îi convine cel mai bine. Acest "joc de practici defensive și protective", pus în operă de fiecare individ cu scopul de a-și negocia, în ultimă instanță, o imagine socială favorabilă îmbracă forma
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
maiștrii de atelier și cu fanfara în frunte. Dar modelele de muncă și fidelitate, ca și competențele s-au schimbat complet. În aceste noi organizații, unde există puțini oameni necalificați, unde disciplina este în mare măsură autoimpusă, unde ierarhiile sunt definite lax și unde granițele sunt neclare, angajații înșiși sunt aceia care reprezintă cultura corporatistă. Ei nu vor să fie asistați sau, cum ar spune-o ei, dădăciți, și nu sunt foarte interesați de negocieri colective în numele lor, negocieri purtate de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
există și situații în care nemulțumirea angajaților nu ține neapărat de cauze precum neimplicarea sau lipsa de angajament organizațional. Din aceste întrebări pot fi derivate multe clarificări la aspecte intangibile și greu de mă-surat. În plus, fiecare organizație își definește nivelul de impli-care propriu sau minimul și maximul în funcție de mulți factori. Și, nu în ultimul rând, angajatul vine și el cu o reprezentare anume despre ce înseamnă atașamentul și implicarea. Și, pentru aceste motive, accentuăm ideea că nu există rețete
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
imprimă o viziune prospectivă organizației, ceea ce îi dă posibilitatea să-și stabilească cele mai potrivite mijloace și forme în vederea confruntării cu ceilalți agenți economici. Este tipul obișnuit de mediu cu care se confruntă organizațiile în etapa actuală. Mediul turbulent este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruște, în direcții imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune organizația unor presiuni deosebite, care generează probleme dificile de adaptare, greu de anticipat. Pentru a face față acestui tip de mediu, organizația trebuie să fie flexibilă. Mediul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
veritabilă a organizațiilor"112. Organizațiile chestionate au fost alese după următoarele criterii: domeniul de activitate (foarte nume-roase, de altfel electronică, comunicații, sănătate, media, servicii, finanțe, IT, apărare, educație, industrie chimică etc.), mărime și poziția de piață, cu scopul de a defini căile cele mai relevante prin care acestea au produs schimbările strategice și și-au atins obiectivele. Un alt criteriu foarte important a fost ca organizațiile respective să fi implementat cu rezultate foarte bune schimbarea. Cu toate că BPI a arătat că fiecare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tehnologiei. O companie, în calitatea sa de grup, are valori, credințe și mentalități comune, "susținute de aranjamente structurale specifice. În timp ce conceperea unei strategii se hrănește din imperative economice, realizarea sa presupune traversarea unui ansamblu de procese sociologice și psihologice care definesc calitatea organizației. Atenția se centrează pe probleme privind originea organizației, forțele care au modelat-o, relațiile care-i susțin valorile, credințele și modalitățile de funcționare. Societatea, contingențele, istoria vin să modeleze cele trei componente interdependente esențiale structura, cultura și indivizii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
grup (o unitate socială cu istorie comună) pentru a-și rezolva problemele de adaptare internă și externă, asumpții care au rezistat destul de mult timp ca să fie validate și transmise noilor membri 136. Mai concret, iată un tablou al categoriilor care definesc cultura comportamente regulate observabile în interacțiunea indivizilor: limbaj, obiceiuri și tradiții, ritualuri; norme de grup: standarde implicite și valori care se dezvoltă în grupurile de lucru; valori adoptate; filosofia formală: principii, politici; regulile jocului: modul cum facem lucrurile pe aici
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
relația organizației cu mediul "Organizația se percepe pe sine ca fiind dominantă, armonizatoare, monopolistică, de nișă?"; natura activității salariaților "Modul corect în care oamenii ar trebui să se manifeste este cel dominant/proactiv, armonizant, sau pasiv/fatalist?"; natura adevărului "Cum definim ceea ce este adevărat și cum determinăm practic valoarea de adevăr a unui fenomen: testare pragmatică, consens social, încredere în înțelepciunea celui delegat să judece problema?"; orientarea companiei în raport cu timpul "Care este orientarea tipică a companiei: spre trecut, spre viitor sau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
comportamentală rezultată din recompensele valorificate 193. Maslach and Leiter 194 văd în angajament opusul burnout-ului, deoarece acesta înseamnă energie, mulțumire de sine, flexibilitate mentală, satisfacție obținută prin muncă 195. Interesantă este perspectiva Institute of Employement Studies (IES) din Marea Britanie, care definește angajamentul ca pe o atitudine pozitivă a angajaților față de companie și față de valorile sale. Mai mult, angajatul implicat este cel care a înțeles contextul în care își desfășoară afacerile organizația în care activează și care lucrează împreună cu membrii echipei în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
perioada 1790-1858, apărute cu câțiva ani înainte, datorită eforturilor marilor noștri cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Iar anul 1918, la care s-a oprit, nu este un reper convențional, ci are o semnificație bine definită în periodizarea literaturii române, după Primul Război Mondial intrând într-o nouă etapă a evoluției ei, calitativ superioară. Primul volum din această serie a fost consacrat relațiilor literaturii române, în periodice, cu literaturile engleză, canadiană, americană, australiană, germană, austriacă, elvețiană
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
incontestabilă autenticitate în profunzime. Denunțînd vehement mercantilismul și disoluția ideilor mari din arta apuseană de astăzi, sculptorul se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean (jumătatea simbolică și spirituală) pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în jurul lui: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
încercarea de a recrea un cadru de viață, un context mentalitar al unei lumi dispărute. Un excelent exercițiu de antropologie culturală, filmele din această serie relevă un Weltanschauung care poate fi rescris cu sintagma utilizată până la vomisment, "Epoca de aur", definită drept "Epoca Nicolae Ceaușescu" pentru milioanele de cunoscători. Demersul corespunde unei literaturi vaste pe această temă, literatură germană, și cinematografiei germane care a luat în dezbatere comunismul sub care s-a aflat RDG-ul. Mungiu, care este și producătorul seriei
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
își îndeamnă fanii să-i urmeze exemplul. "Un prieten virtual de pe Facebook mi-a transmis o «leapșa» și m-am gândit s-o dau mai departe. Se numește «the threesome game». (știu, un pic neinspirată titulatura ;)) ) Jocul constă în a defini o femeie/un barbat cât mai apropiat de idealul tău, folosind principala calitate a trei persoane publice. Eu am spus: Distincția Monicăi Petrică, mintea Anastasiei Soare și fizicul Andrei Andreescu", a scris, marți, Mihai Bendeac, pe Facebook, potrivit libertatea.ro
Bendeac a descris idealul său feminin. Ce calități trebuie să aibă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72150_a_73475]
-
o să dau duma când vine șefu'" (Adevărul, 1.12. 2008). Dicționarul de argou al limbii române al lui George Volceanov (2006) multiplică și detaliază într-un mod cam exagerat sensurile cuvântului dumă și ale locuțiunilor care îl conțin: dumă este definit ca un "citat sau poantă preluată de altcineva și prezentată drept originală; glumă proastă"; a da duma înseamnă "a mitui"; a da dume - "a minți", iar a da o dumă - "a prelua un citat sau o poantă de la altcineva și
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
care le-ar presupune o asemenea alegere în viața mea", a declarat Liviu Vârciu. "În showbiz m-am făcut recunoscut prin muzică, iar mai apoi prin postura de prezentator și actor. Prin urmare, cred că muzica este cea care mă definește cel mai bine.", a mai menționat vedeta.
Liviu Vârciu vrea să intre în politică by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/72286_a_73611]
-
lui Romulus Vulpescu, reeditat sub titlul Proze perimate, în vreme autorul își proclamă, pe prima filă a cărții, calitatea de "scriitor scos din uz". Despre adecvarea ambelor sintagme nu voi discuta aici; este dreptul inalienabil al autorului de a-și defini cum crede scrierile, ca și poziția în raport cu cititorii. Să nu uităm totuși că, în arsenalul retoric, mai există și antifraza... Culegerea din 1967 apăruse la Editura pentru literatură într-un tiraj din 7140 de exemplare. Noua ediție are 500 de
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
ieșeanul Radu Andriescu în recenta lui carte, Paralelisme și influențe culturale în lirica română actuală. Întemeiate sau nu pe o noțiune la care tânăra autoare ține - vădit și pe bună dreptate - mai mult ca la orice: metatranzitivitatea. Cum s-ar defini aceasta, pe scurt, fără volutele istorice presupuse de negocierea problematicii realului și pe treptata transmutare dinspre naturalețea empirică înspre medierea culturală - și literară - a percepției ? Iată, abia la pagina 88 a studiului, accepțiunea impusă chiar de Catrinel Popa: În ceea ce privește poezia
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
acțiunea lor au îmbinat frecvent valorile vechi cu unele trăsături ale înnoirii. Junimea, în bună parte, gruparea Vieții Românești, tra-di-ționalismul interbelic constituie exemple convingătoare. Ce miză ar putea avea azi conservatorismul intelectual? Jeronimo Moscardo, bunăoară, socotește că umanismul contemporan se definește printr-o opoziție atît față de "barbaria ferocității", acea dezlănțuire a părții instinctuale a omului, în curs de amplă desfășurare, cît și față de "barbaria dulce" a "lumii televiziunii", propagată de homo americanus , în care "discursul grav se dizolvă în chicoteli". Îl
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
dezagreabile. E posibil ca o parte din public să fi întîlnit prima oară substantivul scalp sau verbul a scalpa în cărțile sau filmele cu indieni. Nu e vorba doar de conotații stilistice și de percepții subiective: chiar dicționarele noastre generale definesc scalpul în termenii unor acțiuni violente: "1. Piele a capului uman împreună cu părul, smulsă de pe craniu în urma unui accident sau desprinsă cu un instrument ascuțit 2. Scalpare" (DEX). La rîndul său, verbul a scalpa e definit ca "a desprinde, a
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
chiar dicționarele noastre generale definesc scalpul în termenii unor acțiuni violente: "1. Piele a capului uman împreună cu părul, smulsă de pe craniu în urma unui accident sau desprinsă cu un instrument ascuțit 2. Scalpare" (DEX). La rîndul său, verbul a scalpa e definit ca "a desprinde, a jupui pielea craniului uman, a lua scalpul cuiva" (DEX). Aceleași sensuri apar înregistrate și în Noul dicționar universal (2006). În dicționarul academic (DLR, tomul X, partea 1, 1986), sensurile sînt ilustrate de citate destul de recente, din
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
smulsă împreună cu părul, pe care indienii din America o luau de pe inamicii învinși" TLFI-Trésor de la langue française informatisé); e înregistrat ca împrumut din engleză, din secolul al XVIII-lea. În 1931, în Dicționarul enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", I.-A. Candrea definea în mod la fel de contextualizat verbul a scalpa (preluat tot din franceză): "a jupui pielea de pe țeasta capului unui vrăjmaș învins, cum fac Indienii din America de Nord". În engleză, în schimb, termenul scalp (probabil de origine scandinavă, conform dicționarelor) are ca sens
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
trebuit propusă pentru o poziție publică atât de înaltă. Dar nu trăim în condiții normale. Norica Nicolai a fost scoasă la bătaie tocmai pentru că se miza pe scandal. Un anumit segment al PNL - pe care nu mă sfiesc să-l definesc drept al minciunii și mahalagismului - și-a făcut un calcul simplu: cine ar trebui numit la Justitție în așa fel încât să-l enerveze cumplit pe Traian Băsescu? Probabil că, într-o listă scurtă, Norica Nicolai s-ar fi plasat
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
este de fapt pentru noi acest ritual cultural? E retragerea, într-un colț de țară, a unor inși devotați unui cult, cel închinat primului nostru poet universal, harului său, care i-a conferit o supraomenească, misterioasă putere plăsmuitoare, greu de definit, în ciuda exegezelor românești sau străine? O opțiune pentru trecut, un conservatorism luminat, o retragere din proza imediatului? O regăsire de sine, un acord muzical cu lumea vechimii noastre, imersiunea în apele copilăriei mitice? Sentimentul romantic de infinit, o retrăire proustiană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
pentru trecut, un conservatorism luminat, o retragere din proza imediatului? O regăsire de sine, un acord muzical cu lumea vechimii noastre, imersiunea în apele copilăriei mitice? Sentimentul romantic de infinit, o retrăire proustiană a ceva familiar și totuși greu de definit, fantasma sufletului unei națiuni?" Câte ceva din toate acestea - explică în continuare Adrian Popescu - și, oricum, nimic din acuzațiile stupide formulate de politologi de școală nouă la adresa "ideologiei" poetului. Inspirat, ca în aproape tot ceea ce scrie, editorialistul ridiculizează judecarea funcționărească, în conformitate cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
din ceramică pictată, înclinată ca turnul din Pisa. Înăutrul ei, lumina roșie ca focul din părul Generălesei- Peter Hilda, pîlpîie. Nu se aude nici un fel de zgomot. Păpușile devitalizate, cu mișcări frînte ca în desenele lui Kantor, încep să-și definească identitățile. Un gramofon-obiect. Un-doi-trei, un-doi-trei, tot felul de valsuri bizare. Și actori mi-nu-nați! Impecabili! Biro Jozsef, Peter Hilda, Dimeny Aron, Gyorgyjakab Eniko, Varga Andrea, Salat Lehel, Molnar Levente, Sinko Ferenc, Gallo Erno, Kantor Melinda, Kollo Csongor. Nu pot să uit
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]