3,536 matches
-
cu mai multă speranță. Mă simțeam mai altfel. Aveam energia ca acum să pot să-ți scriu și eu ceva mai mult. În prezent e ora 3 și 7 minute. Sunt singur în camera mea unde e o căldură plăcută degajată de sobă dar și de căldura care a cuprins inima mea ce suferise atâta. Stau și mă gândesc iarăși, voi, cu natura voastră sunteți în așa fel făcute, încât deși mai slabe în constituția fizică, sunteți niște regeneratoare de energii
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Corpului Detectivilor a fost îndreptată către sistematizarea și concentrarea efortului informativ spre obiectivele de interes, specializarea profesională a funcționarilor și înlăturarea birocrației. Selecția informatorilor trebuia făcută pe bază de „calitatea și capacitatea” acestora, iar activitatea informativă predominată de „imperativul celerității”, degajată de interpretarea și studiul datelor obținute, deoarece accentul a vizat capacitatea și obiectivitatea sursei. Atragerea unor persoane la colaborare trebuia obținută prin identificarea și exploatarea părților vulnerabile, a informațiilor compromițătoare despre acestea, a studiului vieții intime, supravegherea convorbirilor telefonice și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
UHF Zona de serviciu dorită ........................... Puterea aparent radiata (puterea efectivă a echipamentului, plus cîștigul antenei) ....................................... Amplasamentul probabil pentru: stație: orașul - eventual adresa completă. Se recomandă că pe o rază de cca 200 - 300 m (în funcție de puterea stației) terenul să fie degajat și pe o rază de 60 m față de stația propusă să nu se găsească alte stații de radiodifuziune cu FM sau televiziune; studiou: orașul - eventual adresa completă. Se recomandă că studioul să aibă același amplasament cu stația de emisie; în
ORDIN nr. 110 din 3 iunie 1992 privind autorizarea statiilor de radiodifuziune şi televiziune ��i a sistemelor de comunicaţie audiovizuala cu distribuţie prin cablu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108455_a_109784]
-
Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale sunt înaintate de către camerele de conturi județene autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale. ... Articolul 39 Raportul public anual cuprinde: observațiile Curții de Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaților sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăți reglementate de Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital integral sau majoritar de stat și la celelalte persoane juridice supuse
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108416_a_109745]
-
sau îmbolnăvire profesională - generați de mijloacele de producție, procesul și mediul de muncă; organizarea activității și măsurile de asigurare a protecției muncii, în condițiile respective de risc. Se vor nominaliza obligatoriu substanțele toxice și periculoase care se folosesc sau se degajă în procesul de producție, precum și concentrațiile acestora în mediul de lucru, determinate conform metodelor reglementate prin standarde; - cîte o copie de pe avizele sau autorizațiile date, în conformitate cu legislația în vigoare și profilul unității, de centrul teritorial de medicină preventivă, pompieri, I.S.C.R.I.
ORDIN nr. 104 din 20 septembrie 1991 al Departamentului Protecţiei Muncii privind autorizarea funcţionarii unităţilor din punct de vedere al protecţiei muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107657_a_108986]
-
și utilajele din producția internă și din import să fie dotate cu dispozitive de protecție, aparatură de măsură și control al parametrilor tehnologici, precum și de avertizare a stărilor de pericol; - instalațiile și sistemele pentru captarea, reținerea și neutralizarea substanțelor nocive, degajate în desfășurarea proceselor tehnologice, să fie în funcțiune și eficiente. 10. Pentru autorizarea funcționarii unității din punct de vedere al protecției muncii se vor folosi formularele din anexele nr. 1 și 2 la prezentele norme metodologice. Autorizațiile de functionare din
ORDIN nr. 104 din 20 septembrie 1991 al Departamentului Protecţiei Muncii privind autorizarea funcţionarii unităţilor din punct de vedere al protecţiei muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107657_a_108986]
-
pentru asigurarea funcționarii normale a capacității autorizate și afectările proprietății pe care acestea le implică, precum și indemnizația cuvenită, stabilită conform acordului între părți, iar la terminarea operațiunilor sau a intervenției în caz de avarie, accident sau catastrofă este obligat să degajeze terenul și să îl repună în situația anterioară fără întârziere nejustificată. ... (5) Servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană cuprinde dreptul la instalare de rețele de conducte, linii, stâlpi cu echipamente de transformare, comutație sau conversie și alte echipamente
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 63 din 28 decembrie 1998 privind energia electrica şi termica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122610_a_123939]
-
sau a unor părți componente este determinată de contribuția la foc a elementelor, materialelor și substanțelor combustibile utilizate, în raport cu rezistență la foc asigurată. ... (2) Contribuția la foc se estimează prin potențialul caloric al sarcinii termice și reprezintă suma energiilor calorice degajate prin arderea completă a tuturor elementelor, materialelor și substanțelor combustibile din spațiul respectiv. ... (3) Limita maximă a potențialului caloric este dată de arderea completă, în cazul unui incendiu total într-o construcție, instalație sau compartiment de incendiu. ... (4) Construcțiile și
ORDIN nr. 775 din 22 iulie 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121900_a_123229]
-
interzice evacuarea prin aceeași instalație de ventilare, condiționare sau transport pneumatic a substanțelor care, în amestec sau prin combinație chimică, pot produce incendii ori explozii. ... Articolul 31 Construcțiile, instalațiile de producție, precum și zonele din vecinătatea acestora, în care se pot degajă vapori, gaze, praf sau pulberi combustibile, se prevăd, conform reglementărilor specifice, cu sisteme de detectare a emisiilor și, dup�� caz, de înăbușire, inertizare sau evacuare forțată a acestora, în vederea preîntâmpinării acumulării de concentrații periculoase, precum și pentru semnalizarea situației create. Secțiunea
ORDIN nr. 775 din 22 iulie 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121900_a_123229]
-
de emisie trebuie astfel stabilit, încât să permită o bună acoperire cu program a localității, respectând datele tehnice conținute în licența de emisie. Se recomanda că, față de amplasamentul stației de emisie, pe o raza de 200 m, terenul să fie degajat și, pe o rază de 60 m, să nu fie amplasate alte stații de radiodifuziune cu MF și televiziune, iar studioul să aibă același amplasament cu stația de emisie. Prezentul aviz tehnic prealabil nu se referă și la eventuala linie
ORDIN nr. 309 din 20 octombrie 1997 privind autorizarea staţiilor de radiodifuziune şi televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118457_a_119786]
-
dinainte de Bacău, Itești golul prezenței proprii, numele de afară panoul luminat, spațiul luminat înăuntru, stațiile index toponimic, apa Bistriței hidrocentrala, tatonează trei cerșetori pe culoar, sinapse cînd întîlnim privirile, pirpiriul agățat de mîner, îmi dați și mie un ban? dialogul degajat dintre ei, mai înainte. Vineri, 5 septembrie, ora 0,15, în sala de așteptare a gării Bacău, locul același ca în călătoria a cincea, în transă, călugărul fața suptă, barba neagră, în locul burduhoșilor țigani, reluată și secvența patrulei de poliție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
redus! scapă iar, mi-ai luat-o înainte și vorbești de la sine, tonalitatea maximală orizontul îngăduit expresiei, alb de zăpadă în amiază, ultraviolet aspectul de frăție funcțională, cu rețeaua electrică pe trupul Siculeni, transfigurat albastru acceleratul Iași Brașov, libertatea aparentă degajînd sentimentul libertății, răsturnate miturile, disponibile altele, ce este albul net, arc stricat în călătorie, lipsa de dovezi de prezent, satele integrate cîndva la exponate despuiate de codri, locomotiva 40-0078-02 tractează personalul Teiuș Deda Brașov, locomotiva împingătoare intersecția spre Bălan, stînele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
grămadă de mesaje pe ungurește! cuibul de barză amenajat de om, rotund pe drugi metalici, șoimul cît largul depresiunii, survolul arătura, Miercurea Ciuc în cumplită autoinstalare. Ora 15,29, în personalul Miercurea Ciuc Mărășești limpede lespede Eminescu în înverșunarea urbană, nu ne degajăm de ea ieșind din cumplita autoinstalare, cu Bacovia degajat de cărți, cu toate că niciodată nu este de ajuns! Ciceu trupurile feroviar trec la organisme exogene, discrepanța cu discursul adevărata călătorie, O sete care-l soarbe / E un adînc asemene /Uitării celei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de om, rotund pe drugi metalici, șoimul cît largul depresiunii, survolul arătura, Miercurea Ciuc în cumplită autoinstalare. Ora 15,29, în personalul Miercurea Ciuc Mărășești limpede lespede Eminescu în înverșunarea urbană, nu ne degajăm de ea ieșind din cumplita autoinstalare, cu Bacovia degajat de cărți, cu toate că niciodată nu este de ajuns! Ciceu trupurile feroviar trec la organisme exogene, discrepanța cu discursul adevărata călătorie, O sete care-l soarbe / E un adînc asemene /Uitării celei oarbe Mihăileni din salt tresar poalele de zăpadă, gardul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții originii poporului și limbii române. Din înfruntările asupra acestor chestiuni cu potențial inflamabil (originea, vechimea, continuitatea, prioritatea, latinitatea limbii române etc.) s-a degajat conștiința națională a românilor ardeleni. Conștiința națională a transilvănenilor a mustit în cadrul generației Supplex-ului sub presiunea unui "copleșitor istorism" care i-a purtat pe cărturarii Școlii Ardelene către un adevărat "cult al trecutului" (Prodan, 1984, p. 428). Descoperindu-și trecutul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ, și dascălĭ învĕțați, de la care curge mult folos, atît bisericesc, cît și politicesc" (Uricariul, 1871, I, p. 62). Ce se degajă cu forță din acest citat este funcția moral-religioasă cu care este însărcinată școala cât și utilitatea politică presupusă de o asemenea instrucție școlară. Educației îi este imprimat, prin medierea bucoavnei și a literaturii liturgice prevalentă în secolul al XVIII-lea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Românii" (p. 8). În spațiul carpatin, Ion Micu Moldovan, în Istori'a Ardealului pentru scolele poporali (1866) nu se putea dezice de preceptele Școlii Ardelene în această chestiune identitară a originii pur latine. Într-un pasaj din care pot fi degajate mai multe elemente chintesențiale ale conștiinței românești, Moldovan afirmă că "Dein Romanii, ce n'au voitu a se despartî de Daci'a Traiana, ne amu prasitu Romanii, ce ésta-di ne aflàm in Ardealu, Moldov'a, Tier'a romanesca, Banatulu Temesianu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă mai curând un "naționalism cultural extatic" cultivat de filosoful poet. Scriitura lui L. Blaga este deconcertantă în cel mai înalt grad. Experiențial, lecturarea scrierilor lui filosofice are forța de a produce un efect paralizant. Cum să te mai încumeți să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care însuflețește trupul neamului românesc, pecetluind osmoza spiritual-etnică înfăptuită prin interpenetrația ortodoxiei și românismului. Doctrina este consfințită teoretic odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în sfârșit, singurul popor în această parte a Europei care a izbutit să aibă o vieață politică fără întrerupere, dela întemeierea statului până astăzi (Giurescu, 1942, p. 4). În acest succint paragraf este concentrată chintesența identitară românească. Cele câteva rânduri degajă elementele structurale ale conștiinței naționale românești într-o serie de superlative istorice: vechimea, prioritatea, nobilitatea originară, creștinismul genetic, continuitatea politică singulară etc. În baza acestor caracteristici istorice, "sentimentul de mândrie națională și de absolută încredere în viitorul poporului și statului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dramatică de-a lungul timpului este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră de pasaj care exprimă în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru a-i căli sufletul - neamul român s-a concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și în cărțile școlare. Schița elaborată de Program... conține in nuce versiunea național-comunistă a memoria românești care va fi transpusă și dezvoltată plenar în literatura didactică în general și în manualele de istorie națională în special. Din ea pot fi degajate o serie de topoi mitoistorice: originea daco-romană, ponderea majoră având-o elementul traco- dacic; continuitatea neîntreruptă a poporului român și mai ales a statalității (fie ea și sub forma "statului neorganizat"); suflul naționalist ce străbate întreaga istorie alături de lupta pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devenea sursă de iradiere. Din cultură de imitație, cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Brașov, Islaz, Cernăuți și Lugoj [...] au fost "declarațiile de război" ale forțelor novatoarea (sic!) ale națiunii române împotriva forțelor conservatoare, națiune care în timpul revoluției de la 1848 și-a afirmat hotărârea pentru unitate și independență națională" (p. 52). Deși nu mai degajă același patos naționalist și exaltare patriotică emise de manualele de istorie din ultima fază a național-comunismului, discursul conservatorist al vechii gărzi istoriografice păstrează retorica tradițională a unității chiar și în răspărul direcției oficiale stabilitate de autoritățile statale. În contrast, direcția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești prin prisma literaturii didactice au un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și trecut și a modului în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]