3,498 matches
-
Werner et al, 1985; Goodwin et al, 1971; Taylor, 1985; Hellerstein et al, 1987; Rogers et al, 1988), alte studii mai recente (Humphreys et al, 1992) subliniază relativ lipsa de importanță a halucinațiilor imperative în declanșarea comportamentului agresiv foarte periculos. Delirul de otrăvire, însă, s-a dovedit a fi implicat în determinismul multor acțiuni violente comise de schizofreni (Mawson, 1985) și s-a dovedit că ar putea fi legat de asocierea lui cu halucinații somatice, deliruri sexuale și gelozie morbidă (Varsanis
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
declanșarea comportamentului agresiv foarte periculos. Delirul de otrăvire, însă, s-a dovedit a fi implicat în determinismul multor acțiuni violente comise de schizofreni (Mawson, 1985) și s-a dovedit că ar putea fi legat de asocierea lui cu halucinații somatice, deliruri sexuale și gelozie morbidă (Varsanis et al, 1972). Rațiunea pentru care comportamentul violent sau amenințător la debutul schizofreniei, nu conduce automat la internarea forțată în spital nu este foarte clar. Una din explicații ar consta în aceea că raportarea de către
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
10 la 20 de ani după apariția primelor tulburari în cazul formelor cu debut lent. Periculozitatea potențială a schizofrenilor pare să treacă prin doua faze potențiale și este de notat că ea pare a fi mărită atât de prezența unui delir mai ales cu tematică de persecuție sau mistic (sfârșitul lumii, de resurecție, misiune divină exterminatoare etc), cât și de prezența consumului de alcool. Majoritatea studiilor par să indice că schizofrenul antisocial are tendința să repete același tip de infracțiune, de unde
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
manifestate în comportamentul după comiterea faptei. 3.1. Comportamentul violent. Acuzele de violență față de persoanele străine par a se situa în jurul unor o proporții de circa 5% după diverși autori . O altă manifestare agresivă importantă la pacienții schizofreni cu delir de influență este autoagresivitatea, automutilările și suicidul. Automutilările pot fi expresia unor dismorfofobii, unor idei delirante asupra unor îmbolnăviri sau a unor idei delirante mistice. Suicidul este un mare pericol pentru schizofrenici. Statisticile americane au indicat un procent de 4
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
să fie corelat cu experiențele psihotice ale subiecților în cauză și mai ales cu durata acestora în timp până în momentul admiterii în spital. Există suficiente date ce sugerează nu numai faptul că violența survine ca răspuns la trăiri psihotice, sau deliruri particulare (vezi anterior) și al căror conținut poate fi semnificativ legat de comportamentul periculos, dar mai ales faptul că întinderea (durata în timp) a acestor experiențe psihotice este hotărâtoare pentru declsnșarea comportamentului periculos. Astfel, durata aparentă a experiențelor psihotice (acolo
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
subacut asociate sexului feminin și unui bun suport din partea familiei au șanse de a evolua cu o bună acceptare a medicației neuroleptice pe termen lung. Rămâne deschisă întrebarea în care măsură non-complianța poate fi imputată unor simptome psihoproductive: halucinații și deliruri paranoide. Singura explicație pe care o putem avansa este aceea că astfel de simptome antrenează reacții de rejet a medicației în măsura în care se asociază cu disturbanțe de comunicare cu anturajul sau eventual cu medicul curant. Se pare că discutarea programului terapeutic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
prezente la debutul bolii s-au remis odată cu episodul psihotic, într-un procent de aproape 90% (88. 28%), restul pacienților prezentând ameliorări notabile. Rata ameliorării este destul de variabilă: de la -68% și până la -73% pentru primii 3 factori (dispoziție depresivă; autodepreciere (delir de...)/sentimente de culpă și idei/impulsuri suicidare), la -50%, -55% pentru factorii: insomnie matinală; tulburări parahipnice; și tulburări de atenție. Este important de notat faptul că prevalența depresiei înainte de inițierea terapiei la pacienții prezentând primul lor episod de schizofrenie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1/2 oră după priza medicamentoasă și se prelungește în general 24 ore. Totuși, acțiunea Doleptan-ului este mai scurtă (câteva ore), ceea ce este un avantaj în condițiile de agitație legate de o etiologie organică. 2. Efectul antipsihotic: antipsihoticele diminuează delirurile; acțiunea predomină asupra halucinațiilor, este mai mică asupra interpretărilor (dar au un efect antisistemic util în delirurile paranoide) și este nulă asupra mecanismelor imaginative (parafrenie). 3. Efectul dezinhibitor este mai discutabil. Apare progresiv după mai multe luni de tratament într-
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mai scurtă (câteva ore), ceea ce este un avantaj în condițiile de agitație legate de o etiologie organică. 2. Efectul antipsihotic: antipsihoticele diminuează delirurile; acțiunea predomină asupra halucinațiilor, este mai mică asupra interpretărilor (dar au un efect antisistemic util în delirurile paranoide) și este nulă asupra mecanismelor imaginative (parafrenie). 3. Efectul dezinhibitor este mai discutabil. Apare progresiv după mai multe luni de tratament într-un moment în care efectul sedativ este mai estompat sau dozele inițiale au fost reduse. 3. Indicații
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mai lentă și rareori totală. - în formele hebefrenice, neurolepticele dezinhibitorii nu aduc nici o ameliorare decât după mai multe luni de tratament. în fața unei ameliorări persistente, este delicat de determinat când un tratament de lungă durată poate fi întrerupt. 3.3. Deliruri cronice schizofrenice - Delirul paranoic nu este întrerupt de tratament, dar neurolepticele limitează trecerile la fapte (acte). - Parafrenia este practic insensibilă la aceste medicamente. 3.4. Alte indicații. Controlul unei agitații în situații de urgență; 4. Contraindicații. Contraindicațiile sunt puțin frecvente
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
rareori totală. - în formele hebefrenice, neurolepticele dezinhibitorii nu aduc nici o ameliorare decât după mai multe luni de tratament. în fața unei ameliorări persistente, este delicat de determinat când un tratament de lungă durată poate fi întrerupt. 3.3. Deliruri cronice schizofrenice - Delirul paranoic nu este întrerupt de tratament, dar neurolepticele limitează trecerile la fapte (acte). - Parafrenia este practic insensibilă la aceste medicamente. 3.4. Alte indicații. Controlul unei agitații în situații de urgență; 4. Contraindicații. Contraindicațiile sunt puțin frecvente: - utilizarea neurolepticelor trebuie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
uzul antipsihoticelor, dar necesită precauție. Conduita practică a curei neuroleptice. 1. Eficiența tratamentului poate fi apreciată în funcție de atingerea următorilor parametri: 1.1. Scăderea în intensitate pînă la dispariție a halucinațiilor. Așa cum arătam anterior, neurolepticele diminuă într-o oarecare măsură delirurile, acțiunea lor predomină asupra halucinațiilor, este mai mică asupra interpretărilor. Schematic, cinci faze pot fi deosebite în evoluția unui delir tratat prin neuroleptice: I. Activitate și reactivitate delirantă continuă; II. Delir intermitent și discontinuu; III. Așezarea la distanță a unui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
parametri: 1.1. Scăderea în intensitate pînă la dispariție a halucinațiilor. Așa cum arătam anterior, neurolepticele diminuă într-o oarecare măsură delirurile, acțiunea lor predomină asupra halucinațiilor, este mai mică asupra interpretărilor. Schematic, cinci faze pot fi deosebite în evoluția unui delir tratat prin neuroleptice: I. Activitate și reactivitate delirantă continuă; II. Delir intermitent și discontinuu; III. Așezarea la distanță a unui fenomen delirant cu perplexitate, vis-a-vis de realitate, a ceea ce este resimțit; IV. Dispariția fenomenelor delirante fără critica fenomenelor; V. Critica
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Așa cum arătam anterior, neurolepticele diminuă într-o oarecare măsură delirurile, acțiunea lor predomină asupra halucinațiilor, este mai mică asupra interpretărilor. Schematic, cinci faze pot fi deosebite în evoluția unui delir tratat prin neuroleptice: I. Activitate și reactivitate delirantă continuă; II. Delir intermitent și discontinuu; III. Așezarea la distanță a unui fenomen delirant cu perplexitate, vis-a-vis de realitate, a ceea ce este resimțit; IV. Dispariția fenomenelor delirante fără critica fenomenelor; V. Critica, adică recunoașterea caracterului ireal al delirului anterior. în psihozele acute (bufeu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și reactivitate delirantă continuă; II. Delir intermitent și discontinuu; III. Așezarea la distanță a unui fenomen delirant cu perplexitate, vis-a-vis de realitate, a ceea ce este resimțit; IV. Dispariția fenomenelor delirante fără critica fenomenelor; V. Critica, adică recunoașterea caracterului ireal al delirului anterior. în psihozele acute (bufeu delirant-manie) a V-a fază este atinsă în mai multe luni (în cel puțin 9 luni). în schizofrenii în general se consideră că este vindecare la ieșirea din a III-a 165 fază. în bufeul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
5 ani sub tratament. - Simptomele negative nu sunt apanajul schizofreniei cronice, ele pot fi prezente încă din faza acută sau chiar din prodrom (factor negativ de prognostic). - Simptomele negative trebuie diferențiate de depresie, de parkinsonismul indus medicamentos, de retragerea datorată delirurilor și halucinațiilor și de efectele institutionalizării cronice. Propunere de algoritm terapeutic Terapii eroice (Taylor, 1999) ar cuprinde: - asociere AP de generatia a doua cu SSRI sau nefazodona; - asociere clozapina ^ sulpirid; - doze ridicate de olanzapina - 60 mg/zi. Algoritmul terapeutic al
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Cu toate acestea, pot fi luate în calcul în anumite cazuri, și alte soluții și în mod sigur există greșeli care nu trebuiesc comise. O serie de chestiuni ar trebui elucidate: - Starea depresivă este legată de boală? Dispariția sau diminuarea delirului, evoluția însăși a psihozei poate conduce la apariția unor stări depresive. Un tratament neuroleptic mai bine adecvat, o sedare mai puțin importantă, asocierea unei cure psihoterapeutice, sunt adesea răspunsuri eficace și suficiente. - Starea depresivă este legată de neuroleptic? Anumite antipsihotice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Cu toate acestea, pot fi luate în calcul în anumite cazuri, și alte soluții și în mod sigur există greșeli care nu trebuiesc comise. O serie de chestiuni ar trebui elucidate: - Starea depresivă este legată de boală? Dispariția sau diminuarea delirului, evoluția însăși a psihozei poate conduce la apariția unor stări depresive. Un tratament neuroleptic mai bine adecvat, o sedare mai puțin importantă, asocierea unei cure psihoterapeutice, sînt adesea răspunsuri eficace și suficiente. - Starea depresivă este legată de neuroleptic? Anumite antipsihotice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la un punct al "imposibilului" în care orice echilibrul este rupt. Majoritatea psihoterapeuților subliniază eșecul mecanismelor de apărare obișnuite împotriva anxietății (refulare, deplasare, etc.), care sunt înlocuite cu fenomene de apărare primitive: evitare, retragere, fuga de realitatea exterioară, rejet, proiecție, delir...pornind de la realitatea psihică. Absența sau prăbușirea mecanismelor de apărare se exprimăprin panică irațională, sentimente de vid interior, pierderea semnificațiilor, depersonalizare, etc.(Ey, 1987). Ceea ce este important de subliniat este faptul că această dificultate nu este o simplă percepție psihică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dependență. Această bază fragile ă a persoanei se va menține prin mecanisme de apărare regresive, sau evitând realitatea, sau încă printr-un narcisism hipertrofiat. Aceste oscilații constituie o parte importantă a tabloului clinic obiectiv și se pot cristaliza sub forma delirurilor (de influiență de exemplu), de negativism, confuzie ș.am.d. Obiective: Există obiective generale care implică atitudini și scopuri parțial individualizate. Diminuarea suferinței persoanei, oferirea posibilității de a exprima o solicitare, a susținerii în demersul stabilirii unei relații cu anturajul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
apare finalmente, ca o apărare fața de detresa profundă trăită, sau ca o agresivitate reprimată adesea. Evenimentele trăite de o manieră dramatică , relațiile imposibile sunt adesea exprimate prin momente de criză, eventual prin intermediul unei metaforizări delirante (de exemplu, în delirul său, pacientul poate să considere că toată lumea îl urmărește, vorbește despre el, etc. pornind de la un sentiment de insignifianță trăit anterior), după cum un sentiment profund de culpabiliatate se poate mula în idei de prejudiciu. Reapariția emoțiilor în expresia verbală sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
să fie critice, altfel spus, se poate explica cuiva delirant, că se înșeală, "că delirează": există întotdeauna franje de îndoială și o parte a persoanei care poate recepționa acest mesaj. Dar va trebui evitată argumentarea logică pentru a contrazice un delir. Este util de precizat, în care circumstanțe anume survin ideile delirante (de exemplu, în cursul momentelor de solitudine, de anxietate intensă), în ce măsură ele repetă cuvintele deja auzite sau în ce măsură ele se pot înscrie în cadrul formulării unei dorințe. Halucinațiile se dovedesc
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în special, ameliorările importante și incontestabile, dar a căror piatră unghiulară este reprezentată de relația cu terapeutul (Escande, 1989). 4. Apariția unui comportament inadecvat. Este o situație la care terapeutul trebuie să reacționeze (contrariul ar echivala cu cauționarea comportamentului corespunzând delirului paranoiac). Tăcerea terapeutului ar putea fi percepută ca o invitație la depășirea unor limite convenționale (Schulz, 1975). 2.Alte tehnici și abordări terapeutice asociate 2.1. Psihodrama psihanalitică. își atribuie "partea leului" și bineînțeles suscită cel mai viu interes chiar dacă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fiecare psihiatru cunoaște acest tip de fapte. 2. Existența unei "conceptualizări paradoxale". Totul se petrece ca și cum bolnavul și-ar incita anturajul (familial sau instituțional) să comităfațăde el, o serie de acțiuni psihologice ce îl induc și mențin în boală. 3. Delirurile și tulburările de comportament apar ca fiind mesaje care, în parte, privesc relațiile familiale actuale. Abordarea familială a schizofreniei se bazeazăpe descoperirea sensului relațional și în particular, a celui familial al simptomelor ce se relevă în cursul sedințelor colective familio-sistemice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
înainte ca ideile delirante să-și dobândească plenitudinea forțelor. Pacientul este în acel moment în căutarea oricăror indicii care să-i poată confirma punctul de vedere. Ideea este de a ajuta pacientul să descopere acele gânduri ce au precedat eclozarea delirului pentru a le putea modifica. Pacientul trebuie să-și dea seama că în momentul în care va adopta "atitudinea sa referențială", trăirea sa delirantă se amplifică. 1.3. Căutarea distorsiunilor cognitive ce au precedat acceptarea convingerilor delirante: centrarea asupra sa
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]