2,615 matches
-
de la 5 iuliu până la 5 august 1888. Herman Weinberger 604 {EminescuOpXVI 605} [PUNEREA SUB INTERDICȚIE] Nr. 645 Anul 1889 Luna........ ziua........ Proces-Civil DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV Secția II-a civilă-corecțională MIHAIL EMINESCU Interdicție I Brăneanu, I. L. Caragiali, T. Maiorescu, I. Valentineanu, Dem. Laureanu II primul-procuror pe lângă Tribunalul Ilfov Nr. 6794/8 aprilie 1889 Pr. 8 aprilie Domnule Prim-Președinte, Am onoarea a vă înainta, pe lângă aceasta, raportul medico-legal registrat la nr. 6033/89 privitor la alienatul MIHAIL EMINESCU și vă rugăm să
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vedea sânge doar la maturitate... Amestecate cu plăcerea, viciile se strecoară mai ușor în suflet, suflă Pusio. Asta se adeverește doar dacă ești crescut în puf, cugetă sumbru celălalt. Ca romanii ăștia, cărora a ajuns să li se pară sub dem nitatea lor să îndure asprimea serviciului militar și-i caută prin tot imperiul pe cei dispuși s-o facă în locul lor. Preferă să se bucure de distracțiile oferite gratis de principe și de magistrați. Privirea îi fuge la statura monstruos
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din cap evreul. Nu despre asta e vorba, face repede Vittelius. Îi ia mâna și-i pune în palmă o pungă din piele, pântecoasă. Rufus o respinge, strângând din degete. — Vreau să aflu întâi pentru ce sunt plătit, spune cu dem nitate. Vittelius renunță să-i desfacă degetele încleștate și i-o îndeasă cu sila sub centiron. Șoptește precipitat: — Sunt aurei, ai grijă. — Aurei? tresare Rufus. Îl cuprinde din nou neliniștea. Vittelius se apleacă spre el: — Împăratul îți încredințează o sarcină
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mea, am trecut de Tulle, vin spre casă. - Și eu sunt în trafic, vin spre casă dinspre Toulouse. Sunt foarte îngrijorată de ce s-a anunțat, tremur toată... - Fii pe pace, dragă, că nu se va întâmpla nimic grav. Ne ve- dem acasă. La revedere! Într-un interval de timp foarte scurt, starea de alertă a cres- cut vertiginos. Prin oraș, mașinile alergau ca niște furnici grăbite să se adăpostească, doar și ele simt schimbările vremii. La Poliție, la Jandarmerie, la Pompieri
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Sunt profesor la un liceu din oraș” “De literatură, nu?” “Nicidecum! De matematici. Nu-ți amintești? Niki Bâsceanu îmi hărăzea o strălucită carieră ca profesor de română, mă și numea, câteodată, urmașul său la catedra liceului nostru. La rândul lui, Dem Marinescu - cel de matematici - mă bombarda cu argumente în favoarea obiectului său, desigur. Până la urmă, știința exactă a atârnat greu”. “Văd. Dar îmi amintesc că multă lume din liceul nostru credea că vei fi un mare actor. De ce n-ai încercat
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
wie Nichts und Pause! Nimmer im jetzt und stets Erinnerung, Und nur der Wille: Ewig sich zu teilen. In jeder Form vertausendfacht zu weilen. Und wieder Heimweh auf der Wanderung, Sich aus Verlorensein zurückzuretten, Und Sehnsucht, die sich selbst verfrisst, Dem Namen den man trägt, sich anzuketten, Und dem Gestelle, das nicht ist. În alții nu-s, în mine nu-s din cauză, Că „da”, și „nu” i-egal cu „nu” și pauză! Nici când în azi, mereu în amintiri, Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
stets Erinnerung, Und nur der Wille: Ewig sich zu teilen. In jeder Form vertausendfacht zu weilen. Und wieder Heimweh auf der Wanderung, Sich aus Verlorensein zurückzuretten, Und Sehnsucht, die sich selbst verfrisst, Dem Namen den man trägt, sich anzuketten, Und dem Gestelle, das nicht ist. În alții nu-s, în mine nu-s din cauză, Că „da”, și „nu” i-egal cu „nu” și pauză! Nici când în azi, mereu în amintiri, Și vreau doar să mă-mpart în mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Geneza, VI, 4). Josephus Flavius îi aseamănă pe Uriașii biblici cu Giganții din mitologia greacă (Antichități iudaice, I, 3, 1). Pentru mitologia Jidovilor/Uriașilor, vezi și 125. 79. Pun în paranteză faptul că, în urmă cu peste un secol, G. Dem. Teodorescu vedea cu naivitate în aceste practici „rudimentara origine a paratrăsnetului” (G. Dem. Teodorescu, Credințe, datine și moravuri ale poporului român, București, 1874, p. 85). Este într- adevăr vorba de „paratrăsnet” (mai exact de „para- stihie”), dar care funcționează conform
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mitologia greacă (Antichități iudaice, I, 3, 1). Pentru mitologia Jidovilor/Uriașilor, vezi și 125. 79. Pun în paranteză faptul că, în urmă cu peste un secol, G. Dem. Teodorescu vedea cu naivitate în aceste practici „rudimentara origine a paratrăsnetului” (G. Dem. Teodorescu, Credințe, datine și moravuri ale poporului român, București, 1874, p. 85). Este într- adevăr vorba de „paratrăsnet” (mai exact de „para- stihie”), dar care funcționează conform legilor magiei și nu conform legilor fizicii. 80. Și în unele legende populare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întâlnim numai în povești și colinde, însemnând o specie de arbori care nu se poate preciza cu siguranță [...]. Etimologie necunoscută” (21, p. 280). Trecând peste unele ipoteze etimologice considerate ulterior ca improbabile (laur, arbuz, alun), consemnez soluția dată de G. Dem. Teodorescu la sfârșitul seco lului al XIX-lea (18, p. 59). Folcloristul muntean susținea că este vorba de o varietate de arțar (stufos), „zis bulgărește” (și în alte limbi slave) iavor (= arțar) (110). În 1921, fără să cunoască (sau, cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un fel de paratrăsnet. [...] Poporul, fără a-și da seama de cauza reală a acestui fenomen, atribuie [...] lemnului de paltin puterea de a îndepărta trăsnetul, dar constatarea sa rămâne în picioare” (29, p. 96). (O eroare similară a făcut G. Dem. Teodorescu, considerând că practicile magico-rituale de înfigere în pământ a uneltelor tranșante pe timp de furtună sunt „rudimentara origine a paratrăsnetului” ; cf. 77, p. 85.) Atestate și în alte zone ale Europei (111, pp. 215-216), astfel de gesturi au un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Lucian Blaga, 1937 1. Homo ludens - Homo magus De la primele atestări și comentarii privind folclorul copiilor români (A. Maria del Chiaro - 1718, Moise Fulea - 1815) la studiile și antologiile de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX (G. Dem. Teodorescu, Al. Lambrior, P. Ispirescu, I. Pitiș, P.N. Papahagi, Al. Bogdan, Gr. Tocilescu, B.P. Hasdeu, I.S. Floru, T. Pamfile) și până la lucrările contemporane (I. Mușlea, I.C. Chițimia, Emilia Comișel, Gh.I. Neagu, V. Medan, Ivan Evseev etc.), creațiile infantile s-au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de cânepă (Cannabis sativa) împotriva anemiei, convulsiilor și atrofiei musculare (85, p. 29). Românii din Bucovina uscau floarea de cânepă de vară și o fierbeau „cu miere în holercă tare și curată, ca medicament pentru vătămătură” (13, p. 418). Dr. Dem. E. Paulian enumeră cânepa printre plantele din farmacopeea populară „întrebuințate pe scară întinsă contra afecțiunilor din cadrul medicinei nervoase” (91). în studiul privind Descântecele românilor (1931), la capitolul „Cu ce se descântă ?”, folcloristul Artur Gorovei indică, printre altele, „sămânța de cânepă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din Parlamentul European, reprezentând ceva mai mult de 4% din totalul adunării. Creat în urma alegerilor din 2009, ELD a preluat membrii de la două grupuri ce nu mai aveau suficienți membri pentru a putea depășii pragul necesar: Independență și Democrație (IND/DEM) și Uniunea pentru o Europă a Națiunilor (UEN). Rădăciniile grupului se regăsesc în grupul de Coordonare Tehnică și de Apărare a Grupurilor și a Deputaților Independenți (CDI) creat în 1979, care reunea deputații ce nu aveau afinitate politică, dar care
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
de viață depășește rar pe acea a unei legislaturi. Este, deci, destul de complicat să determinăm o tendință pe termen lung a coeziunii lor. Putem totuși aminti că aceste grupuri sunt, în general, puțin coezive. Spre exemplu, grupurile UEN și END/DEM au indici de coeziune de 0.72 și 0.41 pentru legislatura 2004-2009. Mai mult decât atât, coeziunea grupurilor tinde să depindă de tipul de politică supusă votului: IND/DEM au tendința de a se fi mai coezivi când este
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
în general, puțin coezive. Spre exemplu, grupurile UEN și END/DEM au indici de coeziune de 0.72 și 0.41 pentru legislatura 2004-2009. Mai mult decât atât, coeziunea grupurilor tinde să depindă de tipul de politică supusă votului: IND/DEM au tendința de a se fi mai coezivi când este vorba de chestiuni legate de integrarea europeană și mai puțin coezivi când este vorba despre alte chestiuni ; grupul UEN a avut, în schimb, tendința de a avea un indice de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
a avea un indice de coeziune relativ ridicat asupra ansamblului de politici europene, cu excepția subiectelor legate de integrare și de de afacerile instituționale europene. Pentru a merge mai departe: Nathalie Brack, "Are Minor EP Groups Cohesive? The Cases of IND/ DEM, UEN and GUE/NGL", lucrare prezentată la ECPR Summer School "Political Parties and Party Systems", European University Institute, Florența, 08-19 septembrie 2008. Rezultatele lor subliniază importanța a patru elemente în explicarea coeziunii intra-grup în Parlamentul European. Mai întâi, coeziunea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
reprezentând în prezent 7.5% din legslativ (față de 5.4% în legislatura trecută). Putem, de asemenea, observa, așa cum am menționat deja în capitolul 3, crearea grupului CRE pe baza unei agende de dreapta anti federalistă și transofrmarea din grupul IND/DEM în ELD, grup eurosceptic de dreapta. Grupul GSU/SVN, în ciuda unei lejere pierderi, rămâne al cincelea grup în PE, iar non-înscrișii, în principal deputați de dreaptă radicală, au rămas stabili în număr (reprezentând 3.7% din PE față de 3.9
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
1995, pp. 219-243. Nathalie Brack, Yann-Sven Rittelmayer și Cristina Stănculescu, "L'Europe en campagne électorale: Une analyse crosée des médias nationaux", în Politique européenne, nr.31, 2010, pp. 173-204. Nathalie Brack, "Are Minor EP Groups Cohesive? The Cases of IND/ DEM, UEN and GUE/NGL", lucrare prezentată la ECPR Summer School "Political Parties and Party Systems", European University Institute, Florența, 08-19 septembrie 2008. Pierre Bréchon, "L'abstention progresse encore, mais...", Revue Politique et Parlementaire, nr. 1052, 2009, pp. 52-53. Jean-Louis Burban
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Notes de la fondation Robert Schuman, n°45, 2009, p. 47. 65 Olivier Rozenberg, op. cit., p.23. 168 Pentru a exemplifica, putem aminti că sub legislatura precedentă, coaliția cea mai frecventă a fost compusă din ansamblul grupurilor cu excepția grupului eurosceptic IND/DEM și a non-înscrișilor pentru politiciile legate de transport și turism ; pentru politicile legate de justiție, libertăți civile și afaceri interne era compusă din grupurile PSE, Alde, Verzi/Ale et GUE/NGL, iar în materie de industrie, cercetare și politici energeticen
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
simțită. Prea eream tributari streinilor pentru acest articol de întâia trebuință. La începutul lui 1880, un comitet face apel la public spre a subscrie pentru înființarea unei asemenea fabrice. Comitetul este format din: C. Porumbaru. I.V. Socec, P.S. Aurelian, G. Dem. Teodorescu, dr. Carol Davila, Theodor Ștefănescu și I.P. Balanolu. Dimitrie Sturdza iese din minister părăsind departamentul Finanțelor. La sfârșitul lui martie moare generalul Gheorghe Magheru, unul dintre aceia cari au proclamat revoluțiunea la 1848. C.A. Rosetti începe să fie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fondează în luna septembrie întâia fabrică de hârtie în România. Aceasta e fabrica de la Letea. Inițiativa este a lui Constantin Porumbaru. Actualul comitet este compus din: C. Porumbaru, I. Balanolu, I.V. Socec, Al. Cretzescu, Gr. Păucescu, N. Zahariad Olmazu, G. Dem Teodorescu. Claymoor reapare după vacanță. Noul circ Sidoli, acela pe care îl avem astăzi, se inaugurează. Reprezentațiile încep din luna septembrie și durează câteva luni. Pe vremea aceea nu era cinematograful; cinematograful aproape a omorât circul. Claymoor face darea de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
așa că nici acest cabinet Ion Brătianu nu are viață lungă. Pentru inaugurarea statuii lui I. Heliade Rădulescu, reprezentanții ziarelor din București se întrunesc. O delegație de 5 este aleasă spre a redacta discursul din partea presei. Acești 5 delegați sunt: G. Dem. Teodorescu din partea Binelui public, D.A. Laurian, din partea României libere, Constantin Stoicescu, din partea ziarului l’Indépendance Roumaine, Frédéric Damé de la Românul și M. Eminescu de la Timpul. scandalul callimachi-catargi Dar iată-ne cu o încurcătură diplomatică în cestiunea Dunării care e tot
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Isvoranu I., Iliescu C., Ionescu G., [Iancovescu Smeurat C., Filaliti G.,] Florian Gheorghe Aron, Fratoșcițeanu G.N., Georgescu D., Gancea G.T., Ghirgiu Alexandru, Klein D.C., Maimarolu N., Nanu Șt. F., Popescu P., Popescu G., Popescu D., Parisian Al., Polțer A., Poenaru Dem. B., Popovici C., Popovici I., Petreanu Sache, Protopopescu Cris tian, Petrescu G., Rădulescu Const. I., Solacol N., Stroescu P., Slăvitescu P., Protopopescu I., Pop I., Sclia C., Talianu Z., Tomescu E., [Tisescu C.], Tăl pianu I., Valerian C.D., Vincler Eugeniu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
N., Stroescu P., Slăvitescu P., Protopopescu I., Pop I., Sclia C., Talianu Z., Tomescu E., [Tisescu C.], Tăl pianu I., Valerian C.D., Vincler Eugeniu, Voloceanu G., Vlădescu M., Va siliu G.D., Vicol G.D., Săulescu G.N., Stoenescu A., Vasiliu C., Vasiliu Dem. I., Vasiliu G.I. Agitațiunea provocată de evenimentele din urmă și mai ales revizuirea Constituției împotriva propunerilor democratice ale lui C.A. Rosetti nu este încă potolită. Acum opozițiunea va dobândi mereu forțe noi. C.A. Rosetti și Dumitru Brătianu vor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]