2,451 matches
-
poate spune că au un comportament politic special, Uganda a fost liberal-democratică doar pentru câțiva ani la începutul anilor '80; indicii socio-economici păreau să prevestească această schimbare politică. Celelalte 14 țări sunt și mai interesante. Așa cum indică Vanhanen, "presiunea pentru democratizare a fost puternică în aproape toate" (Vanhanen, 1989: 116). După 1987, patru dintre ele deveniseră democrații liberale: Argentina, Uruguay, Filipine și Turcia. Au existat mișcări spre democrația liberală în Coreea de Sud, Singapore și Panama, în timp ce Jamaica a avut un indice al
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
exemplu, Cipru, Liban și Sri Lanka sunt la mijlocul acestei clase, ca și Elveția și Statele Unite. Astfel, deloc surprinzător, Vanhanen descoperă că nivelul corelației dintre clivajele etnice și lingvistice și democrația liberală nu este prea ridicat. El observă că "de obicei, condițiile democratizării sunt puțin mai bune în țările omogene etnic decât în țările mai puțin omogene etnic", dar indică mai departe că pot exista și diviziuni ale resurselor de putere care sunt favorabile democrației, ca în Elveția (Vanhanen, 1989: 14) Diversitatea etnică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu doar în țările occidentale, ci și în restul lumii. Ne-am putea așadar aștepta, după două sau trei generații, la niveluri mult mai ridicate de participare, posibil declanșate de apariția unor grupuri chiar și mai mici și mai specializate. Democratizarea este recentă: deloc surprinzător, implicarea politică a populației este de asemenea recentă și trebuie învățată progresiv. Societățile atomizate O situație în care are loc o mai mare participare prin intermediul grupurilor specializate poate avea consecințe negative asupra eficienței sistemelor politice. În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
2004-2008. Acestei perioade, dar și altor momente importante din evoluția mea, i-am dedicat un capitol pe care l-am intitulat Activitatea oglindită în mărturii documentare. Începând cu anul 1998, în România a fost demarată reforma în educație, urmare a democratizării treptate și a infuziei fondurilor europene și a Băncii Mondiale. Am avut șansa să fiu în primele rânduri ale procesului de reformă în învățământul românesc. Am încercat și cred că am reușit să înțeleg ce se dorește de la această reformă
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
-lea, la renunțarea treptată a expansionismului rusesc; Mihail Gorbaciov, liderul partidului comunist al U.R.S.S. și Ronald Reagan președintele S.U.A. Primul a înțeles că Rusia a pierdut cursa înarmărilor și competiția economică cu occidentul și a orientat conducerea comunistă spre democratizare și transparență, acceptând totodată ieșirea de sub tutela sovietică a țărilor satelite Moscovei. Cel de-al doilea a desăvârșit capacitatea militară a Statelor Unite, negociind cu U.R.S.S. de pe poziții de forță dar și cu o excepțională abilitate. Prăbușirea „cortinei de fier
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
primează astăzi generația postmodernă; de unde: "conștiința parodică a textului, conștiința ironică a realului, asumarea corporalității umane, asumarea culturală a civilizațiilor postindustriale, însușirea formelor panligvistice și transliterare ale neoavangardismului Europei anilor '60-'70, luciditatea elaborării textuale, enciclopedismul, eclesionismul, conștiința critică, antimimesisul, democratizarea discursului, ludicul, textul (cu toate derivațiile posibile, de la "pretext", "context", "intertextualism", la "text în text"), la "antropocentrismul nemărginit", retorica beat, psihismul etc." Rămâne de văzut ce va deveni, în materie de creativitate, globalizarea... Sigur e însă că personalitățile puternice nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
asta a mers cel mai bine. V.A. : Deci, în revoluție, poți să nu respecți niciun prin‑ cipiu democratic ? Nu dai nicio șansă de recuperare/con‑ vertire unor oameni, reabilitării lor ? A.M.P. : Ei au făcut, în același timp, o democratizare cu o construcție a națiunii estoniene. Când ai o națiune de un milion de oameni, plus o treime ruși, și lupți cu Rusia, care te-a ocupat de atâtea ori în istorie și azi îți taie gazele iarna, ce faci
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
director : Cornel Nistorescu, Petre Mihai BĂcanu, Stelian TĂnase, Sorin Roșca Stănescu și cu mine. Sarcina mea expresă era să mă ocup să punem la cale o televiziune independentă, SOTI. A.M.P. : Ziarele noastre n-au rezistat însă. Au servit la democratizare, dar au dispărut în câțiva ani în forma pur politică de atunci ; suntem unica țară care a rămas fărĂ niciun săptămânal de actualitate, au apărut tabloidele. În toamna lui ’90 în multe locuri din țară, în mediul rural, ziarele noastre
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
apucături de tiran, un ireductibil marxist cu gândul de a desființa tot ce a clădit în lumea aceasta cultura de mai multe milenii. Un adept fără rezerve și fără reticențe al înlocuirii vieții publice prin dictatura proletariatului, a dezlănțuit, în timpul democratizării armatelor rusești, cele mai crude instincte în țăranul rus, l-a făcut pe acesta iconoclast față de tot ce înainte îi era cunoscut, chiar sfânt. A gonit ca și cu o baghetă magică orice scrupul din fundul conștiințelor tulburate; și el
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
desființase lăcașurile de cult, reducândule la 3 mânăstiri - Putna, Sucevița și Dragomirna, dar și ele expropriate de pământuri, odoare și alte bogății - nemulțumiți de componența și corupția Consistoriului ortodox din Cernăuți, fac o întrunire în cadrul căreea cer: autonomia bisericii ortodoxe, democratizarea sistemului de conducere, înlăturarea funcționarilor străini din structurile de conducere bisericești, formarea unei Mitropolii ortodoxe a tuturor românilor din Imperiu... Tot la Cernăuți, la 20 mai 1848, s-a organizat o Adunare Națională care a stabilit „Dorințele Țării” ce urmau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu a fost un simplu termen, care, după cum ne încredințează un dicționar după 1964 (...) este mai puțin utilizat". O piesă vestimentară, ca să apelăm la metafora criticului, importantă în costumarea realismului-socialist este poporul. Este și era știut ca o așa-numita democratizare a culturii, adică tirajarea ei în rîndul maselor are ca singur efect o diminuare axiologică la nivelul la care are acces consumatorul neofit în sfera culturii, el asimilînd cel mult formele ei exterioare. Emil Iordache pornește argumentarea de un alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lor idei. Revenind la ideea expusă mai sus, dilematică, dacă trebuie să integrăm „perioada comunistă” istoriei noastre moderne sau trebuie s-o excludem Între paranteze, reluând istoria din anii ’38, anul dictaturii regale și al Încetării procesului - și proceselor - de democratizare a unei Românii apăsate Încă de sechelele atâtor boli istorice și luptând pentru acea Unire care se făcuse, formal, la Alba Iulia, dar care În fapt trebuia efectuată à fond, la toate nivelele, complexe, ale unor populații ce trebuiau să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și ministru de externe Mircea Geoană, exponent al aripii „tinere“ (Năstase ocupând, dar nu pentru multă vreme, poziția a doua În partid). O ieșire din scenă penibilă, dar meritată: repudiat de propriul partid (intrat, pare-se, Într-un proces de democratizare). Poate vor Înțelege și acei români care l-au urmat ani de-a rândul, ce mare greșeală au făcut; sunt ani care au accentuat o Întârziere, atât de greu de depășit. Nu e Însă ușor să-l dai pe Iliescu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ciuca bătăilor, că este urâtă și atacată de foștii „frați” de uniune, mai ales de intelectualii din republici, pentru că poporul simplu, a aflat ea, are puternice nostalgii sovietice. Îi propun să se întoarcă în Rusia și să pună umărul la democratizarea țării. Ia sugestia mea ca pe o glumă. Și-a făcut o anumită situație în Suedia, s-a integrat perfect, nu poate fi vorba despre o întoarcere în Rusia în viitorul apropiat, deși sufletul îi reverberează la tot ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
talent etc., am propus ca la alegerile pentru viitorul Birou de partid să se introducă o listă „cu coadă” la vot, adică o listă ce trebuia să conțină mai multe nume decât cele care intrau în Birou, un semn de democratizare a alegerilor - până la acea dată, ’67, ’68, listele „de propuneri”, elaborate de altfel de „foruri”, conțineau „exact” atâtea nume câte intrau în „organele de conducere”! Această propunere cu o „listă mai lungă” la care unii tovarăși, chiar și „propuși”, riscau
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să fi găsit cui să plângă. E o datorie a noastră să culegem acele glasuri în ultimul lor zbor, pecetluindu-le pentru memoria tuturora. Așa a apărut ideea "Glasului", revistei destăinuirilor, revistei revenirii, revistei înfiripării. Epoca de restructurare și de democratizare pare să ne ofere această șansă. Răspundeți-vă, dar, cei mulți și tăcuți, ce nu ați fost auziți până acuma. Lumea își deschide porțile în așteptarea glasului vostru. Domnul să ne ajute. ION DRUȚĂ I-am dat ministrului revista "Glasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
lipsește, desigur, faimoasa secvență a criticii. Un personaj prezent se plânge de ritmul lent în care se difuzează ideile comuniste în mediul rural: „Tov. Ignea arată că munca la sate este slabă și sunt elemente care în anumite regiuni speculează democratizarea țării în folosul lor personal și unele autorități comunale nuși fac datoria și abuzează de putere și cere sabotarea dictaturi proletare”, [am preferat să respectăm ortografia întru totul, pentru a ne putea contura o imagine fidelă asupra nivelului de pregătire
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
nimeni? De bună seamă că da. El a continuat spiritul avangardei antebelice (îl aflăm inclus, de altfel, în Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană, din 1969), prin cultivarea iconoclastiei, a dispoziției sarcastice, a revoltei antifilistine și a democratizării limbajului poetic. E „disident“ totuși față de suprarealismul care a dominat avangarda istorică, fără contingențe, așadar, cu Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca ș.c.l., el fiind mai degrabă, și cu ostentație, un „realist“: apelează la limbajul străzii, la oralități
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
că Vasile Voiculescu a murit în detenție. Amintește despre aceasta și Monica Lovinescu în memoriile sale, Editura Humanitas, București. Explicabil de ce oamenii politici români, imediat după eliberarea poetului s-au îngrijit să spele „neadevărurile” care pătau obrazul României „în plină democratizare”. Așa că, într-o după amiază, când era la spital, scriitorul s-a pomenit la căpătâi cu vizita neașteptată a doi care se ocupau de corectarea „minciunilor” occidentului - Ion Vinea și Vlaicu Bârna. Veniseră să-i solicite scriitorului o dezmințire, ceva
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
corespundeau spiritului vremii. Interesul cu totul deosebit pentru educația copilului, interes nemaiîntîlnit pînă atunci la asemenea dimensiuni în istoria umanității, era o expresie a unui complex de factori: adîncirea procesului de industrializare într-o serie de țări, progresele înregistrate în democratizarea societății, ridicarea nivelului de trai al unei părți mai largi a populației, precum și relevarea, pe baza cercetărilor psihologice, a condițiilor care favorizează dezvoltarea ființei umane în perioada de creștere. Societatea oferea deci omului condiții mai bune de dezvoltare, dar, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
popoarele își vindecau rănile și visau la o viață pașnică, statele își îndreptau atenția spre școală, cu un interes sporit față de perioada anterioară. Le obligau la această atitudine mai ales cerințele dezvoltării economiei distruse de război și adîncirea procesului de democratizare în cele mai multe țări. În perioada de refacere și avînt a economiei, statele, ca și comunitățile religioase, asociațiile culturale care întrețineau școli particulare, au sporit substanțial sumele alocate instruirii și educației tinerei generații; totodată, au fost adoptate noi legi, mai ales
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
soluțiile oferite credeau în posibilitatea adecvării școlii la realitățile lumii contemporane, în timp ce alții condamnau cu vehemență școala, propunînd deșcolarizarea societății. Întemeindu-se pe unele realități comune lumii contemporane (ritmul accelerat al istoriei, realizările din domeniul științei și tehnicii, aspirația spre democratizarea vieții sociale etc.), raportul comisiei conduse de Ed. Faure face din educația permanentă un concept fundamental al analizei și propunerilor sale. Din perspectiva educației permanente este conturat și profilul a ceea ce el numește "omul nou", al omului considerat ea fiind
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
oare nivelul științei și tehnicii contemporane o astfel de întoarcere? Se poate renunța la un învățămînt sistematic pe o perioadă de cel puțin 8-10 ani? Soluția sănătoasă nu este "deșcolarizarea societății", ci perfecționarea școlii, pe un fond de perfecționare și democratizare a societății însăși. Este adevărat că încă de pe acum școala nu mai este singurul factor de educație a tinerei generații; că se multiplică posibilitățile de implicare în actul educațional a numeroși adulți, a altor instituții, că școala însăși face deseori
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
s-a pregătit trecerea la reorganizarea școlii potrivit cerințelor statului totalitar. Pînă în august 1948, s-a păstrat, în cea mai mare parte, sistemul de învățămînt existent în perioada anterioară, dar s-au introdus unele elemente noi, în numele acțiunii de "democratizare" a țării. Din toamna anului 1945 s-a început înlocuirea învățămîntului supraprimar cu "gimnaziul unic", componentă a învățămîntului secundar, în care elevii intrau fără examen de admitere. S-a realizat, pe această cale, o creștere treptată a numărului de elevi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a neștiutorilor de carte aproximativ patru milioane, după datele din acei ani acțiune prin care pe lîngă o limitată instrucție (scris, citit și socotit), se urmărea și îndoctrinarea cursanților, în scopul aderării lor la noul regim. Un alt aspect al "democratizării" școlii din acea etapă l-a constituit și îndepărtarea din învățămînt a personalului didactic considerat ca refractar procesului de instaurare a regimului comunist. Au fost "epurați" atunci cîteva mii de învățători, profesori secundari și din învățămîntul superior. Unii dintre ei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]