9,167 matches
-
de situații critice de viață, cu caracter neprevăzut, care surprind persoana complet nepregătită să răspundă la acestea și făcând-o astfel vulnerabilă. Aceste situații critice de viață au, de regulă, un caracter psiho-traumatizant deosebit de brutal. Ele se pot manifesta prin depresii morale, doliu prelungit patologic, conduite de refugiu (fugi, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii etc.), prin fabulații etc. Toate aspectele mai sus prezentate reunesc condițiile etiologice capabile de a produce suferințe psiho-morale. Să analizăm aspectele formale ale acestor suferințe. Formele suferințelor psiho-morale Așa cum
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
încerca să facem aceasta, referindu-ne la aspectele patologice psiho-morale ale Eului personal. În sensul acesta distingem următoarele grupe de tulburări psiho-morale: Tulburări psiho-morale caracterizate printr-o slăbire patologică a Eului, reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: apatia, nostalgia și depresia morală. Acestea sunt forme de inhibiție, de inactivitate, de renunțare ale Eului personal. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de afirmare patologică a Eului și care sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: egocentrismul, narcisismul, orgoliul exagerat, expunerea exhibiționistă a persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau frustrându-i pe ceilalți. Ei nu pot fi liniștiți și nici mulțumiți decât dacă cei din jurul lor suferă. Se pot desprinde câteva elemente comune, caracteristice tuturor formelor de suferință psiho-morală, indiferent de aspectul acestora. Ele sunt următoarele: tendința la depresie, neliniște, frica de viață, nevoia de a fugi, de a vagabonda datorită imposibilității de a se fixa într-un loc, sau într-o activitate profesională. Nevoia de a-i frusta pe ceilalți pentru că prin aceasta au sentimentul compensării propriilor lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
boli neurologice (pseudo-paralizii, pseudo-tremurături, crize convulsive diverse, tulburări de sensibilitate, atitudini vicioase, cecitate, surdomutitate, mutism etc.), boli somatice diferite (icter, conjunctivită, vărsături, stări febrile, hipertensiune arterială, epistaxis, leziuni cutanate etc.). 2) Simularea bolilor psihice: crize isterice, crize epileptice, stări confuzionale, depresii, apelul la suicid, deliruri, agitații psiho-motorii. 3) Simularea unor afecțiuni psihosomatice: stări alergice. afecțiuni digestive, dispneea pseudo-astmatică, dermatoze, hipertensiune arterială. Față de cele mai sus prezentate se impune o precizare în ceea ce privește semnificația tablourilor clinico-psihologice. Am afirmat că ele reprezintă o patologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Campbell, psihozele se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: severitatea procesului morbid, intens și distructiv, tinzând să afecteze întreaga viață a bolnavului; izolarea, închiderea în sine patologică a bolnavului, slăbirea relațiilor interpersonale ale acestuia; schimbarea afectivă în plus (euforie), în minus (depresie) sau cu caracter bizar, discordant (ambivalență, disforie, inversiune afectivă); tulburări în sfera intelectuală de tipul ideilor sau a interpretărilor delirante asociate cu tulburări de percepție de tipul halucinațiilor; regresiune globală a personalității la forme anterioare de dezvoltare (manierisme, bizarerii, puerilism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Dependență: stare patologică a toxicomanilor caracterizată prin nevoia imperioasă de aport permanent de droguri. Depersonalizare: tulburare patologică a conștiinței de sine cu caracter de stranietate, în cursul căreia bolnavul are impresia înstrăinării sau a schimbării sale corporale sau ca persoană. Depresie: dispoziție tristă, scăderea progresivă de diferite intensități, pasageră sau durabilă, a tonusului vieții afective. Derealizare: sentiment de stranietate, de nerecunoaștere de către bolnav a mediului ambiant cu care este obișnuit. Fenomen psihopatologic înrudit cu derealizarea. Deteriorare psihică: deficit mintal global, tranzitoriu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Theoria Medica Vera. De Animi Morbis R. Goclenius (Secolul al XVI-lea) Germania Utilizează pentru prima dată, în 1590, termenul de psihologie Ch. Wolff (Secolul al XVIII-lea) Germania Psychologia empirica. Psychologia vera G. Chyne (1671-1743) Anglia The English Malady (Depresia) W. Battie (1703-1776) Anglia A Treatise of Madness Boissier de Sauvages (1706-1776) Franța Nosologia Methodica I. Kant (1724-1804) Prusia Tratat despre bolile capului. Antropologia Maine de Biran (1766-1824) Franța Nouveaux essais d’anthropologie. Apercepția imediată W. Cullen (1710-1790) Scoția Nosology
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
M. Jones Anglia Therapeutic Community (1953) H.S. Sullivan (1892-1994) S.U.A. The Interpersonal Theory of Psychiatry (1953) J. Masserman S.U.A. Psihiatrie dinamică (1956) A. Meyer (1866-1950) S.U.A. Psychobiology (1957) H. Ellenberger S.U.A. Etnopsihiatria. Psihiatria transculturală H. Kuhn Elveția Antropologie psihiatrică. Tratamentul depresiei cu imipramină (1958) D. Cooper Anglia Psychiatry and Anti-psychiatry C. Koupernick Franța L’antipsychiatrie T.S. Szasz S.U.A. The Myth of Mental Illnes (1970) M. Foucault (1926-1984) Franța Folie et déraison. Histoire de la folie à l’âge classique (1961). Naissance de la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie Criză Culpabilitate Degenerescență Déja vu Delir Demență Demență precoce Demonopatie Dependență Depersonalizare Depresie Derealizare Deteriorare psihică Dezechilibrul psihic Dezorientare Dipsomanie Discordanță Disimularea Dismorfofobie Disociația Dispoziție Dromomania Ecolalie Ecomimie Ecopraxie Encoprezis Endogenie Enurezis Epilepsie Erotomanie Euforie Excitație Exhibiționism Exogenie Extaz Fabulație Fetișism Fobie Frigiditate Frustrare Fuga Fuga de idei Gatism Glischroidie Halucinație Heautoscopie Hiperestezie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiectelor: au fost agresați și câțiva membri ai nomenclaturii brașovene, atât verbal, cât și fizic; primarul orașului, de pildă. Dar și alte figuri ale nomenclaturii locale, vizibil timorate și angoasate pentru siguranța lor: unii au manifestat chiar crize nervoase de depresie, în public sau în mediu restrâns. Dar sunt agresați, în anumite situații, și membri ai autorităților de supraveghere: este cazul unui milițian de la o secție de votare care a fost bătut, apoi dezbrăcat în pielea goală, uniforma fiindu-i sfâșiată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anulat sporul de vechime și concediul de odihnă. Trăind intens această nedreptate, muncind în mediul toxic în două și trei schimburi, depunând un efort fizic considerabil, m-am îmbolnăvit grav (am făcut un infarct prin decompensare, hepatită cronică și o depresie nervoasă gravă), boli care mă mai chinuiesc și astăzi. În tot acest răstimp, am fost în vizorul Securității, „vizitați” periodic acasă, când de responsabilul cu cartea de imobil (un securist ce a fost împușcat la Revoluție fiindcă avea pe balcon
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și să încurajeze o abordare științifică riguroasă a investigării proceselor psihologice și mecanimelor sociale care au caracterizat fenomenul. În rândul supraviețuitorilor violenței organizate și torturii din alte țări, investigațiile clinice au identificat dificultăți psihosociale cu caracter persistent, precum simptome posttraumatice, depresie, tulburări de anxietate, simptome disociative și psihosomatice, abuz de substanțe (Mollica și Wyshak, 1987; Basoglu et al., 1994; Bauer et al., 1993; Maercker și Schützwohl, 1997). Majoritatea cercetărilor s-au ocupat de victimele care și-au părăsit țara de origine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
munca pe care o prestau depășea modul cum era aceasta retribuită, iar 6 (27,3%) au acuzat incapacitatea profesională a celor care dețineau funcții de conducere. 10 (45,5%) dintre persoanele intervievate au afirmat că trăiau sentimente de insatisfacție și depresie legate de viața profesională, unele dintre acestea adăugând faptul că trăiau cu speranța de a ajunge cât mai repede la vârsta pensionării. De asemenea, pe parcursul defășurării activității profesionale până în 1989, 5 (22,7%) au afirmat că au fost transferați în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Eliberarea din detenție a fost marcată în multe cazuri de marginalizarea socială și de confruntarea cu schimbări dramatice percepute în plan social/famlial. Momentul eliberării s-a asociat cu o stare temporară de criză emoțională, dominată de confuzie, sentimente de depresie și neajutorare. Din cauza trecutului lor, foștii deținuți politici au fost întâmpinați de obicei cu rezervă după eliberare, unii cunoscuți și rude refuzându-le chiar orice contact. Marginalizarea socială a contribuit acut la sentimentul fragmentării identității persoanei, care trăia astfel sentimentul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de muncă, în mod obișnuit prin: transferuri, concedieri, retribuție necorespunzătoare, retrogradări. Nedreptățile suferite la locul de muncă și excluderea din procesul de decizie instituțională marcau izolarea lor în cadrul colectivului de muncă și se asociau cu sentimente de insatisfacție profesională și depresie. Pentru a evita conflictele la locul de muncă și pentru a nu atrage și alte dezavantaje în afara celor existente, majoritatea persoanelor intervievate au recurs la un conformism aparent, prin atitudini de mimare a respectului și aprobării, ceea ce a contribuit la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cadre de apreciere asemănătoare în povestirea acelor evenimente. În consecință, am procedat la analiza modului de structurare a discursului acestora (folosind analiza structurală aplicată interviului narativ). Într-o ultimă etapă, studiul a evaluat și existența tulburării de stres posttraumatic, a depresiei și anxietății la foștii deținuți politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin asemenea experiențe. Studierea implicațiilor psihologice și sociale ale încarcerării și persecuțiilor politice provine din faptul că România postbelică a avut parte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întrucât conceptele obișnuite ale psihopatologiei eșuează în definirea sa.” (Herman, 1994) Efectele psihologice ale torturii sunt diverse, în parte datorită multiplelor tipuri de tortură și a variatelor contexte în care apare. În cele din urmă, „ea este asociată cu PTSD, depresie, tulburări de anxietate, dereglări ale somnului, disfuncții sexuale, psihoze, probleme somatice și suicid” (Briere, 1997). Procesul Ancheta era continuată cu un proces formal în care procurorii, avocații și judecătorii aplicau, de obicei, sentințele date de anchetatori. Caracterul formal este menționat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sa în Occident. Efecte psihologice ale încarcerării politice Pentru a oferi o imagine mai cuprinzătoare a efectelor pe termen lung ale încarcerării și ale persecuțiilor politice din perioada 1948-1972 din România, am considerat necesară explorarea existenței tulburării de stres posttraumatic, depresiei și anxietății la foștii deținuți politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin acea experiență. Evaluarea a fost efectuată pe baza unor instrumente cum ar fi: chestionarul CIDI (Composite International Diagnostic Interview) elaborat de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care nu au trecut prin acea experiență. Evaluarea a fost efectuată pe baza unor instrumente cum ar fi: chestionarul CIDI (Composite International Diagnostic Interview) elaborat de OMS (pentru stresul posttraumatic), Chestionarul anxietate stare-trăsătură (STAI) pentru anxietate și Inventarul Beck pentru depresie. Înainte de a prezenta rezultatele, considerăm necesare unele precizări privind relevanța aspectelor studiate. Cercetarea asupra consecințelor psihice ale expunerii la traumă prelungită a debutat cu mai mult de jumătate de veac în urmă, încă din timpul celui de-al doilea război
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de veac în urmă, încă din timpul celui de-al doilea război mondial. Primul studiu empiric cuprinzător i-a avut ca subiecți pe supraviețuitorii lagărelor de concentrare naziste (von Bauer et al., 1964; Eitinger, 1980). Acești supraviețuitori prezentau simptome ca: depresie cronică, anxietate, tulburări de somn, coșmaruri, precum și tulburări psihosomatice sau somatoforme. Kardiner dă pentru prima dată o descriere complexă a simptomaticii acestui fenomen: 1. excitabilitate și iritabilitate; 2. reacție nestăpânită la excitanți bruști; 3. fixarea pe circumstanțele evenimentului traumatic; 4
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
coerentă subiectiv”. Aceste rezultate sunt în acord cu studiile efectuate pe foștii prizonieri politici din alte țări sau cu cele care au avut în vedere supraviețuitorii lagărelor de concentrare, studii ce au relevat prezența semnificativă a tulburării de stres posttraumatic, depresiei, tulburărilor anxietății, tulburărilor somnului, problemelor sexuale, a diferite psihoze, a simptomelor somatice și a ideațiilor suicidare (Herman, 1994) Se observă, de asemenea, lipsa diferenței între mediile celor două grupuri în ceea ce privește intensitatea depresiei. Aceasta se poate datora faptului că stările depresive
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
relevat prezența semnificativă a tulburării de stres posttraumatic, depresiei, tulburărilor anxietății, tulburărilor somnului, problemelor sexuale, a diferite psihoze, a simptomelor somatice și a ideațiilor suicidare (Herman, 1994) Se observă, de asemenea, lipsa diferenței între mediile celor două grupuri în ceea ce privește intensitatea depresiei. Aceasta se poate datora faptului că stările depresive ar putea fi trăite diferit de către subiecții din cele două grupuri. Astfel, ar putea exista un model diferit de răspuns la stimulii externi, o mobilizare excesivă, reacție ce a avut un caracter
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
analyse de contenu pour les sciences humaines, De Boeck & Larcier, Paris-Bruxelles. Popescu-Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie, Albatros, București. Richter, G. (1996), „Evenimentele stresante de viață și suportul social. Semnificația lor pentru tulburările depresive”, în R. Vraști, N. Eisemann (coord.), Depresii - noi perspective, All, București. Schiopu, U. (1997), Dicționar enciclopedic de psihologie, Babel, București. Selye, H., Goupil, G. (1999), Înțelepciunea stresului, Coresi, București. Sillamy, N. (1996), Dicționar de psihologie, Univers Enciclopedic, București. Stora, J.B. (1999), Stresul, Meridiane, București. Uricaru, E. (1999
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și conștiința vinovăției: primul este legat de cel de rușine și inferioritate pornit, de regulă, în relația cu părinții, celălalt este condiționat de dezvoltarea supraeului. Dacă sentimentul vinovăției este mai vag și difuz, iar nelegat de situații concrete, poate declanșa depresii, conștiința vinovăției îmi menține trează amintirea greșelii și faptul că trebuie să fac ceva pentru a mă scuza sau a repara răul făcut, indiferent de timpul când o voi face. Condițiile de prelucrare în Germania sunt altele, însă cea mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
susținută/urmată și de cea emoțional-afectivă, nu putem vorbi despre o dezvoltare normală. Inteligența este doar o aptitudine performantă și nimic altceva - s-a crezut și se mai crede că este suficient să fii deștept pentru a nu avea probleme, depresii sau fobii; însă, din fericire, nu este așa. Fără afectivitate sau emoții, fără calibrare homeostatică în adevăratul sens al cuvântului, fără empatie, o inteligență poate deveni insuportabilă nu numai pentru sine, ci și pentru ceilalți. Experiențele cu meditația transcendentală nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]